Sânge şi profit

Luaţi cu Flacăra Violet şi cu prostelile din PSD şi PDL, am trecut cu vederea decizia CSAT de a trimite în Afganistan încă 600 de militari. Nu am aflat de ce facem asta, care sunt motivele prezenţei noastre acum, acolo, ce rezolvăm cu suplimentarea trupelor. Staţi liniştiţi, nici nu vom afla! Pentru că acest gest nu are vreo justificare logică, ci este doar plata pentru un bilet de intrare la Casa Albă, alături de cele 24 de F 16 la mâna a dracu mai ştie câta!

Avem tot felul de ONG care se ocupă, pe hârtie, de "probleme strategice". N-am văzut o singură discuţie critică pe acestă temă. Suntem de aproape 7 ani în Afganistan. Ceva concluzii? Ceva consecinţe? Ceva costuri? Patru litere!

Vă invit să citiţi aici despre două documente secrete al Departamentului de Stat al Statelor Unite, "procurate" de The New YorkTimes, care, sunt sigur, vor avea acelaşi efect pe care l-au avut în timpul războiului din Vietnam aşa zisele " The Pentagon Papers", publicate în 1971. Este vorba despre două scrisori ale ambasadorului american la Kabul, întâmplător militar de carieră, Karl W. Eikenberry. Care le spune pe şleau, şi nu de bine! Scurgerea în presă a acestor documente despre Afganistan are un scop: forţarea unei soluţii, alta decât cea militară, care pare imposibilă în Afganistan.

În scrisori, oferite ziarului de un oficial al Administraţiei Obama, se vorbeşte despre riscul de a trimite noi trupe în Afganistan, despre problemele generate de Pakistan, unde se află bazele de sprijin ale talibanilor, un adevărat sanctuar pentru insurgenţii afgani, despre incapacitatea lui Karzai de a controla politic ţara, despre corupţia generalizată.

De existenţa şi conţinutul acestor scrisori se ştia încă din noiembrie 2009. Mă îndoiesc că serviciile noastre de informaţii şi ambasada noastră de la Kabul nu au trimis decidenţilor politici de la Bucureşti analize asemănătoare. Au contat ele în luarea deciziei de a trimite trupe suplimentare? Evident, nu. Important era să dăm bine în poză la Washington. Chiar dacă nu avem cu ce-i dota pe amărâţii ăia într-un teatru de operaţii aflat atât de departe de România: armament vai mama lui, blindate inadecvate misiunii de acolo, etc, etc, etc.

Nu e treaba mea să formulez soluţii. Eu doar constat că modul în care se iau deciziile în ţara asta este de tot căcatul. Şi sunt politicos! Dar nici alţii, mai informaţi şi mai responsabili decât noi, nu se omoară să ţină cont de realităţi, când iau o decizie. Şi nici să asculte de experţi. Sigur, decizia este politică, şi va fi sancţionată la urne. Doar că între timp pier oameni, militari şi civili, şi se cheltuiesc purcoaie de bani, într-o lume în care se moare de foame pe capete. Despre asta este vorba. Şi despre cine conduce, de fapt, lumea: banul. Pentru că mai multe trupe în Afganistan, pentru mai mult timp, înseamnă mai mult profit pentru complexul militar industrial din SUA. Care lasă ceva firimituri şi pentru unii de pe la noi...