Retrageţi Legea Sănătăţii!

Este clar că Legea Sănătăţii e un lucru care a început prost. Şi, conform Legilor lui Murphy, riguros valabile, ORICE începe prost, se termină şi mai prost. Aşa că mă doare fix în cot de orgoliul şifonat al Marelui Reformator. După felul în care a fost primită Legea, inclusiv de către pupinbăsiştii crângeni, gen ăia de la IPP sau madam Pippi, se profilează un consens: Legea trebuie retrasă de urgenţă. După care, în umila mea opinie, trebuie făcute câteva lucruri:

• Un audit extern, independent, al actualului sistem de sănătate. Când spun independent înseamnă că din echipă trebuie să lipsească ăia de la FMI şi BM, care se află în spatele multora dintre inepţiile legii supuse acum discuţiei. Obiectul auditului: să determine punctele slabe şi pe cele tari ale sistemului, şi să spună dacă el poate fi "reparat", şi cum, sau, dacă nu poate fi reparat, atunci ce trebuie să conţină noua lege. 
• Acelaşi audit trebuie să ne spună câţi bani se strâng, cu adevărat, de la asiguraţi şi pe unde se risipesc. 
• După ce rezultatele auditului devin publice, şi indiferent de cum sunt ele, se va constitui o Comisie, în care să fie reprezentaţi cei care administrează sistemul, cei care îl fac să funcţioneze, adică medicii şi cadrele medicale, cei din învăţământul medical, cei care iau deciziile de politici publice, şi, foarte important, asiguraţii. Acestei comisii îi revine sarcina să scrie modificările de legislaţie necesare "reparării" sistemului, sau, după caz, să structureze un nou sistem, plecând de la realităţile României şi de la nevoile cetăţenilor, nu ale asiguratorilor şi operatorilor privaţi. 
• Procesul de elaborare să fie transparent, în fiecare fază a lui, iar cetăţenii să fie permanent informaţi asupra soluţiilor alese, asupra costurilor şi beneficiilor, dar şi asupra riscurilor fiecărei posibile soluţii. 
• În momentul în care se ajunge la un consens asupra unei scheme de sistem de sănătate adaptat condiţiilor României şi nevoilor cetăţenilor, Legea de bază  şi legislaţia secundară vor fi adoptate de Parlament după ce principiile fundamentale ale sistemului sunt aprobate prin Referendum. Este dreptul cetăţenilor să spună dacă vor un sistem total privat, unul mixt sau unul integral public. 
•  Acest proces trebuie să se desfăşoare fără presiuni externe, de genul celor exercitate de traian băsescu sau de contabilii cretini ai FMI şi BM. Nu ne putem schimba sistemele de sănătate, de educaţie, de pensii la fiece zece ani, sau din an în an, doar pentru că aşa i se scoală unuia sau altuia. 
• Până la urmă, asta e democraţia!  
• A, şi nu uitaţi: indignarea este primul pas spre schimbare!