vineri, 29 octombrie 2010

Întreb şi eu, ca prostu'



Întreb şi eu,  ca prostu': pe cetăţenii(mă rog, cetăţeni e mult spus, dar treacă de la mine!) acestei ţări îi interesează ceva legat de viaţa lor?  Au asistat pasivi la jefuirea proprietăţii publice, făcută din banii lor, mai mult, o mulţime dintre ei s-au aliniat în spatele celor acre au motivat ideologic jaful, l-au aplaudat şi susţinut moral. Asistă pasivi la distrugerea statului social, fericiţi că Încrucişătorul le-o trage bugetarilor. Nu protestează faţă de schimbarea dramatică a sistemului educaţiei naţionale, în numele unei reforme a "statului", care se rezumă la un singur lucru: controlul banilor publici şi îndrumarea lor în buzunare private. Nu protestează faţă de starea mizerabilă a sistemului de sănătate. Nu se implică în nimic, mai mult, puţinii care-şi mai asumă gesturi de solidaritate şi de protest au parte de înjurături şi de măscări. Totul se duce dracului în jurul lor, şi pe ei îi fute grija de blonda lui Bote! 


Vă puteţi imagina o mai perfectă spălare pe creier? Eu, unul, nu! Oricum comuniştii n-au reuşit să anuleze spiritul critic în măsura în care au reuşit ăştia de acum. Cei care nu mai suportă situaţia asta au spus deja "pa!" României. Pentru ei, ca indivizi, este o soluţie. Pentru ansamblul naţiunii este drumul spre sinucidere. Dar poate că asta suntem: nişte sinucigaşi inconştienţi, care nu pun mare preţ pe nimic. Nişte iepuri de câmp, noaptea, paralizaţi de lumina farurilor la care vânează braconierii... 

6 comentarii:

Anonim spunea...

exista o mare frica sa-ti pierzi locul de munca.Daca esti bugetar si te duci in privat,sa vezi cum iti dau peste bot niste pulani(sau pizde) de 20 de ani care nu au decit tupeu si nesimtire,in rest il pupa-n cur pe patron.Pe-ala nu-l intereseaza ce stii ci cit tupeu ai si cit esti de supus

ama spunea...

Protestele nu au importanta daca sint realizate individual. In fiecare zi protestez. Fata de cine vrea sa ma asculte mai mult sau mai putin plictisit de aceeasi litanie...
Fiecare dintre cunostintele mele, aproape fiecare are de "injurat" direct sau indirect pe cineve adica o stare de lucruri nefireasca.
Nu indivizii singulari pot face ceva.
Marea tragedie actuala a acestui popor este ca nu exista nici o forta politica care sa-l reperezinte. Asa zisii politicieni isi urmaresc numai propriul interes. Nimani nu se sinchiseste de itneresul comun al acestei natii.

Anonim spunea...

@Anonim de mai sus, ai lipsit si de la lectia de economie capitalista si de la cea de indoctrinare cu socialism stiintific. Pe patron nu-l intereseaza nici cat stii, nici cat pupi in cur. Pe patron il intereseaza numai cati bani ii produci. Aia cu pupatul in cur pentru un post sau pentru salariu e la stat.
Ai nota 2 in catalog, treci la loc, dobitocule!

Anonim spunea...

@Constantin

Ai doi comentatori anonimi teribili.
Primul anonim prezinta o realitate (poate doar romaneasca, dar m-ar mira sa fie asa): vataful din firma. In multe firme private prospera aceasta specie medievala care, fara a dovedi cine stie ce expertiza in domeniul de activitate al companiei, are un singur talent si un singur rol: sa preseze angajatii la indeplinirea unor sarcini de lucru neomenesti, de neindeplinit in 8 ore legale de munca si imposibil de impus prin vestul Europei. Fara a plati ore suplimentare daca se poate, bineinteles. Asa se realizeaza obiectivele de crestere continua a profitului, cu rate demente demne de China.

Si al doilea anonim are dreptate. El nu se refera la vataf, ci la executant.

Dar si salariatii si vatafii sunt selectati dupa criteriul profitului produs, primul prin munca, al doilea prin supusenie si conformare la autoritate, oricat de nelegala si inumana ar fi aceasta.
Cum era experimentul acela cu indivizii dispusi sa aplice torturi celorlalti participanti doar pentru ca o autoritate le-a spus sa faca intacmai asa? Din categoria asta se recruteaza cei mai docili si mai profitabili vatafi.

De ce o fi suparat al doilea anonim pe primul? Comentariile lor sunt complementare si descriu realitatea sectorului privat. Si nu numai a sectorului privat...

casandra

ama spunea...

Interesanta discutie intre anonimi.
Eu tin cu primul dintre ei in detrimentul celui de-al doilea.
Si, pentru ca tot veni vorba, de binefacerile medilui privat, abia asteptam sa spun o poveste adevarata despre ...
Judecati singuri.
Cum bine stie tot natul, in marea noastra urbe exista sevicii private de sanatate... In cadrul acestora, exista SI maternitati unde se duc cucoanle cu fita sa nasca... (asta e un eufemism, acu', nu prea s emai naste...). Bun. Dar, chiar si la cucoanele cu fite se poate intimpla ca copchilul sa NU vrea se vina pe lume atunci cind ar trebui ci cind i se nazare lui.
Pe scurt, o onorata obstetriciana avu un asemnea eveniment. In loc ca respectivul viitor ins sa doreasca accesul in lumea aceasta le 35de saptamini si o zi dinsul a dorit la 33 si 2.
Evidnet, NICI UNA dintre casele de nastere private nu a vrut sa o primeasca pe viitoarea mamica cu fite... Numai o maternitate de la aia huliti, de la aia de stat.
De ce ?
Aceasta este POLITICA "firmei". Nimic sub 35 de saptamini. De era sa crape si ma'sa si "produsul de conceptie". Dar de situatia aceasta nu se ocupa presa, ca nu da bine...

cristi spunea...

@Anonim 13:58 - corect, dar respectivele specimene, poate trecute de 20 de ani, le găseşti şi la stat. Uneori chiar mai rău...
@Anonim 18:50 - şi tu ai lipsit la lecţiile vieţii. Ce ai scris ar fi valabil doar la micii patroni, dar şi acolo e doar o excepţie. Cu cât o firmă e mai mare cu atât seamănă mai mult cu un stat din punctul ăsta de vedere. Patronul este impersonal, e o AGA care alege un consiliu de administraţie care desemnează un executiv... seamănă al naibii de mult cu boboru, parlamentul şi guvernul. Şi chiar dacă un singur acţionar are 51% organizaţia rămâne un monstru birocratic care permite pile, cunoştinţe şi relaţii. Pupatul în cur pentru un post sau pentru salariu merge bine mersi.

Fără ură, dar cu îngrijorare, despre viitor.

  Văd că și Elveția dă târcoale NATO. Cică îi tremură anumite părți ale anatomiei de frica rușilor. Măi, să fie! Când dracu au dat năvală ru...