sâmbătă, 16 octombrie 2010

Se întâmplă în România



Am spus, şi nu o dată, că bogăţia unei naţiuni depinde tot mai mult de calitatea ideilor care stau la baza politicilor publice. Din păcate, în România politicile publice sunt fie calchiate după unele din exterior, fără măcar un efort de adaptare la realităţile autohtone, fie sunt generate de indivizi care gândesc precum cei din care voi cita mai jos. Şi veţi înţelege, dacă n-aţi înţeles încă acest lucru, că ţării ăsteia îi merge prost în  primul rând pentru că elitele ei gândesc prost.

Aşadar, un mai vechi client al meu, Bogdan Glăvan, profesor universitar, a găsit soluţia problemelor din educaţie şi sănătate: "Un prim pas în direcția corectă ar fi dacă am recurge urgent la reducerea dimensiunii lui la jumătate, prin privatizarea sectoarelor publice și prin reducerea impozitelor. Școlile să fie date celor care lucrează în ele, spitalele de asemenea – profesorii și doctorii vor deveni proprietari și vor fi stimulați să se îngrijească de ceea ce oferă. Finanțarea publică a drumurilor ar trebui să înceteze – doar așa vom reuși să avem și drumuri, nu doar bani cheltuiți pentru ele. Nenumăratele ajutoarele sociale să dispară, ca și salariul minim. Contribuțiile la asigurările sociale (10% din PIB) să fie eliminate iar sistemul de pensii publice să fie păstrat doar în ceea ce privește plățile către actualii pensionari. Impozitul pe profit (2,3%din PIB) și impozitul pe venitul personal (3,5% din PIB) să dispară.


Pe termen foarte scurt veniturile statului s-ar reduce la jumătate, de la circa 30% din PIB la aproximativ 15%. Foarte curând însă, inițiativa privată – astăzi sufocată de cotizații, taxe, peșcheșuri și alte forme de tribut, înglodată în cerințele imposibile din Codul Muncii și deturnată către trândăvia alimentată de comenzile de stat – ar duce la repornirea economiei, de data aceasta pe baze sustenabile, adică respectând preferințele consumatorilor, nu indicațiile, orientările sau strategiile birocraților autohtoni, vest-europeni sau din altă parte. Românii vor fi liberi, și libertatea îi va face fericiți."

Credeţi că individul a mers mai departe de obsesiile lui, să facă o simulare, să vadă ce s-ar întâmpla dacă ar fi cineva atât de dobitoc să-i aplice soluţiile? S-a întrebat vreodată de ce ţări mai bogate şi mai dezvoltate decât România nu au introdus aşa ceva, că sistemele sunt mixte, că nivelul nostru de sărăcie ar fi dus la paroxism fără o minimă redistribuţie a veniturilor în societate, că România se va rupe complet de lumea civilizată?

Alt individ, şi el client al meu, Cristian Păun, dedică o odă bogaţilor, pe care, vezi doamne, îi urăsc socialiştii. "Socialiştii îi urăsc pe “bogaţi” şi pentru că, abţinându-se de la consum, sacrificându-şi familia, ei adună averi pe care apoi le tezaurizează într-un mod “nedrept” pentru societate. Capitalul ar trebui să circule aşa cum vor socialiştii nu să stea imobilizat în conturile sau buzunarele “bogaţilor”. Se uită că bogaţii înţeleg mult mai bine decât socialiştii ce înseamnă alocarea capitalurilor în condiţii de risc şi incertitudine şi că tezaurizarea este similară adesea cu sterilizarea banilor, sporind puterea de cumpărare a tuturor celorlalţi (inclusiv al săracilor).


Ura socialiştilor împotriva bogaţilor pleacă şi de la faptul că, ajungând “bogaţi” (uneori după generaţii de acumulare), aceşti oameni nu mai lucrează şi nu mai ştiu cum e să pui mâna pe ciocan şi nicovală şi să faci bătături în palmă. Socialiştii uită orele de nesomn, stresul provocat de faptul că “bogatul” munceşte cu mintea şi caută în felul lui noi oportunităţi de piaţă. De multe ori, “bogăţia” are ca scop final tocmai scăparea de această muncă epuizantă prin cumpătare şi prin plasarea economiilor în mod inteligent (muncesc mai mult o perioadă, pun deoparte bani şi îi investesc cu cap pentru ca apoi să mă bucur de rezultatul muncii mele). Ieşirea din mizerie este o virtute şi nu un păcat.

Socialiştii latră pe la toate colţurile cât de ticăloşi sunt “bogaţii”, adevăraţi “stăpâni de sclavi” deşi se uită că trăim vremuri în care există libertate deplină de a te angaja ca salariat la un “stăpân” sau altul sau chiar de a deveni tu însuţi “stăpân” dacă înţelegi cum stă treaba cu riscul şi incertitudinea. Confundând “egalitatea de şansă” cu “egalitatea de rezultat”, socialiştii scot în prim plan prin discursul lor “privilegiile” pe care le are un “bogat” prin comparaţie cu un “sărac”. Foarte mulţi dintre noi suntem săraci nu pentru că nu am avut vreo şansă ci pentru că, fie statul prin politicile sale ticăloase ne doreşte săraci şi uşor manevrabili din punct de vedere electoral, fie nu ştim ce să facem cu şansa noastră (facem şcoli de dragul unor diplome nu de dragul unor competenţe, ignorăm tot ceea ce înseamnă cultură, erudiţie).

 Piaţa liberă crează acei bogaţi care într-adevăr merită să ajungă bogaţi. Cu cât socialismul e mai dezvoltat într-o naţiune, cu atât sistemul de valori se inversează (cei care merită să fie bogaţi sunt marginalizaţi, exploataţi şi agresaţi pentru ca bunăstarea lor să ajungă la toţi sau, chiar mai rău, sunt torturaţi, închişi, împuşcaţi în cap). Alte acuze la adresa “bogaţilor” clamate în mijlocul agorei de socialişti ar fi legate de obsesia lor pentru maximizarea profitului lor din toate acţiunile pe care le întreprind: “bogaţii” poluează mai mult, “bogaţii” urmăresc monopolul cu orice preţ eliminând din piaţă pe oricine ar dori să îi concureze. “Bogaţii” fac fraude mai multe şi de valoare mai mare, “bogaţii” discriminează având cluburile lor exclusiviste, “bogaţii” au arme şi au gărzi de corp...

Cea mai mare grijă pentru săraci o vor avea tot bogaţii. “Bogaţii” sunt o valoare pentru o naţiune şi ei trebuie daţi exemplu şi nu agresaţi sau blamaţi cu ură. ”Ticăloşia” şi “lăcomia” bogaţilor este creatoare de valoare şi de şansă pentru cei săraci. Socialiştii trebuie să înceteze să îi mai mintă pe cei săraci şi, în loc să le cânte în strună, ar trebui să promoveze un respect pentru tot ce înseamnă “bogăţie” şi “valoare autentică”. Nu o vor face însă niciodată pentru că e contrar obiectivelor lor."

Ce dracu' să mai spui după ce citeşti astea, scrise de un profesor universitar? Şi ne mirăm că tinerii români se resemnează cu soarta lor sau fug ca dracu' de tămâie de ţara asta? Cum ar putea înţelege el că, spre exemplu, în România educaţia a devenit privilegiul celor bogaţi?

 Şi ca lucrurile să fie şi mai groteşti, în ţara în care s-a murit pentru revenirea la democraţie, un ministru al guvernului României, Daniel Funeriu,  nu vrea să discute cu liderii unei organizaţii studenţeşti, pe motiv că au arătat partizanat politic. De când le este interzis cetăţenilor români aderenţa şi la alte partide decât PDL? Am revenit la regimul partidului unic şi n-am aflat noi?


Toate astea se întâmplă în România, ţara ideilor proaste şi a proastei guvernări...


PS: celor care vor să-mi reproşeze că n-am scris despre Congresul PSD şi despre programul lor de guvernare le spun că acest post tocmai ele este vorba. Acum se văd mai bine diferenţele de gândire şi de abordări între stânga şi dreapta. Dar ca să le vezi, trebuie să treci dincolo de aparenţe şi să laşi ideile preconcepute pe seama fanaticilor unei dogme sau alteia.

13 comentarii:

Paun Cristian spunea...

De unde aţi dedus dumneavoastră domnule Gheorghe că un profesor trebuie să fie neapărat de stânga şi să fie adeptul valorilor socialiste?

De unde aţi dedus că un profesor (parţial lucrător la stat) trebuie să fie socialist în convingerile lui?

Îmi pare rău că vă dezamăgesc aşteptările...

Anonim spunea...

@Paun Cristian: Atunci faceti petitie sa va ma taie 25%. Sa vad cati profesori gasiti sa v-o semneze, ca din partea lui Base nu-i problema, tot va crede inutili, lenesi si incompetenti.

Anonim spunea...

"...tării ăsteia îi merge prost în primul rând pentru că elitele ei gândesc prost."

A nu se confunda elitele cu alesii. Romaniei ii merge prost pentru ca are conducatori prosti alesi de oameni lipsiti de discernamant politici.

Constantin Gheorghe spunea...

Anonim, ţi se pare că primii doi sunt politicieni? Hai să vedem şi ce fac elitele intelectuale, că nu le prea mai deranjăm, ocupaţi fiind să-i înjurăm pe politicieni.

Anonim spunea...

Cristian Paun, o singura intrebare: si daca lepadam contractul social rousseau-ist, permitindu-le bogatilor sa fie si mai liberi in a se imbogati, iar saracilor sa ajunga efectiv muritori de foame, credeti ca aceasta realitate nu se va intoarce si impotriva bogatilor, cu singe, foc si alte mizilicuri letale?
Un simplu exercitiu de imaginatie - cum ar arata o asemenea societate? Pai simplu: cum a aratat Spania in timpul Razboiului Civil, cu 1 milion de morti, plus distrugerea efectiva a tarii si a statului. Fireste, "salvarea" a fost dictatura lui Franco. Splendid, nu?

Andrei Gheorghe spunea...

Rezumand. Primul: ni se spune sa privatizam statul ca sa scapam de toate problemele (proasta alocare a resurselor, coruptie, herpes genital, tiganul cu casetofon) si sa obtinem FERICIREA.

Al 2-lea (asta-i cam ca soldatul Svejk, nu-ti dai seama daca face pe prostul sau chiar este complet cretin) se lamnteaza si se tanguie de mila bieeetilor bogaaaaaati........ ca nu ii intelege lumea si ei stau tristi!

Acum, dupa ce m-am distrat copios, as putea sa incerc sa comentez, sa gasesc contraargumete, contraexemple pentru urdorile si secretiile celor 2 vanzatori la aprozar (dotat cu conexiune la internet).

Sau pot sa le trimit articolele unde le este locul.

Anonim spunea...

"De unde aţi dedus dumneavoastră domnule Gheorghe că un profesor trebuie să fie neapărat de stânga şi să fie adeptul valorilor socialiste?

De unde aţi dedus că un profesor (parţial lucrător la stat) trebuie să fie socialist în convingerile lui?

Îmi pare rău că vă dezamăgesc aşteptările..."

Păi de vreo 2500 de ani încoace, de pe vremea grecilor antici, profesorii au fost mai mult sau mai puţin partizanii unei organizări sociale de stânga, ai lărgirii drepturilor cetăţeneşti, puţine câte erau înainte de epoca modernă şi ai libertăţilor personale. În TOATE ţările "locuite de albi" care au existat, chiar şi în URSS, chiar şi la noi, în epoca Gheorghiu-Dej.

Există o singură excepţie. Profesorii perioadei 1965-1989, în România.

În mod curios, au fost (şi cei care nu s-au pensionat încă mai sunt) partizanii relaţiilor sociale şi familiale tradiţionale, ai ortodoxismului ideologic (fie el comunist sau creştin), ai unui mod de viaţă în care iniţiativa personală şi libertatea personală să fie înăbuşite. Au îmbinat atât de convingător conservatorismul epocii Caragiale cu socialismul-comunismul Împuşcatului încât nu mai ştii de ce culoare (politică) sunt. Seamănă cu vacile bălţate româneşti.

Anonim spunea...

"privatizarea sectoarelor publice și prin reducerea impozitelor. Școlile să fie date celor care lucrează în ele, spitalele de asemenea – profesorii și doctorii vor deveni proprietari și vor fi stimulați să se îngrijească de ceea ce oferă. Finanțarea publică a drumurilor ar trebui să înceteze"

O idee mai logică din punctul de vedere al "descentralizării Boc" - şi care ar împiedica descentralizarea să devină o catastrofă mai rea decât un război în următorii 10 ani - ar fi fost introducerea unei legi de organizare administrativă care să permită existenţa unei forme de organizare între comună şi oraş, o COMUNITATE.

Spre exemplu, dacă mai multe comune au un aparat birocratic umflat de nepoţii şi nepoatele primarilor şi în acelaşi timp au bani (din impozite) cât de o bere pentru fiecare, fiindcă populaţia nu are cu ce plăti, deci finanţarea şcolii, dispensarului, drumurilor, Poliţiei Locale etc sunt inexistente, aceste comune s-ar putea uni într-o "comunitate", cu o administraţie comună şi cu fondurile, multe, puţine, câte sunt, puse la comun pentru dezvoltare.

P.S. Şcolile sau unităţile sanitare ar trebui să aparţină municipalităţilor, oraşelor şi comunelor, administraţia centrală impunând doar un standard minim care să fie respectat de acestea.

nbsh spunea...

"Foarte mulţi dintre noi suntem săraci nu pentru că nu am avut vreo şansă ci pentru că, fie statul prin politicile sale ticăloase ne doreşte săraci şi uşor manevrabili din punct de vedere electoral, fie nu ştim ce să facem cu şansa noastră (facem şcoli de dragul unor diplome nu de dragul unor competenţe, ignorăm tot ceea ce înseamnă cultură, erudiţie)."

Iar capitalistii/libertarienii ne vor saraci pentru a ramane usor manevrabili din punct de vedere economic (pastrarea sclavagismului). Ei uita ca tocmai socialismul le-a dat sansa la educatie (sau poate au sange albastru in vene si verde in portofel de la familiile lor "descurcarete").

"Cea mai mare grijă pentru săraci o vor avea tot bogaţii. “Bogaţii” sunt o valoare pentru o naţiune şi ei trebuie daţi exemplu şi nu agresaţi sau blamaţi cu ură. ”Ticăloşia” şi “lăcomia” bogaţilor este creatoare de valoare şi de şansă pentru cei săraci. "
Saracii sunt asa pentru ca sunt prosti si nu stiu sa creeze valoare (mai exact prea plus valoare mincinoasa), asa cum fac ei, luceferii civilizatiei, si nu pentru ca muncesc prea mult si nu mai au energie si dispozitie pentru a mai crea ceva in timpul liber ramas.
Un caz concret din romanica "prea socialista": un mic patron cu foarte putini angajati pe hartie si alti cativa lucratori la negru, cum credeti ca si-a racolat angajatii? Le-a oferit "generos" sansa de a scapa de saracia familiala dandu-le de lucru in firma lui de cand au implinit acestia doar 14 ani de viata. (da, asta se intampla in Romania) Si acest patron e mandru cu asta si cu faptul ca "ei sunt ca o familie" care iese la gratar sau la drumetii impreuna. Dar uita sa spuna cat profit face de pe urma aburirii acelor copii sa renunte la tinerete. La douzeci si ceva de ani acestia sunt satui de munci zi-lumina, se plang pe la spatele patronului, dar se si cearta intre ei, pentru ca, nu-i asa, e concurenta, e care pe care, e "piata libera a muncii".

Anonim spunea...

"Foarte mulţi dintre noi suntem săraci nu pentru că nu am avut vreo şansă ci pentru că, fie statul prin politicile sale ticăloase ne doreşte săraci şi uşor manevrabili din punct de vedere electoral, fie nu ştim ce să facem cu şansa noastră (facem şcoli de dragul unor diplome nu de dragul unor competenţe, ignorăm tot ceea ce înseamnă cultură, erudiţie)"

Personajul a înţeles cât se poate de bine că educaţia a devenit privilegiul celor bogaţi, spre suprinderea simpaticului nostru jurnalist de stânga, dar a mai înţeles şi altceva, că educaţia în România a fost tot timpul privilegiul "unora", indiferent ce au încercat să facă nea Ghiţă Dej şi cu nea Nicu Piticu`.

Poţi să faci şcoli în fiecare sătuc, să arunci în dreapta şi în stânga (în stânga mai puţin tot pretind ei că sunt oameni cu şcoală şi nu mizerabile jivine portocalii) cu manuale gratuite, să împarţi cornuri şi lapte, nu ajută. Oricâţi oameni de valoare s-ar ridica de la ţară, majoritatea puştimii cu trening ieftin şi căciuliţă tricotată tot va pune mâna pe carte din an în Paşti, fiindcă le ocupă timpul datul cu mătura şi dusul oilor şi vacilor la păşune, iar majoritatea părinţilor cu vestă tricotată şi PETul de bere în mână tot va spune că nu au de ce să-i ţină pe banii lor "mai sus de 8 clase". La fel cum prin mahalalele cu blocuri confort III micii derbedei tot îşi vor face de cap prin şcoală, vor da cu pumnul şi vor ciordi până când sunt exmatriculaţi, fiindcă oricum nu îi duce capul mai sus de "telefonul mobil pe care îl pot vinde duminică în piaţă". Pentru meseriile la care se bagă ei, chelner, şofer, vânzător, nu trebuie cine ştie ce carte.

Povestea lui Niculae Moromete a fost şi este reală, doar că în realitate nu se termină atât de bine pentru el. Ideologia socialistă însă nu îi lăsa pe băieţii aceia deştepţi cu steag roşu să recunoască asta. Doar ei erau cei care pretindeau că ridică poporul, îi construiesc şcoli, spitale şi uzine, nu?...

geomarz spunea...

"Priivatizarea scolilor si a spitalelor" ...
Mare ti-e gradina, doamne !
Dupa milenii de evolutie a societatii umane, domnul GLAVAN ajunge la ideea ca ea, evolutia, a fost inutila...
Sa ne intoarcem acolo u nde eram acum 2 000 de ani in Europa. Nu conteazas ca, la vremea aceea, in alte societati, treburile erau deja, altfel. Societatile de acolo au permis, ceea ce societatea de factura europeana a permis foarte tirziu. Cresterea vertigininoasa a populatiei, la care europoenii au ajuns abia catre inceputul secolului 19. Iar Romania abia la MIJLOCUL secolului 20.
Sper ca este limpede pentru oricine ca o societatea este cu atit mai performanta cu cit permite supravietuirea pe o unitate de teritoriu a cit mai multor persoane.
In Europa, regula aceasta fuctioneaza pentru dihotomia N-S si E-V. Tarile dezvoltate si bogate sint la N si la V in acest continent.
Sa se uite preopinentul la acele tari: nu au invatamint de stat, nu au puternice sectoare publice in sanatate? Tare mi-e teama ca acolo sint cele mai puternice.
Acest este raspunsul la elucubratiile domniei sale.

geomarz spunea...

Mi-au recazut ochii pe material.
Libertatea ii va face pe oameni fericiti.
Ce anume inseamna libertate ?
Libertatea NU exista in afara societatii. Iar omul NU exsita in afara societatii. Societatea este motivul pentru care maimutele antropide au devinit oamnei. Distrugerea strcuturilor unor societati (exista exemple in istorie) a fot urmata de rducerea drastica niveluli de trai din cnglomeratele umane ramase.
O poveste din Ameria precolumbiana. Nu-i mai stiu localizarea precisa (America de Sud sau Centrala).
Supusii s-au ridicat impotriva castei preotilor. Preotii erau singurii care stiau sa calculeze datele lucratilor agricole.Revolta a fost victoriasa. Preotii au fost scurtati de capete. Nimeni nu a mai stiut sa se orienteze in timp iar societatea respectiva s-a destramat.

geomarz spunea...

Si mai este o problema.
Andrei Gh. mi-a atras atentia ca domnul acesta (Glavan) n-ar avea nici un impact din punct de vedere profesional dinsul fiind onorabil prosfesor al uni facultati de buzunar la care se intra pe bani si se iese asisderea. Profesia neinvatindu-se acolo, acolo obtinindu-se numai hirtia cu dreptul de a profesa.
Corect.
De acolo se iese cum se iese, din punct de vedere profesional, dar si cu aceste asertiuni stimbe si neverificate. Iar onor ASE-istul fabricat astfel, ajunge in cine stie ce post de raspundere (doar mami si tati i-au platit scoala si-i pot plati si mai departe "cariera"), numai ca el n-are cum sa raspunda de nimic, pentru ca formatia sa este de aceasta natura. Din cauza aceasta domnul cu pricina mi se pare malign pentru orice societate si, mai ales, pentru teoria economieie.