Noua Societate Civilă

La noi "societatea civilă" a fost încă una dintre formele fără fond, importate după 1989, pentru a intra şi noi în "rândul lumii". Societate civilă au avut, în forme destul de superficiale, dar suficiente pentru a genera o schimbare de sistem, polonezii, cehii şi ungurii. De ce spun superficială? Pentru că acum, când ar trebui să se manifeste, cum este cazul în Ungaria, unde Orban îşi face de cap, în afară de nişte proteste costelive şi cvasi-confidenţiale, societatea civilă este lipsă la apel.

În Românica situaţia este şi mai nenorocită. De unde până în 22 decembrie 1989 noţiunea de "societate civilă" era o necunoscută, imediat după ne-am umplut de "civici", ca pisica vagaboandă de pureci.  Cele mai multe organizaţii ale "societăţii civile" erau instrumente mascate ale luptei politice, de asta şi-au pierdut repede credibilitatea. Şi când spun repede, mă refer la vreo cinci-şase ani. Ce au mai însemnat, după venirea la putere a CDR şi după dezastrul acelei guvernări, Alianţa Civică sau GDS? Cine dracu mai ţine cont de ele? Sigla Alianţei Civice a ajuns pe eticheta unei ape minerale! Şi am pomenit două dintre cele mai cunoscute.

Acum se dezvoltă un alt soi de "societate civilă", care are în spate nu direct partide politice, ci diverse cercuri de interese economice, legate însă de partide. Şi care promovează interese economice, şi, prin ricoşeu, şi obiective politice. Noua Societate Civilă a îmbrăţişat cauze precum ecologia, protejarea patrimoniului cultural, etc. Dar este doar un joc al aparenţelor.

Un exemplu: de 21 de ani la intersecţia dintre Buzeşti şi Grivizei zace ruina fostului cinematograf "Feroviarul". A durut în cur pe toată lumea. De câte ori treceam cu maşina pe lângă ea, mă temeam că-mi pică în cap! Acum, când Primăria vrea s-o ia de acolo(cele două laturi ale faţadei vor fi recuperate, nu dărâmate), se găseşte un ONG care face scandal, şi vrea s-o salveze(de la ce?), cum vrea să salveze şi Hotelul Marna, o clădire absolut banală, care nu are nimic de patrimoniu în ea, în afara amintirii legiunilor de curve care au trecut prin încăperile lui timp de decenii bune. Iar Prefectul Capitalei, membru PDL, blochează demolările, care trebuie să facă loc bulevardului care uneşte Piaţa Victoriei de Casa Republicii.

Evident, dacă i-o trag lui Oprescu, portocaliii sunt fericiţi,  că madam Udrea abia aşteaptă să se năpustească asupra primarului, ea fiind viitorul candidat la Primărie, acum, când postul de premier rămâne la Boc până la sfârşit. Ce contează că întârzierea acestui proiect costă bani? Banii noştri, nu ai lor! Ce contează că se consumă bălţi de benzină şi de motorină în ambuteiajele din zonă, că poluăm în draci, că zona aia arată ca după bombardament? Nişte hingheri de case au investit, ştiind de acest proiect, şi acum încearcă să şantajeze Primăria, pentru a obţine bani mai mulţi pe expropieri. Şi i-au scos pe triştii ăştia oengişti la înaintare.

Cine-i împiedică  să propună refacerea zonei cu clădiri care să aibă faţadele identice cu acelea ale caselor dărâmate, dacă ele sunt aşa nişte capodopere arhitectonice? Aşa s-a reconstruit după război vechea Varşovie, aşa Dresda, aşa Berlinul.  Dar are rost să refacem ghiveciul ăla de faţade, care nu se potrivesc una cu alta? Sau putem imagina ceva care să dea un aer caracteristic anilor treizeci, să zicem? E treabă de arhitecţi. Să-i vedem ce pot, că au umplut Bucureştii de oribilităţi şi de pule din oţel şi sticlă. Puse unde vrei şi unde nu vrei.

Oraşul ăsta arată aşa, pentru că aşa suntem noi: nu ne pasă de nimeni şi de nimic. Mi-am atins eu interesul, restul pot să moară. Dă-i dracului!  Cât priveşte Noua Societate Civilă, deja îmi este dor de aia veche! Măcar printre ăia erau unii idealişti, care aveau, culmea, principii, pe care le şi respectau. Acum totul este de vânzare.

PS: pe goagăl găsesc orice despre Marna, numai o istorie a lui nu! Cine i-a fost arhitect, stil, ceva care să susţină statutul său de monument istoric. Cel mult este subiect şi obiect al diverselor istericale.