Ceasul rău, pisica 13

Semne bune anul are! Trec peste circul de la evacuarea lui Vadim(că PRM E Vadim!) din sediul primit după o altă evacuare, la fel de dubioasă, din celălalt sediu, unde nişte tembeli au dărâmat o clădire de patrimoniu, fără ca delicata noastră "societate civilă" să scoată măcar un miaunat, lăsând ditai gropoiul la câţiva metri de Ateneu, pentru că nu mai au bani de construit cine ştie ce falus din sticlă şi metal.  Mafia drepturilor litigioase merge înainte, sub ochii blânzi ai serviciilor secrete, ai Poliţiei, Justiţiei şi ai celor care trebuie să apere interesele statului. Asta când nu-şi unesc forţele cu omologii lor din alte state, unde au emigrat mulţi români care ar trebui să revendice acum ceva prin Românica. O fac băieţii ăştia în locul lor. Uite aşa se construieşte capitalismul, idioţilor! Cu munca nu ajungeţi nicăieri!

De departe tâmpenia începutului de an este cocoşismul ministrului-jacuzzi. Cel mai inteligent răspuns al statului român la scrisoarea celor doi miniştri, german şi francez, privitoare la admiterea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen este un şantaj? Atât mai poate diplomaţia românească? Şi Pulimea Sa îl mai ţine pe boul ăla în funcţie? Ne merităm fiecare şut în fund primit de la oricare idiot din UE, care are nevoie de cineva pe care să-şi descarce frustrările!

Politica externă românească este în derivă: deprofesionalizată, politizată dincolo de orice limite raţionale, fără obiective clare, fără iniţiative şi fără prestigiu. O politică tembelă de personal, cu oameni trimişi la plimbare pentru că veneau din "trecut", înlocuiţi de tot felul de pleşcari cu fantezii de Talleyrandzi de  Dâmboviţa, mereu la remorca Marelui Licurici, fără capacitatea de a da României politici coerente faţă de spaţii importante, precum Europa(da, da, Europa!), Rusia, China, America Latină, că de Africa am şi uitat că există. 

Câţi miniştri de externe am avut în ultimii şase ani? Vă mai amintiţi, că eu nu. Pentru început, în 2005, a fost Răzvan Ungureanu, dacă nu greşesc. După aia a fost Cioroianu, după el Lazăr Comănescu, după Comănescu, Diaconescu, după Diaconescu, habar n-am, după care a venit Baconschi. A, să nu uit: până şi Tăriceanu a fost o vreme interimar! Cum pizda mă-sii să meargă treburile, dacă schimbăm miniştrii de externe ca pe ciorapi? 

L-or înjura idioţii pe Adrian Năstase, dar a fost un ministru de externe extraordinar, cu viziune, capacităţi organizatorice, care a pus pe roate o reformă de substanţă a ministerului, fără de care nu pupam noi în UE şi în NATO! L-a urmat Meleşcanu, alt om cu viziune şi aptitudini pentru postul pe care l-a ocupat.  După care a început distracţia: Emil Constantinescu a avut trei miniştri de externe în patru ani. Geoană a stat patru ani la MAE, dar ţinut bine în frâu de Iliescu şi de Năstase, care ştiau ce vor şi ce obiective să-i dea de îndeplinit. Băsescu a avut vreo şase-şapte, şi mai are patru ani de mandat!

Avem o problemă de fond, dincolo de amânarea primirii în Spaţiul Schengen. Relaţiile cu toate ţările importante din UE sunt la cel mai jos nivel cu putinţă. Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia şi Spania se uită la noi cu curucucu, Paloma! În Est nu prea avem cu cine ne încuscri: polonezii s-au pliat pe cerinţele nemţilor şi se pupă deja cu ruşii, balticii au făcut ciocul foarte mic, criza obligă, iar bulgarii se scutură de noi ca de dracu. Ne afirmăm, în toată splendoarea noastră, ca oaia neagră a Uniunii Europene.

Acum se redistribuie cărţile şi la nivelul UE, şi la nivel global. Iar România stă şi-şi admiră ombilicul, cu un zâmbet tâmp în colţul gurii, fericită că a ales să fie la remorca SUA. E drept, nu avem decât o singură grijă: să-l fericim pe Marele Licurici. Dar de pe urma fericirii lui nu ne alegem cu nimic. Decât cel mult cu tot mai multe uşi trântite în nas. Asta e, ceasul rău, pisica 13!

PS: are legătură doar cu haosul instituţional şi legislativ din Românica. CCR a declarat constituţională Legea Educaţiei, făcând tot felul de acrobaţii procedurale, de râsul curcilor. Sigur că Pulimea Sa a scăpat de un coşmar, cel al ieşirii UDMR de la guvernare, care ar fi dus la formarea unei noi coaliţii "322". Doar că orice soluţie naşte noi probleme. Ne vom distra, pentru că fabrica de tâmpiţi va funcţiona cu motoarele şi mai tare turate, cu un tembel ca Funeriu în fruntea Educaţiei Naţionale.