Recitind ce am scris despre "sufletul decimat" al boculeţului, mi-am adus aminte de un banc. Într-un bar de pe plajă intră o tipă, amatoare de topless, cu un piept generos. Uşor atinsă de "geniu", ca să zic aşa. Se aşează pe scaun, îşi pune sânii dolofani pe tejghea şi-i zice barmanului:
"Marban, dă-mi un bartini, că mă arde la suflet!"
Barmanul, fără să zică nimic, se apucă şi-i prepară un martini, după care îi întinde paharul. Tipa îl rade dintr-o bucată, după care zice:
"Marban, mai dă-mi un bartini, că mă arde la suflet!"
Barmanul îi prepară băutura, tipa înşfacă paharul şi-l rade din prima. Mă rog, scena se tot repetă, drept pentru care barmanul se hotărăşte să deschidă gura:
"Ascultă, cucoană! Mie îmi zice barman, băuturii îi zice martini, şi scoate dracului sânul din scrumieră, că d'aia te arde la suflet!"
Ştiu şi eu de ce o avea boc sufletul decimat, că de grija noastră sigur nu moare?! Aveţi ceva idei pe tema asta?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu