Privatizarea statului

Analiză instituţională 

DNA îşi mai dă o dată cu tesla-n coaie! Dacă nici după 24 de ore de audieri nu poate trimite în faţa unui judecători, după un "flagrant", nişte suspecţi, pentru a-i aresta preventiv, e semn că toată povestea pute. Dar rău! Nici măcar amănuntele care mai scapă, pe surse, evident, că DNA nu s-a obosit să dea un comunicat de presă, nu folosesc la nimic, dacă e vorba de să facă puţină lumină în povestea asta.

Aşa se întâmplă când o instituţie devine stat în stat şi nu dă socoteală nimănui. Iar DNA, devenind poliţia politică a lui traian băsescu, se simte pe cai mari, şi face fix ce o taie capul. A răspuns cineva pentru nenumăratele eşecuri ale DNA? Nu, flăcăii au fost recompensaţi cu eternizarea pe post!  Când te simţi imun, nu-ţi mai pasă dacă dai rezultate sau nu, dacă încalci legea sau nu, dacă-ţi faci treaba sau nu.

Parchetul General, cu toate direcţiile lui, ar trebui drastic restructurat, pentru că, aşa cum arată acum, e jalnic şi nu mai răspunde sfidărilor din societate. Reformismul este la noi doar o retorică pentru uz propagandistic. În loc de asta este nevoie de o analiză instituţională, care să spună ce schimbări trebuie făcute, cum, în cât timp, ce cadru legal suplimentar implică schimbarea, care sunt costurile umane şi materiale ale reorganizării instituţionale. În principiu asta ar fi treaba başchetbalistei, că ea se ocupă, teoretic vorbind, de planificarea strategică. Teoretic, că practic, ciuciu!

Vom continua s-o scăldăm aşa multă vreme de aici înainte, pentru simplul motiv că instituţiile statului nu mai sunt "publice", au devenit moşia celor din fruntea lor şi a celor care i-au pus acolo. Asta înseamnă, de fapt, privatizarea statului.  Cetăţeanul? Dă-l dracului! Să scoată banu' şi să zică mersi că că-i mai facem câte un centrimetru de autostradă pe ani şi îi dăm şi două antinevralgice!