Să facem nişte socoteli. Câţi miniştri de interne am avut de când la Cotroceni cântă Popeye Marinarul? Vreo şase. Cam anu'şi ministru'. Socoteala asta este identică pe la fiece minister: minim patru, maxim cât se poate! Cred că recordul este la Agricultură: ăştia au avut vreo zece!
Păi, prieteni! Cum pizda mă-sii să funcţioneze jucăria? Că fiecare bagabont vine cu ceata lui de nehaliţi, de "finanţatori", de clienţi de partid şi de stat. Dar mai ales cu păsărica(tot în sens figurat, dar în celălalt sens, ştiţi voi gestul lui Berlusconi), dacă era normal, sau cu stolul lui, dacă vedea "idei".
Şi vreţi în aceste condiţii ca instituţiile statului să funcţioneze? Care, ălea care au şi acum, unele dintre ele, câte trei directori, la fel de "legitimi" să dea cu ştampila-n populaţie şi cu pixul în buget? Haida-de! Ce planificare strategică? Ce continuitate a programelor? Ce coerenţă a actului managerial? Ce raporturi normale cu pălmaşii? Unii dintre miniştri şi şefi de instituţii n-au avut timp nici să-l cunoască bine pe portar, pe care oricum îl vedeau de câteva ori pe zi! Şi eu să fiu atât de prost să cred că "rezolvă" Igaş mafia din Ministerul de Interne? Că descâlceşte el şerpăria aia? Că va face madam Boagiu autostrăzi, şi nu studii de fezabilitate?
Guvernarea a ajuns o glumă proastă. Tot felul de neghiobi, doar cu ochii după furat, populează funcţiile de conducere la vârf ale statului român. Fără a avea nici cea mai mică legătură cu valorile pe care le implică servirea interesului public. În afară de loialitatea faţă de clanul sau cumetria din care fac parte şi o servesc, ei nu ştiu altceva. Nu au tangenţă cu domeniul de care răspund, nu sunt profesionişti în nimic, sunt doar slugi credincioase şefilor lor şi zbiri cu subalternii. E un soi aparte de feudalism, propriu "sistemului ticăloşit", inventat şi condus de traian băsescu. El este esenţa "sistemului", îl defineşte, îl patronează şi-l conduce cu mână de fier. Pentru că este princiopalul beneficiar. Şi când se va trage linie, vom vedea cât de mari sunt beneficiile. Atât de mari încât merită orice sacrificiu, inclusiv distrugerea statului român.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu