La loi d'airain

Legea asta, care se poate traduce în română prin "Legea de fier"(deşi airain este, de fapt, un aliaj, folosit pentru turnarea clopotelor de biserică, foarte dur şi aproape incasabil), sau Legea inexorabilă, a fost popularizată în Franţa în jurul anilor 1850 de Ferdinand Lassalle, şi spune că salariul mediu nu poate depăşi minimul vital necesar supravieţuirii idiotului care are sinistra idee să trăiască din muncă. Înaintea lui fusese Turgot, în 1766, care, într-o lucrare intitulată "Reflecţii  asupra formării şi distribuirii bogăţiei", scria: "Salariul muncitorului este limitat de  concurenţa între muncitori la nivelul de supravieţuire...El îşi va vinde truda sa mai ieftin sau mai puţin ieftin, dar preţul mai mare sau mai mic nu va depinde doar de el, el rezultă din înţelegerea cu acela care îi plăteşte munca. Iar acesta îl plăteşte cât mai puţin cu putinţă; cum are de ales între un număr mare de muncitori, el îl va prefera pe acela care munceşte cel mai ieftin. Muncitorii vor fi deci obligaţi să reducă preţul la dorinţa unora sau altora. În toate categoriile de ocupaţii trebuie să se ajungă şi se ajunge ca salariul muncitorului să se limiteze la ceea ce-i este necesar pentru a-i permite supravieţuirea."

Actuala guvernare ne propune o întoare în timp a României, la începutul Revoluţiei Industriale, când se vehiculau aceste teorii. Doar că după anii 50 ai secolului 19 sărăcia a devenit o problemă atât de presantă, încât au început să apară sistemele de protecţie socială în Vestul Europei. Puţini ştiu că Napoleon al III lea a fost un "împărat social", care, în 1844 scria eseul " L'Extinction du pauperisme". Ca urmare, ajuns la putere va lupta împotriva sărăciei prin construirea de locuinţe sociale şi prin distribuţia de alimente de bază.

De fapt, ceea ce numim "statul social" este o construcţie începută în a doua jumătate a secolului 19, şi care şi-a atins apogeul în ceea ce francezii numesc "cei treizeci de ani glorioşi".  Prima lovitură i-a fost dată statului social de "Consensul de la Washington", după venirea la Casa Albă a lui Ronald Reagan, după care a urmat "triumful capitalismului", din anii 90, după prăbuşirea comunismului. 

Dar nimeni nu-i atât de tâmpit precum băsescu, Isărescu şi alţii ca ei, care vor dispariţia definitivă a "statului social" în România, pe motiv că nu nu-l putem permite, că e un lux. Revenirea la "Legea de fier" este tot ce poate gândirea economică şi socială autohtonă? Atât pot blondele din dotarea puterii căcănii, care au ajuns ideologii revenirii la pauperism? 

Isărescu spune că la noi nu e austeritate, ci doar ajustări salariale. Deschia o paranteză: cât de tâmpit să fii să spui asta, tu guvernator al BNR şi salvator al naţiunii: " Observam ca pe piata muncii continua ajustarile, care sunt sunt semnificative si nu se opresc la sectorul privat, ci sunt si la sectorul guvernamental. Acest lucru va ajuta procesul de reluare a cresterii economice pe o baza sustenabila. Este evident ca ajustarile au inceput sa se faca si in sectorul bugetar. Acest lucru il constatam si in ceea ce priveste salariul mediu. Cererea ramane relativ scazuta. Efectul majorarii preturilor la energia termica va fi in noiembrie sau decembrie. Indicatorul de incredere al consumatorului este intr-o stare depresiva si e legat si de o stare de neincredere. E in contradictie cu ce se intampla pe plan european."

Păi, băi tată! Dacă pe capul tuturor românilor se abat zi de zi veşti proaste, scăderile de salarii continuă, preţurile cresc într-o veselie, şomajul, la fel(în realitate, că statisticile au ordin să fie "optimiste"!), ţara e guvernată de băsescu-boc, nu de genii economice, instabilitatea politică e la ea acasă, statul şi instituţiile sale nu mai funcţionează, sigur că a dat depresia peste consumator, care e tot ăla de-i umblarăţi voi la portmoneu! Sigur că e în contradicţie cu ce se întâmplă în Europa. Dar acolo şi starea economică e în contradicţie cu aceea din România: la noi PIB scade, la ăia creşte! Iar să te bazezi pe reducerea dramatică a puterii de cumpărare pentru a relansa creşterea economică e o dovadă de imbecilitate. Punct!

 

Aşadar, noi suntem pe un drum care nu are nicio legătură cu ceea ce se întâmplă în lumea civilizată. Aştept cu nerăbdare revenirea la şerbie. S-o găsi o blondă prin haremurile politicienilor s-o teoretizeze şi p'asta!

PS: a dat şi peste Isărescu boala Încrucişătorului. Acum pentru inflaţie e de vină presa, care nu'ş ce face cu trăncănitorii care se iau de cursul leului. Vedeţi voi că Marele Timonier are dreptate, şi presa e o ameninţare la dresa securităţii naţionale?