Nu sunt homofob. Aşa încât programatul şi aprobatul marş al minorităţilor sexuale mă poate cel mult amuza. În fond, de ce nu? Trăim într-o democraţie, şi dacă asta vor băieţii şi "fetiţele", de ce m-aş opune eu? Deşi nu văd de ce trebuie să ne strigăm preferinţele sexuale în stradă. Chestia aia se petrece în intimitate, sau aşa ar trebui să fie. Şi câtă vreme nu există o discriminare legală în domeniu, nu văd care-i problema.
Sigur, putem intra şi pe terenul mlăştinos al căsătoriilor homosexuale şi al adopţiei. Putem discuta dacă interdicţia de a adopta copii sau cea a căsătoriilot între persoane de acelaşi sex pot fi considerate discriminări. Este drept că un set de interdicţii în domeniu există şi pentru cuplurile heterosexuale. Nu orice căsătorie este permisă, şi nu oricine vrea să adopte un copil poate s-o facă.
Democraţia nu este spaţiul libertăţilor nelimitate. Asta uită şi adepţii curcubeului, dar şi urangutanii care se pregătesc să le demonstreze primilor superioritatea dreptei căi. De unde şi distracţia: la câţi jandarmi vor fi la manifestaţie, mirările ălora care au găsit în magazia unităţii "Acvila" chiloţei tanga, şoseţele roz, prezervative şi deconturi pentru epilat total vor avea şi explicaţia. Lucrau sub acoperire! La Gay Pride!
Un comentariu:
Haha! O data pe an suntem toti ori pro-gay, ori anti-gay! In rest... asta nu reprezinta chiar o problema.
Trimiteți un comentariu