Fără prea multe comentarii, cel puţin nu acum, că nu am chef să mă enervez. Îl mai ţineţi minte pe Plezirist şi pe Epicurean? Ăla de i-a şutit nevasta lu' Boureanu? Ei bine, individul acordă un interviu celor de la Capital, din care citez, pentru că sună al dracului ca în chestia aia "Gura păcătosului adevăr grăieşte!"
Aşadar: "Capital: Dacă nu cota unică, atunci ce factori au adus România pe valul de creştere economică? Şi cum am putea reveni pe val?
Sebastian Vlădescu: Elementele care au favorizat creşterea economică în România au fost: un exces de lichiditate pe piaţa internă şi investiţiile străine. Dacă discutăm de primul trimestru al acestui an, practic, nu mai avem investiţii străine. Asta după ce, în 2006-2007, doar investiţiile străine directe depăşeau şase miliarde de dolari anual.
Bani ieftini nu mai sunt, iar ca să anticipăm perspectivele investițiilor străine directe ar trebui să facem o analiză. Unde s-au concentrat, în trecut, investiţiile străine şi unde ar mai putea să vină altele noi? Sectorul bancar: cert nu vor mai fi investiţii. Băncile îşi restrâng expunerea, fuzionează, dar nu se extind. Imobiliar: exclus. Sunt atât de multe proiecte înţepenite, încât îmi vine foarte greu să cred că vor mai veni fonduri masive. Poate vor veni nişte bani speculativi pentru achiziţionarea de portofolii bancare. Dar nu sunt sume care să aibă vreun impact în creşterea economică.
Iar pentru bănci nu înseamnă decât capitalizarea pierderii. Investiţiile în sectorul auto: s-a ajuns la limită. Atâta timp cât piaţa mondială este în scădere sau în stagnare, nu văd un potenţial de creştere. Resursele naturale: da. Domeniile care atrăgeau, odată, nu mai sunt de interes, dar agricultura este una dintre resursele nefructificate. De aceea, concentrarea terenurilor este vitală pentru renaşterea agriculturii. Avem o oarecare resursă naturală energetică refolosibilă, vântul, dar ne-am creat, deja, o problemă. Un exces de energie verde va genera un recul al creşterii economice din cauza preţului şi ponderii exagerate.
Singurul segment economic care ar genera, relativ repede, creştere economică şi venituri bugetare pe termen lung este cel al exploatării resurselor minerale. Trăim într-o lume extrem de interesată de accesul la resursele minerale de orice fel, de la cărbune şi petrol la fier şi metale rare, precum vanadiu sau tungsten. În acest timp, noi suntem înţepeniţi în proiect. Am „terminat“ mineritul vechi. Apoi am traversat o perioadă în care nu am avut nici bani să ecologizăm exploatările închise, nici le modernizăm pe cele rămase deschise. Şi nici să deschidem altele noi. Ca urmare a escaladării cotaţiilor, am ajuns în faza în care am devenit interesanţi pentru investitorii direcţi. În acest moment, am început să ne întrebăm de unde vine interesul şi iar am ajuns la concluzia că străinii vor să ne fure cuprul, aurul, gazele etc. Este şi o diferenţă faţă de vechile percepţii. Acum, neîncrederea şi suspiciunea au devenit selective. Unii investitori străini sunt buni, alţii răi. Unii ne fură, alţii nu. Şi la nivelul percepţiei publice, şi al factorului politic. Pentru că, de fapt, nu există o politică coerentă."
Primul lucru: se recunoaşte franc că în creşterea economică de până în 2008 cota unică n-a jucat niciun rol. Perfect de acord. Perfect de acord şi cu domeniile în care NU vor mai veni investiţii străine. Da, industria auto şi-a cam atins maximul în România; este foarte posibil să asistăm chiar la o descreştere.
Am serioase îndoieli că sectorul minier, indiferent de domeniu, va genera creştere economică. Motive sunt multe. Sincer, cred că mai mult de 10.000 de noi locuri de muncă nu are cum genera, toate meseriile cuprinse în cifra asta. La fel de sincer cred că agricultura, deşi ar putea fi un domeniu de viitor, nu are cum deveni motor al creşterii economice. Sunt prea mulţi bani care ar trebui investiţi, şi nu-i investeşte nimeni. S-au cumpărat unele terenuri, dar deocamdată suspectez doar speculaţii cu terenuri agricole, în ideea că din 2014 se dă liber la cumpărat pentru nerezidenţi, şi poate pică ceva din asta.
Şi ajungem să ne punem o întrebare pe care unii au pus-o de mult, guvernanţii nici acum: pe ce se va baza în viitor economia României? Ce ramuri, ce domenii sunt prioritare? Cum facem rost de bani? Ce forţă de muncă mai avem la dispoziţie? Ce calitate are?
Voi cum vedeţi lucrurile?
3 comentarii:
Ca-n lumea a treia. Ma gindeam la Kenya, da' Kenya sta bine. Economia Romaniei nu mai are baza de mult, ca toti s-a inclinat cum a batut vintul de moment, fara nici un plan.
Nu mă prea mă impresionează părerea dacă cota unică a jucat vreun rol în creşterea economică, buzunarul meu spune că este mai bine aşa decât să vină iar dl Năstase să mă frigă cu 40% de la nesimţita sumă, în mintea lor, de 3-400 euro lunar. Plus angajat şi angajator, CAS, CIAS, şomaj etc … :)
Discutia pe acest subiect este intr-adevar complicata. Tocmai de aceea nu prea sunt idei. Ma refer la spatiul public, nu la acest blog.
Vrem, nu vrem, trebuie investitii majore in infratructura si in energie, domenii in care s-a uzat la maximum ce s-a mostenit de la vechiul regim, dar nu s-a pus mai nimic in loc. Mai concret, nu ma refer la austostrazi, care ridica o sumedenie de probleme, costuri si, mai ales, muste la butoiul cu miere, ci la cai ferate, hidro si cele doua unitati ramase la Cernavoda. In plus fata de acestea este agricultura, care desi singura nu poate oferi o crestere economica semnificativa, inseamna un potential ce trebui valorificat.
La capitolul indsutrie este cel mai dificil. In mod evident ca este necesara o strategie de reindustrializare. Nu mai avem nici tehnologie, nici capital, nici mana de lucru de acum 20 de ani, iar zona de cercetare a fost aproape desfiintata.
Trimiteți un comentariu