O tăcere, două tăceri

Legat de demonstraţiile din ultima săptămână, intrigă şi nemulţumeşte profund tăcerea a două personaje-cheie în sistemul instituţional românesc, traian băsescu şi Mult Prea Fericitul Danel, Economistul Şef al BOR. Tăcerea lor este arogantă şi nesimţită.

Despre tăcerea lui băsescu nu mai insist: e mârlan, şi cu alta, basta! Îl doare în cur de noi! Ştiu, nu e în fişa postului, dar când a acţionat băsescu după fişa postului? Asta nu-l scuză, îl caracterizează.

Cu Danel lucrurile sunt mai grave: tăcerea lui este o impietate. Fişa postului lui e şi mai consistentă la capitolul empatie cu aceia care suferă. Las la o parte faptul că BOR primeşte un purcoi de bani de la noi, cetăţenii acestei ţări. O fi Biserica separată de stat, dar până la bani. La bani este foarte lipită de stat. Iar banii statului vin, nu-i niciun secret, de la noi toţi, credincioşi sau atei, cum om fi noi. 

Bine, înţeleg de ce nu zice nimic în Biserică despre revolta oiţelor din dotare. Dar lui şi batalioanelor de popi din dotare nu le cădea rangul dacă instalau dracului două-trei corturi în zona Pieţei Universităţii, unde să se încălzească şi să bea un ceai demonstranţii. Că nu cred că-i luau la pulane tocmai pe ei jandarmii! Dar de unde e, nici Dumnezeu nu cere!