luni, 31 ianuarie 2011

Procesul de sărăcire în Oarja





Imbecilitatea acestui guvern, în materie de politici publice, nu mai trebuie demonstrată. Nici aceia care au format guvernele care au precedat guvernul boc nu erau mai străluciţi, dar aveau ceva mai mult bun simţ şi oarecare viziune. Ăştia de acum sunt muci!


Multe decizii proaste au fost luate, în aceşti 21 de ani, şi pentru că nu ne cunoaştem cu adevărat istoria, inclusiv istoria economică şi socială. Ceea ce am învăţat, mai puţin în comunism, culmea!, mai mult acum, pe post de istorie, este mai degrabă propagandă, cu scop manipulator, o istorie ideologizată, falsificată, ciuntită. O istorie din care nu poţi învăţa mai nimic.


Să luăm cazul agriculturii. Pe fondul creşterii preţurilor la alimente, lumea se întreabă de ce agricultura românească e la pământ, de ce nu mai produce la un nivel acceptabil. De ce importăm atât de multe alimente? Spre surprinderea mea, acum vinovat e tot Ion Iliescu. Pentru că a distrus CAP urile, şi a fărâmiţat exploataţiile agricole! Asta după ce cam aceeaşi cretini(cărora li se adaugă cohortele de imbecili ieşiţi de pe băncile unor facultăţi economice care produc rebuturi pe bandă rulantă) îl acuzau că e comunist, pentru că nu vrea desfiinţarea ceapeurilor şi nu le dă pământul înapoi ţăranilor. Dezastrul s-a numit "restituirea" pământului pe fostele amplasamente. În acest fel am reprodus automat fărâmiţarea extremă a exploataţiilor din anii 40,  cu tot ce ţine de ea.


Văd că se pregăteşte amendarea celor care nu-şi lucrează pământul. Se spune că ar exista trei milioane de hectare nemuncite. Asta în timp ce ţăranii, şi odată cu ei, noi toţi, sărăcesc. Este această pauperizare un proces de dată recentă, sau am mai trecut prin asta? Răspunsul îl găsim în studiile Institutului de Ştiinţe Sociale al României, din 1942, studii coordonate de Dimitrie Gusti. Iată un fragment din capitolul "Procesul de Sărăcire din Oarja",  care face din studiul "Dâmbovnicul, o plasă din sudul judeţului Argeş".


"În massa ţărănimii româneşti se petrec procese de o însemnătate imensă pentru viitorul acestui popor. Recensământul din 1930 a dovedit neîndoielnic existenţa unei categorii de ţărani codaşi(săraci, pauperi). 2.460.000 de gospodării(74,9% din totalul gospodăriilor) aveau pământ sun 5 ha(asta explică fărâmiţarea de acum! n.m.), în total 5.535.000 de ha(adică ceva peste 2,5 ha în medie!), adică 28% din suprafaţa lucrată în agricultură( a nu se trage concluzii greşite: aveam încă Basarabia, Bucovina de Nord, Cadrilaterul).


Categoria asta se subdivide în codaşi propriu zişi, care au între 2 şi 5 ha, în ţărani săraci, care au până la 2 ha, şi muncitori agricoli, care n-au decât munca braţelor pentru a-şi întreţine viaţa. O parte dintre aceştia au casă şi curte în vatra satului, alţii nici atât!


În cei zece ani care au urmat(1930-1940) nu s-au mai făcut noi recensăminte, dar procesul de sărăcire al populaţiei agricole a continuat într-un ritm rapid, datorită crizei actuale a a sistemului de producţie şi conjuncturii de război a economiei mondiale. La acestea se adaugă un însemnat factor biologic: înmulţirea populaţiei săteşti. E un fapt constant şi verificat că familiile ţărăneşti sunt mai prolifice decât cele urbane.


Cum s-a răsfrânt criza generală a sistemului economic asupra satului românesc? Tendinţa generală constă în înlăturarea micii producţiuni de cea mare: ruina gospodăriilor mici şi mijlocii se prelungeşte ani de zile, uneori decenii, în urma agravării condiţiilor de producţie. Această agravare se manifestă prin: a) muncă excesivă; b)subalimentare permanentă; c) creşterea datoriilor; d)reaua întreţinere a vitelor şi furajul slab; e) insuficienta cultură a ogoarelor(s.m.); f) stagnarea tehnicei.


În acest fel ţăranii codaşi şi mijlocii sunt pe cale de a fi înlăturaţi: prin foame, supra-muncă şi sub-alimentare, care au ca drept rezultat producţia primitivă."


Paradoxul României este următorul: războiul a îngheţat lucrurile la acest nivel. A urmat comunismul, şi modernizarea agriculturii după un model care nu era foarte diferit de cel din occident(de fapt, de cel american, pentru că fermele CAP aveau suprafeţe mai apropiate de cele americane, cele europene fiind mai mici). Idealizarea trecutului a distrus, după Revoluţie, o agricultură care avea toate datele ca, gestionată corect, şi retehnologizată(cu cheltuieli relativ mici), ar fi putut hrăni dacă nu 80 de milioane de oameni, oricum încă 20 de milioane în plus faţă de populaţia României.


Acum ne-am întors la situaţia descrisă în studiul din anii 40. Întrebarea este: spre ce vom evolua? Şi încă o întrebare: politicile guvernului pot îmbunătăţi situaţia, sau o vor agrava?  


 Nu mă mai obosesc să întreb de ce piaţa n-a rezolvat nimic în domeniu, în ultimele două decenii.  Tot piaţă liberă era şi în anii 30-40 şi ce-au realizat în agricultură? Asta e: trăim în România, unde raţiunea este pusă la index! 

4 comentarii:

Karakas spunea...

Mi se pare o timpenie sa ii amendezi pe taranii batrini care nu mai pot munci pamintul daca nu platesc impozitul cu pricina.

Timpenia cea mai mare insa este ca nici in ceasul al ...spelea puterea nu vine cu solutii de cooperativizare/asociere intre tarani, si stimularea reintoarcerii in agricultura a celor plecati la oras/strainatate. Dar cu ce naiba sa ii stimulezi cind tu folosesti chiar si imprumuturile ca sa faci echilibre fiscale. Restul? Sa vina potopul!

Karakas spunea...

Nu stiu daca va mai amintiti de faimoasele raportari ce se faceau pe vremea lui Ceausescu. Se rotunjeau numerele si se pronuntau cifrele cu mindrie patriotica. Cam asa mi se par si noile "dari de seama" in cadru politic portocaliu. Rezultatele colectarii TVA sunt bune. Ialomiteanu ne incurajeaza ca avem bani suficienti si ca anul asta ii vor imperechea sa se inmulteasca pentru investitii. S-a creat deja cadrul iesirii din criza. Rama o avem mai trebuie pictat tabloul. Comisia Europeana ne bate pe umar cu satisfactie. FMI ne imbratiseaza cu drag. Se pregatesc pupaturile. Doamna Udrea ne informeaza ca ea nu a mai vazut presedinte mai democrat ca Basescu. Nici Democratia nu a mai vazut asa ceva. S-a aciut la pieptul Presedintelui unde toarce linistita ca are cine sa o administreze poporului. Citeva injectii mici si dureroase duc repede la modernizare. Si eventual la faurirea omului de tip nou, capitalist, care stie cind sa se arunce in fata metroului, fara sa ceara ajutor de la stat. Pentru ca statul l-a impins deja de la spate.

Cosmin spunea...

Tinand seama de faptul ca CAP-urile erau o fundatura economica in ultimii ani de dinainte de revolutie (vezi munca cu armata, elevii si studentii), nu ar trebui sa le plangem disparitia.
Reimproprietarirea pe vechile amplasamente era singura forma corecta, tinand seama si de diferentele de calitate a solului (chiar in cadrul aceleiasi localitati). SMA-urile, care au fost initial constituite din utilajele agricole confiscate de la tarani, trebuiau la randul lor sa fie parte din reimpropritarire.
Lipsa formelor asociative in agricultura a fost determinata si de lipsa unui cadru legislativ. Evaziunea fiscala in exploatatile agricole (asa zisele asociatii) este la ordinea zilei.
Legat de amendarea celor care nu isi lucreaza pamantul, am si eu o intrebare: daca statul vrea 400lei/hectar nelucrat, sa inteleg ca impozitul incasat de catre stat pe profit e cel putin tot atat, adica profitul la hectar e de 2500lei?

Karakas spunea...

Mi-a atras atentia urmatoarea stire care imi confirma cit de adinca va fi democratia pe care o pregateste regimul lui Basescu romanilor:

"Jandarmeria Română a publicat un anunţ de intenţie anunţând că vrea să cumpere "echipamente de reprimare a revoltelor", respectiv căşti de protecţie, pulverizatoare, pistoale mitralieră, puşti, grenade fumigene, grenade lacrimogene şi altele, estimând preţul de achiziţie la 42 de milioane de lei."

http://www.mediafax.ro/social/jandarmeria-vrea-sa-cumpere-echipamente-de-reprimare-a-revoltelor-7936743

Reprimarea revoltelor se face cu pusca mitraliera?