Vlad Petreanu are un acces de radicalism tembel şi declară ritos că "România asistenţială trebuie să dispară. Repede." Nu-i nimic, e gând în gând cu Iubitul Conducător, care vrea şi el pielea statului social, că nu-i mai rămân bani Fecioarei din Pleşcoi să-i spargă pe frunzuliţe-n dungă şi branduri de ţară.
Îi înţeleg frustrările, zău aşa! După ce a plătit mai nimic statului, pe drepturi de autor(o discriminare pozitivă pentru jurnalişti şi artişti, pentru cei care trăiesc din scris şi din compus, pe care n-a respins-o cu scârbă şi indignare, cum face acum cu "prestaţiile sociale", pe motiv că îndeamnă la nemuncă), acum plăteşte şi el precum toţi muritorii de rând.
O să-i treacă şi furia asta. Şi dacă nu-i trece, tot aia e! Mai grav este un mod de gândire care a adus naţiunea română în pragul destrămării. Acest mod de gândire vine dintr-o neînţelegere gravă a raporturilor dintre individ şi colectivitate. Şi este specific acelor naţiuni ai căror membri au dezvoltat doar strategii de supravieţuire. Iar românii asta fac de secole: supravieţuiesc. Nu trăiesc, doar supravieţuiesc. De asta nu găsim urme ale trecerii noastre prin timp, de asta nu preţuim puţinul pe care l-au făcut înaintaşii. Suntem ţara lui "După noi, potopul!"
Ce avem noi de la înaintaşi? Mânăstirile din Bucovina? Biserica de la Curtea de Argeş? Şi mai ce? Cele mai multe urme din trecut vin de la sfârşitul secolului 19 şi din prima jumătate a secolului 20. Şi astea sunt pe cale să se ducă dracului, sub presiunea imobiliarului sau din nepăsare.
De ce ar înţelege unul ca Petreanu rostul statului social, când această instituţie este un corp străin, ceva exterior specificului naţional(şi nu fac mişto când spun "specific naţional)? Iar el nu este singurul care nu înţelege rostul statului asistenţial. Pentru că această instituţie este una importată, ca mai toate instituţiile modernităţii româneşti, care este una pe cât de superficială, pe atât de parţială. Ca gândire la nivel individual, ca mod de a reacţiona în relaţiile cu instituţiile, cetăţenii acestei ţări s-au oprit undeva la domniile fanariote. În cel mai bun caz!
Aceste instituţii nu sunt rezultatul unei nevoi a românilor, nu au apărut ca răspuns la nişte probleme de natură economică şi socială. Care a fost răspunsul corpului social la problema sărăciei, în tot acest timp? Singurul cât de cât modern a fost cel din comunism, care implica ocuparea deplină a forţei de muncă. Până atunci răspunsul aproape că nu a existat. La nivel instituţional, sistematic, permanent, nu la nivelul unor iniţiative private, aleatorii, fără impact asupra ansamblului populaţiei vizate?
Câtă vreme săracii şi cei care au nevoie de statul social nu-l consideră o necesitate şi nu luptă pentru păstrarea lui, şi nu o fac pentru că el nu este rezultatul luptei lor, şi eforturilor lor de a fi luaţi în seamă, puterea politică şi grupuri de interese îl pot distruge cu uşurinţă. Vi se pare normal modul în care, în nici trei luni, se schimbă din temelii sistemul de prestaţii sociale, şi se pregăteşte schimbarea Codului Muncii, care va duce în sărăcie alte sute de mii, dacă nu milioane de români?
În Occident s-a luptat şi s-a murit pentru a se ajunge la statul social. Şi acolo el este supus la mari presiuni, pentru a fi demontat, în numele "eficienţei". De fapt, motivaţia este mai simplă decât "criza datoriilor publice." Pur şi simplu se doreşte determinarea indivizilor să accepte ORICE preţ pentru forţa de muncă. Lăsaţi fără aceste prestaţii sociale, vor fi obligaţi să joace după cum le cântă capitalul. Este o altă fază, extrem de periculoasă, a confruntării dintre capital şi muncă. Niciodată în perioada contemporană munca nu este mai prost plătită ca acum.
Veţi zice: "dar uite cum consumă ăia din Vest!" Au consumat, nu vor mai consuma. Vă reamintesc că, de la Reagan încoace, puterea de cumpărare a clasei de mijloc şi a claselor populare a scăzut, în termeni reali, cu circa 15%-20%. Numai în ultimii zece ani ea a scăzut în SUA cu circa 5%, în timp ce consumul a urcat la cer. De ce? Simpu: odată pentru că a existat China, care a oferit produse ieftine, şi proaste, iar în al doilea rând pentru că puterea de cumpărare a crescut artificial, prin accesul la credite ieftine, care au suplimentat puterea de cumpărare. Concomitent însă cu acest proces s-a extins alt fenomen: sărăcia din muncă, working poor, cum spun americanii.
Interesant ce scrie Nicholas D. Kristof ieri, în NYT, citând cartea a doi universitari britanici, despre consecinţele creşterii dramatice a inegalităţii economice şi sociale. În Occident există o preocupare tot mai clară, şi chiar o nelinişte, în legătură cu demantelarea statului social, cu creşterea sărăciei, a violenţei sociale şi cu răspunsul inadecvat al clasei politice, cumpărată de cei cu bani, tocmai pentru a nu mai promova politici redistributive.
Relevant este faptul că până şi o revistă precum Foreign Affairs se ocupă de aceste probleme, care ţin de politica internă americană. Numărul din ianuarie-februarie al revistei găzduieşte recenzia cărţii lui Jacob Hacker şi Paul Pierson, "Winner Take-All Politics". Citez din recenzie: "This is what the political scientists Jacob Hacker and Paul Pierson call the "winner-take-all economy." It is not a picture of a healthy society. Such a level of economic inequality, not seen in the United States since the eve of the Great Depression, bespeaks a political economy in which the financial rewards are increasingly concentrated among a tiny elite and whose risks are borne by an increasingly exposed and unprotected middle class. Income inequality in the United States is higher than in any other advanced industrial democracy and by conventional measures comparable to that in countries such as Ghana, Nicaragua, and Turkmenistan. It breeds political polarization, mistrust, and resentment between the haves and the have-nots and tends to distort the workings of a democratic political system in which money increasingly confers political voice and power."
Sigur, pe Petreanu îl doare în cur de astea. El e furios că i se iau nişte bani, pentru a fi daţi "leneşilor", care nu vor să muncească pentru doar trei sau patru sute de lei pe lună. El, şi mulţi ca el, nu pot vedea mai departe de interesul lor. Nimeni nu e fericit că trebuie să plătească taxe şi impozite, şi cu atât mai puţin faptul că banii lui sunt gestionaţi de nişte hoţi. Dar hoţii ăia pot fi daţi jos, pot fi strânşi de coaie pentru a-i folosi cum se cuvine, pot fi trimişi la mititica, dacă nu fac ce trebuie. Dar nu poţi distruge un sistem, care a făcut, printre altele, ca valorile occidentale să domine lumea actuală(încă!), iar totalitarismele să se prăbuşească. Şi acum ce vrem? Ca renunţând la sistem, să ne întoarcem la totalitarism? Să înlocuim sistemele de protecţie socială cu închisorile, şi orice problemă socială să-şi aibă răspuns doar în Codul Penal?
Putem să facem şi asta, nu ar fi prima prostie pe care o fac indivizii, luându-se după diverse "muşte", doar că inevitabil se ajunge la căcat. Care s-a numit fie comunism, fie fascism, fie nazism, fie dictaturi bananiere. Multora dintre cei cu foarte mulţi bani le-a mers foarte bine în astfel de regimuri, vezi explozia de miliardari din China.
Pacea socială costă. Dar costurile sunt infinit mai mici decât beneficiile, inclusiv pentru cei foarte bogaţi. Costurile absenţei păcii sociale sunt infinit mai mari decât beneficiile. Iar pe cei foarte bogaţi i-au costat nu doar averea, ci şi viaţa. E vorba despre o alegere. După cum se întâmplă lucrurile acum, se pare că o alegere a fost deja făcută. Şi din păcate nu este una în care a dominat raţiunea, ci lăcomia şi resentimentele, ideile preconcepute, frustrările şi prostia. Asta e. Dar să nu urmeze din nou Gulagul, cu peronul spre camera de gazare...
7 comentarii:
Stimate domnule Constantin,
Dvs expuneti foarte clar esenta politicii portocalii, a PDL. Dar, ce trebuie facut ca sa se inteleaga ca mergem astfel spre groapa, daca nu ne miscam? Groapa inseamna dictatura.
Ma gindesc ca orice om cu citiva neuroni functionali poate sa deduca logic ca, daca nu mai finantam statul social, banii publici tot vor fi necesari pentru mai multe inchisori, mai multa politie, mai multi judecatori etc, pentru ca va creste gradul de saracie si lipsurile in educatie si sanatate duc invariabil la mai multa criminalitate. Deci, statul social se transforma intr-unul politienesc, dar sumele de bani publici investite in ambele cazuri probabil sunt comparabile.
La noi insa vocile astea "publice" apar mai mult ca si "lautarii" lui Ceausescu, acum insa facind aceiasi propaganda pentru actualul Presedinte.
Deh, ca si in alte sectoare ale frumoasei noastre vieti in minunata noastra patrie, pentru ca nu sintem in stare sa facem curatenie, dam foc la casa.
Administratia romaneasca, proasta precum o stim, si suprapopulata pe deasupra, si bine platita (ca n-o fi platit consilierul orasenesc ca un profesor, fereasca Dumnezeu), administratia zic, nu e in stare sa deceleze cine ia ajutor social pentru ca are o nevoie reala si cine este profitor, spagar si strecurator prin bresele sistemului, asa ca zice "hai sa nu le mai dam, la niciunii".
Dl. Petreanu, in genere baiat destept, dar degraba tragatoriu de concluzii citeodata, si nu rareori partiale si eronate, se gindeste ca e vremea de "curatenie". In felul lui, nu greseste, doar ca marea curatenie trebuie sa inceapa din alta parte, si anume de la administratie itself. Acolo, cum am mai zis, nu stie nimeni ce face si pentru ce este platit, nu exista schema de functiuni, job description, function description si clasificari respectiv la ce e nevoie a se face, de ce calificari si cit personal e nevoie, deci nu stie nimeni nimic si se scufunda bani la greu.
Nu, nu confund politia, educatia, justita si sanatatea cu administratia, eu vreau ca prima curatenie sa se intimple la administratie. Ca asta e asa zisul cap al tarii, imputit de multa vreme, dupa cum se stie, format din presedintie, parlament, guvern, primarii, prefecturi, ministere si consilii de tot felul, basca gramada de agentii care colcaie pe linga astia, plus clientii privati la care se externalizeaza chipurile tot felul de servicii, artisti ai parandaraturilor. Ah, si sa nu uit serviciile conexe si lipite de unii si altii, recte securitatea, SPP-ul, nu stiu, SIE, DIE, si altii asijderea.
Daca se mai face lumina-n sat la astia, restul cred ca mai vine si de la sine.
Pina atunci, dl. Petreanu crede in adevarul sau partial, eu in al meu, dvs. in al dvs., si uite-asa vaca ramine nemulsa si copilul cu buricul netaiat, iar Basescu & Comp. thrive... Si noi ne combatem intre noi pina obosim. Adica exact ce i-a invatat Basescu pe ai lui, si le merge, ei fac ce vor ei, si la restul se aplica moartea de drum lung si de grija altuia.
S-apai, ma scuzati ca sint ciine intr-o tara de catei, dar de cind stie tagma d-lui Petreanu ce-i aia munca?? Lo siento muchissimo, dar as fi observat de-a lungul vremii si eu ceva calitate la tagma respectiva daca ar fi stiut, nu? Nu vreau sa fiu rau, dar in tagma d-sale e mult, mult mai rara calitatea decit in a mea, si prin Romanica ma cam scuzati, dar eu nu stiu sa existe jurnalisti de calitate mai mult de, cu larghete, degetele de la o mina. No offence, poate sint eu miop si/sau al naibii asta seara, ca m-am'nnervat, da' enumerati patru bucati jurnalisti romani seriosi, documentati, relevanti, si contemporani cu frumosul prezent.
S-apai iar intreb, de unde sa stie omu' cum e cu realitatea daca se uita in hirtiile lui Seitan si-atit? Poate n-are pe nimeni handicapat sau bolnav incurabil in familie, sau pensionat inainte de 1980, sau cu 5-6 copii acasa si somajul expirat. Poate n-are nici un vecin mai sarac cu duhul si fara carte, care sa nu fie primit nici la spatii verzi (by the way, in Brasov numai cu spaga iei job la spatii verzi, si o fi asa si la altele). Poate n-are vecine vaduve care sa n-aiba pe nimeni si sa traiasca numai dintr-o pensie de urmas. Nu stie omu'. O sa-i taiati gitu' acum?? (Eu i l-as cam taia pe jumatate pentru ca vorbeste, desi nu stie, dar il iert daca se informeaza la el la bloc si-mi spune cite cazuri ca aceea mentionate mai sus are pe scara. Reale. Pun pariu ca peste 50%.)
Ah, ca uitam, cele bune in 2011!
Deh, ca si in alte sectoare ale frumoasei noastre vieti in minunata noastra patrie, pentru ca nu sintem in stare sa facem curatenie, dam foc la casa.
Administratia romaneasca, proasta precum o stim, si suprapopulata pe deasupra, si bine platita (ca n-o fi platit consilierul orasenesc ca un profesor, fereasca Dumnezeu), administratia zic, nu e in stare sa deceleze cine ia ajutor social pentru ca are o nevoie reala si cine este profitor, spagar si strecurator prin bresele sistemului, asa ca zice "hai sa nu le mai dam, la niciunii".
Dl. Petreanu, in genere baiat destept, dar degraba tragatoriu de concluzii citeodata, si nu rareori partiale si eronate, se gindeste ca e vremea de "curatenie". In felul lui, nu greseste, doar ca marea curatenie trebuie sa inceapa din alta parte, si anume de la administratie itself. Acolo, cum am mai zis, nu stie nimeni ce face si pentru ce este platit, nu exista schema de functiuni, job description, function description si clasificari respectiv la ce e nevoie a se face, de ce calificari si cit personal e nevoie, deci nu stie nimeni nimic si se scufunda bani la greu.
Nu, nu confund politia, educatia, justita si sanatatea cu administratia, eu vreau ca prima curatenie sa se intimple la administratie. Ca asta e asa zisul cap al tarii, imputit de multa vreme, dupa cum se stie, format din presedintie, parlament, guvern, primarii, prefecturi, ministere si consilii de tot felul, basca gramada de agentii care colcaie pe linga astia, plus clientii privati la care se externalizeaza chipurile tot felul de servicii, artisti ai parandaraturilor. Ah, si sa nu uit serviciile conexe si lipite de unii si altii, recte securitatea, SPP-ul, nu stiu, SIE, DIE, si altii asijderea.
Daca se mai face lumina-n sat la astia, restul cred ca mai vine si de la sine.
Pina atunci, dl. Petreanu crede in adevarul sau partial, eu in al meu, dvs. in al dvs., si uite-asa vaca ramine nemulsa si copilul cu buricul netaiat, iar Basescu & Comp. thrive... Si noi ne combatem intre noi pina obosim. Adica exact ce i-a invatat Basescu pe ai lui, si le merge, ei fac ce vor ei, si la restul se aplica moartea de drum lung si de grija altuia.
S-apai, ma scuzati ca sint ciine intr-o tara de catei, dar de cind stie tagma d-lui Petreanu ce-i aia munca?? Lo siento muchissimo, dar as fi observat de-a lungul vremii si eu ceva calitate la tagma respectiva daca ar fi stiut, nu? Nu vreau sa fiu rau, dar in tagma d-sale e mult, mult mai rara calitatea decit in a mea, si prin Romanica ma cam scuzati, dar eu nu stiu sa existe jurnalisti de calitate mai mult de, cu larghete, degetele de la o mina. No offence, poate sint eu miop si/sau al naibii asta seara, ca m-am'nnervat, da' enumerati patru bucati jurnalisti romani seriosi, documentati, relevanti, si contemporani cu frumosul prezent.
S-apai iar intreb, de unde sa stie omu' cum e cu realitatea daca se uita in hirtiile lui Seitan si-atit? Poate n-are pe nimeni handicapat sau bolnav incurabil in familie, sau pensionat inainte de 1980, sau cu 5-6 copii acasa si somajul expirat. Poate n-are nici un vecin mai sarac cu duhul si fara carte, care sa nu fie primit nici la spatii verzi (by the way, in Brasov numai cu spaga iei job la spatii verzi, si o fi asa si la altele). Poate n-are vecine vaduve care sa n-aiba pe nimeni si sa traiasca numai dintr-o pensie de urmas. Nu stie omu'. O sa-i taiati gitu' acum?? (Eu i l-as cam taia pe jumatate pentru ca vorbeste, desi nu stie, dar il iert daca se informeaza la el la bloc si-mi spune cite cazuri ca aceea mentionate mai sus are pe scara. Reale. Pun pariu ca peste 50%.)
Ah, ca uitam, cele bune in 2011!
nu se transforma neaparat intr-un stat politienesc - asta ar fi inca stat. mai probabil e ca se va transforma mai intai in anarhie, si abia apoi in stat politienesc, realuand astfel un model de re-creare a statului (am citit despre aceasta teorie acum cativa ani intr-o carte a unui economist american de origine indiana numita Marea depresine a anilor '90).
1. N-am gasit definitia cuvantului "asistential". Il inteleg pe Petreanu. Daca se uită in hartiile lui Seitan, de ce nu şi-ar îmbogati vocabularul citându-l pe Băsescu?
2. Unul ca Petreanu nu va putea intelege niciodata ca statul are nevoie de bani oriunde in lumea asta mare. Ca la noi s-a ajuns in situatia "statul suntem noi, portocaliii" asta e altceva, prea greu pt dl inginer Petreanu, care apare ca un popândău "pe sticlă", la o emisiune mai mult decât penibilă, în loc să se ducă dracului să muncească.
Am citit si m-am enervat. Ca-l credeam baiat destept. Si, ca si pulimea sa in cazul generalului chilotar, am reconsiderat.
M-a enervat faptul ca omul se crede vesnic tanar si ferice, vorba poetului. Si ca nu-si pune deloc problema unei bruste si radicale schimbari in viata, sanatatea, statutul lui. O asemenea schimbare care implica, intr-o forma sau alta, statul asistential. Ma intreb daca, intr-o asemenea situatie, absolut ipotetica, ar mai avea aceeasi pozitie.
Trimiteți un comentariu