joi, 16 iulie 2009

Săriţi, dau năvală comuniştii!

Mi s-a cam acrit de subiectul ăsta, şi poate n-aş fi scris, dacă Teodor Baconsky n-ar fi fost consilier prezidenţial şi n-ar fi ambasadorul lui Traian Băsescu( în calitatea lui de şef al statului român, evident) la Paris. În sine, articolul este o tâmpenie, şi încă una mare. Rolul lui? Mobilizarea trupelor împuţinate, pentru a strânge oastea de sprijinitori, fanatici anticomunişti, ai lui Băsescu, sub deviza: "patria în pericol, dau năvală comuniştii!"
"Asasinii în masă, blindaţi ideologic, protejaţi de servicii represive şi camuflaţi sub praful arhivelor interzise nu pot fi pedepsiţi de legea umană. Ei au luat numai o pauză, profitînd de laşitatea democraţiilor şi de „moartea“ lui Dumnezeu. Însă vor reveni. Nu putem spune cînd, unde şi sub ce pretext. Vor umple din nou lumea de sînge. Vor isteriza iarăşi mulţimile amăgite de promisiuni eroice. Aceasta pare să fie cea mai lucidă evaluare la 20 de ani după prăbuşirea totalitarismului marxist-leninist. Sîntem incapabili să facem dreptate. Singurul nostru destin este supravieţuirea individuală. Uitarea. Ruşinea de a nu le fi adus victimelor decît ipocrita noastră compasiune tardivă. "
Hai să vedem, cine sunt în România "asasinii" ăia în masă, pe care se presupune că-i protejează serviciile secrete, conduse de colegii de generaţie şi chiar de idei ai domnului Baconsky, Maior şi Ungureanu. Să zicem că unul ar fi Pleşiţă. Un senil, care a fost un simplu executant, şi pe care, din motive neştiute, nimeni nu se grăbeşte să-l judece. Numai că ăsta s-a ocupat de treburi pe care ORICE serviciu secret le face, inclusiv în ţara în care este acreditat domnul Baconsky. Iar asasinatul "din raţiuni de stat" este printre ele. Deci domnul Pleşiţă va da colţul liniştit, în patul domniei sale.
Câţi dintre cei care au impus violent comunismul în România mai trăiesc? Nici unul! Or fi ca fantoma lu' tata lui Hamlet! Să chemăm atunci vânătorii de fantome! Şi apoi, să nu simplificăm grosier: regimurile totalitare din Est n-au semănat între ele, au evoluat doar aparent la fel, au avut perioade de liberalizare, au suferit transformări, represiunea n-a fost la fel de violentă după moartea lui Stalin, a început dialogul Est-Vest, e o poveste lungă şi complicată. Domnul Baconsky sigur o ştie, dar o ignoră propagandistic, ceea ce spune multe despre onestitatea sa intelectuală.
"Nazismul a plătit milioane de morţi printr-un proces strict simbolic. În ce-l priveşte, comunismul a rămas – atît ca sistem, cît şi ca bilanţ – complet pe dinafara ideii de justiţie." O altă imbecilitate. Procesul de la Nurnberg nu a fost procesul nazismului, ci procesul făcut de învingători câtorva căpetenii politice şi militare ale învinşilor. Acolo nu s-a făcut bilanţul unui regim politic. Care bilanţ, ca şi în cazul comunismului, e negativ, dar are şi o rubrică a părţilor bune. Nimeni nu şi-a propus aşa ceva, adică şi amintirea părţilor bune. De aici şi relativa lui utilitate. Învingătorii nu au convins, pentru că n-au vrut decât să dea satisfacţie imediată naţiunilor lor, din raţiuni politice. După care au colaborat bine-mersi cu restul servanţilor regimului nazist, cum au făcut-o, după 1989, cu servanţii regimului comunist, convertiţi peste noapte la "democraţie". Traian Băsescu ştie ceva despre acest capitol al ipocriziei generale!
Apoi, în toate ţările foste socialiste au avut loc procese, după 1989, în care au fost judecaţi responsabili ai regimurilor totalitare. Şi care a fost utilitatea proceselor? Sunt ţările alea mai democratice? Mai performanrte economic şi social? Societăţile lor mai morale? Mai puţin corupte? Mai solidare? Să fim serioşi! Bilanţul tranziţiei este un dezastru, mai ales la capitolul morală şi etică.
Vorbeşte domnul Baconsky şi despre: "neputinţa Uniunii Europene de a evacua crimele legitimate odată cu „integrarea“ foştilor sateliţi sovietici. Pînă să-şi recunoască rădăcinile creştine (secţionate cu lama secularismului), Europa occidentală stă la masă alături de nişte state unde cele mai odioase atrocităţi n-au fost nicidecum sancţionate. Jumătate din populaţia Uniunii duce povara unor abominaţii impenitente. Această stare de fapt – la antipodul ordinii de drept – discreditează moral, slăbeşte forţa de caracter şi alimentează subconştient temerea că orice recidivă este, dacă nu iminentă, cel puţin plauzibilă. "
Cred că lipsa unei băi cu jaccuzi îi provoacă domnului Baconsky un oarece disconfort intelectual, de vreme ce spune o astfel de enormitate: cum anume a legitimat extinderea UE şi primirea statelor din Est crimele produse în urmă cu peste cinci decenii? Avem noi ceva în comun cu acele crime? Sunt născut în 1954. Am eu vreo vină pentru ceea ce s-a întâmplat până în 1964, până la amnistierea deţinuţilor politici? Le-am provocat eu vreun rău cu suzeta mea? Sau fiul meu, născut în 1987: are el vreo legătură cu crimele comunismului?
De fapt, ce propune domnul Baconsky, pentru ca vechii membri să nu mai cauţioneze abominabilele crime ale comunismului? Nimic, e doar un articol de seviciu, cum am mai spus, pentru ridicarea moralului celor care au venit spre Băsescu dinspre anticomunismul viscerat şi fanatic. Asta ne indică şi una dintre temele de campanie ale lui Băsescu, în toamna asta, pentru că am greşi dacă am pierde din vedere acest lucru, demonizarea stângii, recte a PSD, se va face pe fondul aniversării a două decenii de la terminarea Războiului Rece.
Două lucruri uită domnul Baconsky. Primul: crimele comise în numele creştinismului, de către creştini, întrec în oroare şi în violenţă crimele nazismului şi ale comunismului, păstrând scara. Inclusiv atitudinea lor faţă de evrei. Holocaustul este o poveste mai lungă, episodul din perioada celui de-al Doilea Război Mondial este doar o problemă de "industrializare" a crimei etnico-religioase. Aşa că mai uşor cu Dumnezeu, în contextul dat.
Doi: totalitarismele, nazist, comunist, capitalist(vezi Chile sub Pinochet, Spania sub Franco, Portugalia sub Salazar, Grecia coloneilor, printre alte exemple) sunt produsul conceptual al elitelor intelectuale. Masele sunt instrument şi victimă, în acelaşi timp.
Cât despre revenirea totalitarismului, ei bine, eşecul capitalismului, creşterea galopantă a inegalităţilor, a sărăciei, degradarea mediului şi altele, dar în special negarea idealului egalitar o fac oricând posibilă, mai ales pe fondul demisiei elitelor intelectuale de la misiunea lor. Aceea de a promova şi apăra democraţia. Şi după cum se vede, nu pare că elitele se află acum de partea cea bună a baricadei.
UPDATE: că veni vorba despre elite şi despre prostia lor. A fost făcută publică o scrisoare semnată de 22 de lideri politici din Est, care se jeluiesc lui Obama: "o, Paşă, pe noi cui ne laşi? Ne fut ruşii!" Totul este de un ridicol pefect! Parcă-l aud pe Sarkozy: "ăştia din Est iar au pierdut o ocazie să tacă!"
Cât de prost să fii să crezi că scutul antirachetă este cel mai bun răspuns anti-criză? Cred că SUA vor renunţa la interesele lor în relaţiile cu Rusia, doar pentru că unii nu sunt capabili să imagineze alt mod de abordare a relaţiilor Estului european cu Rusia decât cel specific Războiului Rece? Pentru că, de fapt, cei 22 îi invită pe americani să înceapă un nou Război Rece cu Rusia. Ce să zic? Fix de asta aveam nevoie!

5 comentarii:

Béranger spunea...

Gând la gând... adică, poză la poză cu bucurie: 1966: Life under a relaxed Communism?!

Béranger spunea...

...iar în ăstimp, pe socialiştii europeni îi fute o grijă semantică, că cică dacă să se cheme socialişti, socialişti şi democraţi, social-democraţi, alianţă, grup, gaşcă, coterie, sau doar «şleahtă de oligofreni».

geomarz spunea...

1. Iată o abordare raţională a "crimelor comunismului".
Cu ce a fost generaţia noastră (leatul 50 să zicem) vinovată de ce s-a petrecut în 44-45 ?
2. Iar i-a apucat pe unii scrisul ? Cum era prin opzeci si ceva cu madam Cornea şi ... uite că nu-mi mai maintesc personalităţile alea dizidente care au semnat scrisori din poziţia lor de privilegiaţi ai serviciilor secrete străine !
Şi demenţii de mai sus, ce-şi imaginează, că dacă-i ia Obama pe ei în braţe, nu o să-i înjure în linişte concetăţenii lor ale căror interese le-au trădat cu graţie din funcţiile pe care le-au deţinut ?

N. Raducanu spunea...

Un articol in stilul si spiritul lui Mircea Mihaies sau Cartarescu. Se dovedeste inca odata cat de falsa era ipoteza reconcilierii nationale dupa acordarea satisfactiei prin aprobarea si publicarea Raportului Comisiei condusa de Tismaneanu. Acum se vrea sange, dar nici atunci nu se vor declara satisfacute autodeclaratele victime ale comunismului. Teodor Baconski – o fi o victima si el? Al carui tata, Anatol E. Baconski, calatorea prin 1967-68 prin toata Europa , publicand apoi o carte (intr-adevar remarcabila!) “Remember” cu impresii de calatorie? Suntem oare in preajma reintoarcerii comunismului in intreaga Europa? Nici un indiciu ca acest semnal de alarma se bazeaza pe fapte : in Rusia partidul lui Ziuganov este in cadere libera, si doar in Cehia mai exista un partid comunist, care insa nu reuseste sa ia la alegeri mai mult de 10% din voturi. Iar in alte tari din centrul sau estul Europei nu mai sunt partide de extrema stanga, ceeace insa nu ii impiedica pe cei carora le e dor de o “democratie” cu un singur partid de dreapta, eventual si cu unul de extrema dreapta pentru a simula ca au un adversar, sa tipe ca din gura de sarpe ca navalesc comunistii si lumea e dezarmata in fata lor! Pe nici unul din acesti cavaleri ce anunta, neaparat in preajma unor alegeri, venirea Apocalipsului, nu l-am auzit ca e speriat de o eventuala revenire a unui regim autoritar de dreapta, chiar ascuns sub o masca democratica. Recent am citit insa ca in Austria neo-nazistii i-au atacat pe batranii supravietuitori ai lagarului de concentrare de la Mauthausen, cu ocazia comemorarii eliberarii acestuia de trupele aliate. Nici un cuvant insa al romanilor nostri ce lupta vajnic cu “comunismul”, despre faptul ca cel ce isi ridica azi iarasi capul, profitand de situatia de criza, este fascismul.

Karakas spunea...

Am citit si eu ca Basescu a declarat ca Romania sprijina constructia scutului antiracheta al SUA in Cehia. Scut care nici macar nu acopera apararea Romaniei in cazul cataclismic al unui atac cu racheta din Iran. Bagatu' asta in seama fara sa iti foloseasca o sa ne arda mai tirziu. Un regim de timpitei...

Fără ură, dar cu îngrijorare, despre viitor.

  Văd că și Elveția dă târcoale NATO. Cică îi tremură anumite părți ale anatomiei de frica rușilor. Măi, să fie! Când dracu au dat năvală ru...