Ţară de plugari şi de funcţionari

"În Dâmbovnic toată lumea lucrează pământul. Un procent de 92% din populaţia plăşii trăieşte de pe urma exploatării solului, iar din cei activi chiar 95,6% muncesc în exploatarea solului...Negustorii sunt foarte puţini, iar meseriaşii lipsesc aproape cu totul. Adunarea, valorificarea şi prelucrarea produselor se face în afara plăşii. Adunarea, la gările de pe liniile de cale ferată Găieşti-Piteşti, Piteşti-Slatina şi Costeşti-Turnu Măgurele şi la târgurile pomenite mai sus. Valorificarea prin prelucrare şi export mai ales la Bucureşti. Piteştii şi puţinele prăvălii, înteprinderi şi ateliere din satele Dâmbovnicului satisfac numai nevoile cele mai urgente, care nu pot fi amânate până la un drum la târg. Foarte semnificativ e faptul că funcţionarii sunt mai numeroşţi şi decât copmercianţii şi decât meseriaşii. Afirmaţia economistului german(E. Wagemann) care a spus că suntem o ţară de plugari şi de funcţionari este confirmată şi de satele din Dâmbovnic".

"Pe de o parte, datorită îngrămădirii aproape întregii populaţii în agricultură, pe de altă parte în urma productivităţii reduse a agriculturii din Câmpia Dunării, care, cu o producţie medie de 10, 4 quintale de grâu şi 6,3 quintale de porumb la hectar, recoltează pe suprafeţe identice jumătate cât agricultorii germani şi o treime din ce recoltează agricultorii belgieni. Plasa Dâmbovnic prezintă dar toate caracterele suprapopulării agricole a ţărilor cu populaţia precumpănitor agricolă din Răsăritul Europei.

Despădurirea aproape completă, lipsa de păşuni şi folosirea agricolă a aproape întregei suprafeţe a plăşii pe care le-am constatat mai sus ca şi numărul considerabil de familii fără pământ, ce trăiesc din agricultură, dişmaşi şi muncitori cu ziua, întăresc această afirmaţie. Sunt evidente şi celelalte caracteristici ale suprapopulării agricole: 1) folosirea pentru culturi de cereale a aproape întregei suprafeţe agricole şi lipsa fâneţelor şi a păşunilor, 2) dimensiunile reduse şi inferioare minimului necesar pentru traiul din agricultură a unei familii a marii majorităţi a exploataţiilor agricole şi 3) frecvenţa ocupaţiilor anexe neagricole.

De suprafeţe care să treacă de 5 ha nu dispun decât foarte puţini dintre agricultorii cu pământ propriu(22,3%). Cum în această parte a ţării întinderea de pământ, necesară pentru hrana din agricultură a unei familii de 4-5 membri este de patru-cinci hectare, marea majoritate a agricultorilor din plasa Dâmbovnic nu pot trăi mulţumitor din roadele cultivării pământului propriu. Căci, dată fiind producţia medie la hectar din plasa Dâmbovnic, o gospodărie cu 5 hectare produce de abia 50 de quintale de grâu sau 32 de quintale de porumb, ceea ce ajunge cu greu pentru sămânţă, hrană şi îmbrăcăminte, cât şi pentru acoperirea nevoilor celorlalte...

În Octomvrie 1941 78 de părinţi din Dâmbovnic şi-au închiriat copiii în vârstă de 10-19 ani pentru sume variind între 400-2500 de lei pe lună."