miercuri, 10 noiembrie 2010

Pentru alegeri anticipate acum!



Ceea ce se întâmplă zilele astea în Parlament demonstrază, o dată în plus, că orice construcţie politică bazată pe minciună este sortită eşecului. Actuala putere este o astfel de construcţie. Nu mai argumentez, ştiţi bine despre ce vorbesc. Când, în loc să păstrezi o majoritate clară(cum a fost PSD-PDL, făcând compromisuri rezonabile), te apuci să încropeşti una din resturi, din traseişti şi din nimeni pe lume, cum sunt deputaţii "minorităţilor", pe care îi foloseşte Pambuccian după bunul lui plac, când te dai la pace cu "şeful mafiei personale a lui Adrian Năstase", e dovadă de imbecilitate politică, nu de raţionalitate.

Nu vreau să fiu greşit înţeles: am dezaprobat şi dezaprob intrarea PSD la guvernare, alături de PDL. Am susţinut şi susţin construirea unei alianţe între social-democraţi şi liberali. Este singura alternativă viabilă pentru circul de acum. Şi Antonescu, şi Tăriceanu au a-şi reproşa eşecul unei alianţe cu PSD, pentru a forma guvernul după alegerile parlamentare din 2008.  Puteau împărţi, la rigoare, mandatul de premier în două: doi ani la PSD, doi la PNL. Dar cum noi nu avem decât o cultură a confruntării, am ajuns în halul în care suntem.

Aşadar, băsescu n-a avut inteligenţa de a păstra o majoritate guvernamentală care chiar ar fi putut servi interesul naţional, dacă el se identifică, aşa cum crede el, cu executarea ordinelor venite de la FMI. Pentru că aşa a definit el ieri interesul naţional: îndeplinirea condiţiilor dictate de la Washington. Nu contează faptul că, după doi ani de acord cu FMI, economia României e vai mama ei, inflaţia tropăie fericită spre pragul celor două cifre, puterea de cumpărare e la pământ, acolo unde sunt şi sănătatea, şi educaţia, şi infrastructurile, şi moralul unei naţiuni.

Acum nu are inteligenţa de a crea condiţiile armistiţiului politic, pe care îl doreşte pentru a trece prin Parlament legile impuse de FMI. Poate considera absurdă pretenţia opoziţiei, aceea de a o înlocui pe roberta anastase din fruntea Camerei Deputaţilor. Dar dacă chiar vrea să faciliteze lucrurile, acesta este sacrificiul cel mai mic. De fapt, nu este un sacrificiu, este o binecuvântare!


Văd că PNL invită forţele politice, fără PDL, la discuţii pentru ieşirea din criza politică şi parlamentară. Este pierdere de vreme. Pentru că s-a depăşit deja acel prag până la care criza se putea rezolva prin negociere.  Acum nu mai există decât o singură soluţie: alegeri anticipate.  Şi nu la primăvară, ci peste o lună! Dacă nu intrăm în 2011 cu o scenă politică limpezită, cu un Parlament în care Guvernul să aibă o majoritate clară şi stabilă, cu un Guvern puternic şi cu un program de guvernare adecvat situaţiei, în care să domine componentele economice şi sociale, lucrurile se vor îndrepta spre o explozie socială. Pe care nici mama serviciilor de informaţii n-o va putea evita!


traian băsescu să nu-şi facă iluzii: nu mai înseamnă nimic pentru români. Capacitatea lui de a manipula opinia publică şi de a schimba agenda publică este practic zero. Când eşti pe creştere economică şi nu bat portăreii la uşa datornicilor către bănci, când nu ai cozi de sute de persoane la ajutoarele oferite de UE săracilor, şmecheriile astea cu moguli, lovituri de stat, anti-comunism, prind. Acum s-a terminat: e care pe care! În loc să ridiculizeze ce au făcut ieri Badea şi Ciutacu în faţa CNA, portocaliii ar trebui să ia aminte la răspunsul societăţii la o nechemare la miting!


Aşadar, băsescu are de ales: găseşte calea cea mai simplă de a recurge la alegeri anticipate, sau susţine actualul guvern până în pânzele albe. S-ar părea că a ales, deja, iar alegerea este una proastă. Va susţine PDL şi guvernul lui, indiferent de consecinţe. Va continua să încurajeze confruntarea pe scena politică, va continua să creadă că el este absolutul în materie de tras sfori.  Este ideea lui despre ce înseamnă interesul naţional. Să vedem cum se pupă cu ideea cetăţenilor despre acelaşi interes naţional. Deşi avem suficiente date să afirmăm că ele nu se pupă deloc, vezi şi indicele încrederii cetăţenilor în traian băsescu: sub 10%.


E adevărat că de pe un vas care se scufundă căpitanul pleacă, dacă pleacă, ultimul. Dar nu e nevoie să scufunzi o ţară, ca să demonstrezi cât eşti de curajos. În cazul de faţă, curaj înseamnă să faci ceaa ce trebuie, nu ceea ce-ţi place şi-ţi foloseşte ţie. Dar nu e băsescu omul care să înţeleagă aceste lucruri.
   

Niciun comentariu: