vineri, 2 iulie 2010

Nunţi şi înmormântări





La Rădăuţi e sărbătoare mare. O paranghelie de tip "Zilele oraşului", întinsă pe patru zile, plătită şi din bani publici. Dar nu asta este şocant, ci faptul că nimănui nu i-a trecut prin cap să amâne paranghelia pentru vremuri mai bune. Întrebaţi pe stradă despre asta, locuitorii păreau foarte miraţi că cineva se gândeşte la amânarea petrecerii. Ba un nene foarte indignat îl întreabă agresiv pe reporter: "Da' ce, dom'le, dacă moare cineva în oraş trebuie să-mi amân eu nunta?"

Sigur că nu, dar lucrurile nu pot fi comparate. Dar cine să înţeleagă asta? Mă tem că cei mai mulţi dintre români ar fi de partea cetăţeanului indignat la auzul ideii că ar trebui amânată paranghelia. Solidaritatea e bună, dar numai când nu e vorba să pui tu osul.  

Un comentariu:

Anonim spunea...

Da, am fost socata de reactia lor. Capitalismul inseamna si dezumanizare si alienare. Asa ni se spunea si noi nu credeam...
R.L.