miercuri, 8 iunie 2011

Puneţi mâna pe cartea de istorie



traian băsescu şi cretinii care-l împing de la spate să se radicalizeze şi să pună în practică reforme aberante se bazează pe un singur lucru: pe incapacitatea românilor de a reacţiona, de a îndura orice mizerie, indiferent ce li se întâmplă. Flăcăii cred în mitul "revoluţiei indusă din exterior". Explozia din 1989, cred ei, nu s-ar fi petrecut dacă CIA, KGB, Mossad şi ce alte prescurtări vreţi voi nu-şi dădeau mâna şi nu montau un spectacol de sunet şi lumină la Românica. 

Nimic mai fals! Niciun spectacol de sunet şi lumină nu se transformă în explozie socială dacă nu exista un potenţial de explozie. În 1989 se acumulase acest potenţial exploziv. Românii veneau după 10 ani de viaţă decentă, de la sfârşitul anilor 60 până la sfârşitul anilor 70, care au fost urmaţi de aproape zece ani de mizerie fizică şi intelectuală.

Veţi zice că pe vremea Prea Împuşcatului nu existatu supape sociale, cum sunt acum emigrarea, televiziunile critice, libertatea de exprimare. Dar este cineva gata să jure că lucrurile ar fi stat altfel dacă ceaşcă compensa lipsurile materiale cu bunuri simbolice? Dacă ar fi existat Antena 3, să-l înjure şi-n culcare, şi-n sculare? Mă tem că nu! 

Cei care ar fi plecat nu mai contau, iar cei care rămâneau tot lipsurile alea le-ar fi îndurat. Nu conta că explozia avea loc într-o Românie de 23 de milioane de locuitori sau într-una de 20 de milioane.  Ea ar fi avut loc oricum, dacă nu se schimba fundamental sistemul politic. Pentru asta vezi Polonia.

Vreau să vă reamintesc că acum noi venim după vreo şapte-opt ani de viaţă relativ decentă, când pentru prima oară "capitalismul" consumerist începea să devină simpatic celor mai mulţi dintre români. Doar că cei şapte ani slabi abia au început. Ca să plătim cele 20 de miliarde de euro împrumutaţi de cuplul de comici cretini băsescu-boc, reducerea consumului trebuie să fie şi mai drastică. Cu alte cuvinte puterea de cumpărare a tuturor românilor trebuie amputată dramatic în următorii ani(primele plăţi ale datoriei încep în 2013, parcă).

Într-o guvernare de tip totalitar reducerea consumului se face prin organizarea penuriei. Pur şi simplu economia centralizată nu mai pune bunuri de consum pe piaţă. Se forţează economisirea, şi excedentul de mărfurui este exportat. Acum guvernanţii nu au acest instrument. Singura lor variabilă o reprezintă cheltuielile statului, în special cele sociale şi cele cu serviciile publice. Sigur, economiile nu vin din zburătăcirea câtorva mii de funcţionari, prin desfiinţarea judeţelor, ci prin tăierea salariilor bugetarilor şi a pensiilor, în principal. Evident, nici sectorul privat nu va chiui de bucurie, mai ales firmele care fac afaceri cu statul vor fi penalizate, dar şi comercianţii.

Trebuie să ne luăm adio de la clasa de mijloc, de vreme ce în România numai vreo 94.000 de oameni mai au salarii(venituri) de peste 1000 de euro pe lună. Iar în sistemul public au mai rămas cu asemenea salarii doar vreo 4000 de salariaţi. Asta înseamnă 0,3% din totalul bugetarilor. Aşadar unde e grasul suit în spinarea slabului? 

Ce vreau să spun? Că supapele de siguranţă de genul "libertate de exprimare", "libertate de mişcare" încep să nu mai funcţioneze. Emigraţia nu este o fericire, iar de lătrat la lună fără să-i pese nimănui de tine devine jenant. 

Cei care nu mai văd nicio cale de ieşire fie se sinucid, fie fac gesturi extreme, gen aruncatul de la balconul Parlamentului, greva foamei sau auto-incendierea în faţa Palatului Cotroceni. Sunt gesturi individuale. Dar ele spun clar că se acumulează tensiuni ce pot duce la o explozie socială. 

Sigur, într-o democraţie există şi soluţia alternanţei la guvernare. Numai că gaşca portocalie nu se vrea dusă de la robinetul cu bani publici. Şi nu va accepta să plece de la putere. Deja pregăteşte fraudarea alegerilor şi păstrarea puterii cu orice preţ. Iar românii percep acest lucru. Şi se tem de asta. 

Nici teama nu poate fi o soluţie de păstrare a puterii, cum crede băsescu, cel care este, cum am mai scris, cel mai demn urmaş, singurul, de fapt, al lui ceauşescu. Frica este cel mai prost instrument de guvernare. Cei care guvernează folosind frica nu sunt lideri puternici, ci lideri slabi, care şi-au pierdut orice legitimitate. 

Aşadar ne îndreptăm spre o confruntare socială de proporţii. Problemele oamenilor sunt ignorate. Singurul lucru care contează sunt viziunile labertariene ale lui băsescu şi satisfacerea pretenţiilor aberante ale creditorilor României. ceauşescu ne-a chinuit pentru că a refuzat să facă ce îi cerea FMI, băsescu ne chinuie pentru că execută umil ce-i cere FMI. Cum se vede, românii nu prea au ce alege, în afară de par. Când şi cum se va întâmpla asta? Nu ştiu, şi nici nu aş vrea să ajungem acolo. Fanteziile dementului de Giurgea ar fi o dulce poveste de adormit copiii faţă de realitatea haosului generalizat. 

Iar dacă boii ăia care vor distrugerea statelor şi reducerea dramatică a prestaţiilor sociale să se mai gândească. Vor să li se ia gâtul, acum sau peste ceva vreme, într-o uriaşă revoltă la scară globală, sau acceptă să-şi vadă banii peste ceva mai multă vreme, pentru a păstra o brumă de pace socială, singura garanţie că se vor mai întâlni cu lovelele împrumutate statelor? Sigur vor face alegerea cea mai proastă, dar nu e treaba mea. Nu le-ar strica totuşi să pună mâna şi pe cartea de istorie...      

  

Niciun comentariu: