joi, 20 martie 2008

Vai de mama lui de partid!
Marian Vanghelie, candidatul PSD la funcţia de Primar General al Capitalei! Un nou coşmar pentru un partid care nu mai ştie pe ce lume se află! Un aranjament în plus al lui Mircea Geoană, care se agaţă cu disperare de scaunul de preşedinte al PSD, după ce timp de mai bine de trei ani nu a făcut nimic pentru partid, ocupat fiind cu eliminarea tuturor celor care i-ar fi putut pune probleme. I-a dezamăgit până acum pe toţi aceia care şi-au pus speranţe în el la Congresul PSD din aprilie 2005. Acum îi dezamăgeşte, prin confirmarea candidaturii lui Marian Vanghelie, şi pe bucureştenii care, fără a avea neapărat sensibilităţi de stânga, ar fi votat un candidat al stângii, după 18 ani de proastă guvernare a primarilor propuşi de dreapta. S-a spus, nu fără temei, că bucureştenii sunt altfel decât ceilalţi români, că ei votează altfel. Acum, rămâne să vedem, concret, ce înseamnă acest „altfel”. Explicaţia cea mai comună ar fi aceea că bucureştenii sunt anti - comunişti, că pentru ei a vota cu stânga ar fi un sacrilegiu. Şi se evocă baricada din 21 decembrie 1989 din Piaţa Universităţii, fenomenul Piaţa Universităţii, efectele mineriadelor, etc. Poate fi acceptată această explicaţie? Ea ar fi fost valabilă poate pentru anul 1992, hai, 1996. Dar nici pentru alegerile locale din 2000, nici pentru cele din 2004 explicaţia nu s-ar mai justifica. Nu cred că bucureştenii sunt masochişti, şi cu toate astea ei i-au ales şi pe Crin Halaicu, şi pe Victor Ciorbea, şi pe Viorel Lis, şi pe Traian Băsescu, de două ori chiar, şi pe Adriean Videanu. Un lung şir de alegeri nefericite, una mai proastă decât alta, care se constituie într-o istorie a jafului din bani publici. Nu Adriean Videanu a inventat schimbarea permanentă a bordurilor, ci Crin Halaicu. Videanu a perfecţionat-o şi o face ştiinţific, ca să zic aşa. Bucureştenii au însă o caracteristică: sunt lipsiţi de spirit critic şi aproape fără apărare în faţa manipulărilor mediatice. Ei sunt puşi pe făcut bani. Bucureştii sunt o altă lume, nu mai reprezintă de mult, cam de un deceniu, România. Iar lumea Bucureştilor este o lume a indiferenţei, nepăsării, egoismului, violenţei, individualismului, rapacităţii, segregării, o lume rasistă, exclusivistă şi lipsită în cel mai înalt grad de solidaritate. În această lume este greu să vii cu mesaje de stânga. Nu pentru că oamenii ar fi duşmanii stângii, ci pentru că pentru ei nu au sens aceste mesaje. Ca să faci bani, nu trebuie să te loveşti de un stat puternic, de instituţii care funcţionează, de funcţionari publici cu caracter, profesionişti şi imuni la corupţie. Nu, bucureştenii au inventat statul fără stat. Goana asta neruşinată după bani, etalarea sfidătoare a bogăţiei, distrugerea solidarităţii sociale, transformarea Primăriei Generale şi a primăriilor de sector în adevărate maşini de spoliat cetăţenii şi de risipit banii publici au îndepărtat pe cetăţeni de politică şi de spaţiul public. De exemplu, participarea la vot în 2005, când a fost ales Adriean Videanu, a fost de doar 27,83% din totalul celor cu drept de vot din Bucureşti, adică doar circa 220.000 de mii de bucureşteni l-au votat pe acela care era alesul lui Zeus! În fond, ne aflăm într-o situaţie în care dezamăgirea a generat un soi de sistem censitar. Votează doar cei mai motivaţi, cei care au ceva de câştigat de pe urma unui primar. Restul, cei mai mulţi, cei care sunt ignoraţi de puterea locală, nu mai vin de mult la vot, pentru că în 18 ani de dominaţie a dreptei au învăţat un lucru: nu au ce aştepta de la Primăria Generală şi de la primarul Bucureştilor. PSD trebuia să ţină cont de această situaţie şi să vină cu un candidat care să semnifice ruptura cu sistemul ticăloşit de la Bucureşti, inaugurat de Crin Halaicu şi dus la perfecţiune de Traian Băsescu şi de Adriean Videanu. Poate fi Marian Vanghelie omul rupturii de sistemul ticăloşit? Se poate el identifica, în ciuda originii sale modeste, cu clasele populare, cu foştii muncitori industriali, cu toţii perdanţii tranziţiei? Din păcate, nu! Şi nici nu are cum să fie omul rupturii de sistem, pentru că, dincolo de meciurile sale cu gramatica limbii române, de apartenenţa sa la o anume etnie( care într-o ţară normală nu ar fi o problemă, dar în România, unde democraţia este o dulce utopie, lucrurile stau cu totul altfel ), de faptul că a concurat cu Videanu şi a pierdut fără drept de apel, în turul unu, Vanghelie este şi el parte a sistemului ticăloşit din Capitală. De fapt, asta e adevărata lui problemă. Sigur că nici contracandidaţii săi, cei pe care îi ştim sau doar îi bănuim, nu sunt uşi de biserică, sunt elemente de bază ale sistemului ticăloşit. Doar că Vanghelie este demonizat cum nu sunt nici unul dintre contracandidaţii săi. Dovadă este modul tendenţios în care o televiziune a prezentat spectacolul organizat zilele trecute în onoarea cadrelor didactice din Bucureşti. Poate că un nou eşec al lui Vanghelie nu ar fi o mare nenorocire, dacă ar fi candidat oriunde în altă parte, dar nu la Bucureşti. Şi asta în condiţiile în care este un vot atipic, în care nu contează nici motivaţiile ideologice, nici cele sociale, nici interesele individuale, ci doar dorinţa unei minorităţi de a păstra „cuceririle” sistemului ticăloşit, care i-a îmbogăţit pe mulţi, inclusiv pe Marian Vanghelie. Cred că acceptând această candidatură, Mircea Geoană îşi joacă viitorul politic, dacă a avut vreodată cu adevărat aşa ceva. Mai rău este că joacă şi viitorul PSD, iar acest lucru nu poate rămâne fără urmări. O nouă înfrângere a PSD în alegerile locale de la Bucureşti, în condiţiile în care partidul nu are resursele prezenţei la guvernare pentru a recupera în alegerile parlamentare, ar fi o catastrofă, mai ales dacă se va petrece din primul tur. Şi cum în discursul şi în comportamentul lui Marian Vanghelie nu s-a schimbat nimic de la ultima înfrângere, cea din 2005, şansele de câştig sunt ca şi nule. Iar cum nimeni nu a negat întâlnirea lui Vanghelie cu Blaga, e clar că Vanghelie funcţionează pe post de „iepure” pentru PD-L. Scandalul mediatic al candidaturii sale va face uitate „performanţele” lui Videanu. Nu e pace în PSD! Şi după cum se dezvoltă evenimentele, este foarte posibil ca Sorin Oprescu să candideze ca independent, având deja sprijinul multora dintre greii partidului, conştienţi de capcana în care a căzut Mircea Geoană prin acceptarea candidaturii lui Vanghelie. Totul conduce logic la un deznodământ care se numeşte Congres Extraordinar, sinonim cu debarcarea lui Geoană. Prea târziu, şi prea puţin pentru a câştiga alegerile parlamentare. Aşa e când îţi legi soarta de oameni precum Vanghelie.

4 comentarii:

Mordechai spunea...

Totul e logic şi perfect integrat în absolut. Dacă priviţi ultima postare de pe blogul nostru, lucrurile vor deveni nu doar limpezi, dar şi teribil de vesele.

constantin gheorghe spunea...

Da, dar finalul tot trist va fi!

nenea cosmos spunea...

hai ca v-am explicat deja...

http://nenea.wordpress.com/2008/02/24/cum-a-ramas-vanghelie-pe-afara/

Horia spunea...

Declaratiile de azi ale lui Nastase si Vacaroiu in favoarea desemnarii lui Oprescu drept candidat sunt un semn ca oamenii lucizi din PSD ies din amorteala, dar si ca lui Geoana i se va lua presul de sub picioare in curand. Din pacate, transformarea desemnarii candidatului in etapa la vedere din lupta interna pentru putere pregateste un start ratat de campanie...
Sa nu ne pierdem, insa, optimismul:)
Respect!