sâmbătă, 25 august 2012

După ce trece canicula



Prieteni, nu am chef de nimic. Oraşul ăsta este o uriaşă plită încinsă. Nu mai ai un copac, un spaţiu verde, ceva, să te pună la adăpost de căldura nemiloasă. Un deşert de beton, asfalt, oţel şi sticlă. Plus gunoaiele, care răsar peste tot, deşi primăriile se mişcă mai bine la acest capitol. Un oraş părăsit, la sfârşit de săptămână, de toţi cei care au posibilitatea s-o facă. Un oraş în care există, practic, o singură distracţie: pileala, mai ales la terasele răsărite ca ciupercile în Centrul vechi. Şi cu berea la PET până şi boschetarii îşi permit acest lux. 

Sincer, am suportat foarte greu canicula. Nu atât căldura, cât schimbările pe care le induce în comportamentul oamenilor. Aş spune chiar că am traversat o perioadă depresivă, în care nu am avut chef de nimeni şi de nimic. Unii dintre prietenii vor fi zis că sunt dus cu pluta. Recunosc, nu am avut chef nici de blogul ăsta, iar celălalt blog l-am părăsit fără prea mari remuşcări. 

E drept că la depresie a contribuit şi povestea Referendumului, şi ceea ce a urmat după. E greu să accepţi o nedreptate, e greu să vezi cum nişte personaje profund corupte au anulat, prin decizia lor, votul celor care i-au cerut lui băsescu să plece. E greu să accepţi că ai scăpat de Moscova şi de dictatul ei, pentru a intra slugă nu la unul, ci la doi stăpâni: UE şi SUA. Care nici măcar grija  respectării aparenţelor nu o mai au.

Dacă din orbita Moscovei am reuşit să mai ieşim, din orbita ăstora două nu mai avem scăpare. Sigur, se va dezvolta un curent anti-european şi anti-american din ce în ce mai puternic. Nu ne va folosi la nimic, pentru că nu mai suntem în perioada Războiului Rece. 

Un singur lucru ar trebui să ne dea serios de gândit: ce vom face, dacă UE nu va putea rezista fenomenelor centrifuge şi crizei euro? Dacă germania va vrea o nouă arhitectură a sistemului, cu un nucleu condus de ea, cu un număr de ţări nordice şi central europene, şi cu tări precum România formând un soi de colonie periferică, o piaţă de desfacere şi un rezervor de forţă de muncă ieftină. Cât or mai fi aşa ceva...

Cel mai grav a fost lovit în aceste două luni mitul care spune că UE şi SUA sunt sursă de democraţie pentru amărâţi ca noi. Şi ce am văzut? Că nu există principii şi valori, ci numai interese, iar pentru a-şi apăra interesele, nici UE, nici SUA nu se jenează să treacă peste valori şi principii. Sigur, ştiam asta, dar nu ne-a căzut bine o astfel de demonstraţie de cinism. 

Ne aşteaptă vremuri şi mai zbuciumate, după întoarcerea lui băsescu la Cotroceni. Într-un fel, mental, cel puţin, sunt deja pregătit pentru asta. Deşi nu-mi cade bine deloc, dar deloc! Nu e vorba despre resemnare. Cred în continuare că se impune o presiune populară, şi politică, pentru a-l obliga să demisioneze. Dar trebuie să fim realişti: cât îi are în spate pe americani, şi o parte din europeni, băsescu va face fix ce doreşte, cum doreşte, în România. Există o singură scăpare: preţul plătit de americani şi de europeni pentru sprijinul acordat lui băsescu să devină mult prea mare. Mai pe româneşte, abuzurile lui să ducă la grave violenţe sociale. Nu suntem încă acolo. 

Dar toate astea, după ce trece canicula!

8 comentarii:

Florian spunea...

Deznodamantul referendumului ar fi fost altul, daca marti, cand CCR s-a adunat sa delibereze, in fatza palatului parlamentului, unde CCR isi are sediul, s-ar fi aflat macar doua sute de mii dintre cei care au votat DA.
Imi permit sa fac acest comentariu, pentru ca eu am fost acolo. Iar seara, dar si in serile urmatoare, am fost in Piata Universitatii.
E comod sa ne fie lehamite de ce se intampla, sau sa ne infuriem, intr-o camera racorita de aparatul de aer conditionat, postand indignari pe net.

Anonim spunea...

Pacat ca cei mai multi au trait cu aceste iluzii despre UE si, mai ales, despre SUA. Ar fi trebuit sa se teama din momentul in care americanii isi botezau in modurile cele poetice cu denumiri cu iz "umanitar" toate invaziile in tari ce detin importante resurse strategice, care se vor epuiza destul de repede! Din momentul in care a fost distrus socialismul, a inceput sa cada masca capitalismului, prin tendinta de se adopta statul minimalist si autoritar, in beneficiul doar unei elite restranse. Incep sa cred ca vom trai in curand ca in "1984" de Orwell.

Valerius spunea...

"E greu să accepţi o nedreptate, e greu să vezi cum nişte personaje profund corupte au anulat, prin decizia lor, votul celor care i-au cerut lui băsescu să plece. E greu să accepţi că ai scăpat de Moscova şi de dictatul ei, pentru a intra slugă nu la unul, ci la doi stăpâni: UE şi SUA. Care nici măcar grija respectării aparenţelor nu o mai au."

Aceeaşi trăire o am şi eu. E ca şi cum aş suferi de o boală incurabilă, aşteptând, îngrozit, sfârşitul, fără nicio speranţă. Singura mea satisfacţie e că am intuit, încă din decembrie 1989, că am fost mânaţi pe un drum al pierzaniei. Şi mai am o dorinţă perversă: să-i văd pe imbecilii din proximitatea mea, care mai cred în băsism, în Occidentul Moş Crăciun, cum ajung în situaţia de deznădejde în care mă aflu eu.

Karakas spunea...

Am facut o inventariere mentala a declaratiilor lui Swoboda, liderul PES, despre evenimentele din Romania. Nu pot sa nu imi pun intrebari la rindul meu, mai ales de ce a ales sa isi directioneze partenerul din Romania pe aceiasi cale ca si cei din PPE. Sunt la fel de intrigat de aparenta lipsa a unei strategii de contracarare a actiunilor PPE in Romania relativ la batalia cu PDL si Basescu. Oare nu vor sa cistige politic in Romania si sa preia puterea in UE? Parca socialistilor le e teama sa vina la putere in UE...

Florian Liviu spunea...

În legătură cu imperialismul Moscovei se ridică o întrebare ce fel de imperialişti sunt ăia care permit unui stat aflat în orbita lor să-şi obţină independenţa fără nici un foc de armă.

Păi noi acum dacă am vrea să ne declarăm independenţa faţă de Occident imediat ne trezim din senin cu tulburări separatiste în Ardeal , cu un conflicte etnice sângeroase,etc. Ne luăm apoi nişte bombe în cap de la NATO cât ai zice peşte.

Andrei spunea...

In legatura cu eventuale violente sociale am mai scris cateva randuri pe un alt blog, in urma cu cateva zile.

Spuneam ca este posibil sa avem parte de niscai zbenguieli cu jandarmii dar mai spre iarna, cand:
- coplata pentru servicii medicale va fi introdusa deja
- pretul gazelor si al altor combustibili va creste
- pretul alimentelor va creste pe fondul productiei agricole slabe
- este posibil ca leul sa se devalorizeze si mai puternic fata de euro

Totusi, nea Bogdanel Glavan mi-a blocat comentariul. Idei dusmanoase in timp ce domnia sa incearca sa construiasca capitalismul multilateral dezvoltat.

Andrei spunea...

Dar imi este teama ca cei care vor iesi in strada din cauza deteriorarii suplimentare a nivelului de trai nu vor striga neaparat "Jos Basescu".

Anonim spunea...

Gheorghe are dreptate sa fie pesimist. Caldura asta mare, monser, te face sa te simti si mai fara putere in fata celor ce vor sa ne pastreze musai "democratia". Ce sa o tot frecam atata cu comentarii inutile? Si asa ard padurile... Mai bine sa cantam cu totii o colinda d-aia de-a lui Fuego,putin modificata: "aprinde mama bradul..."