duminică, 15 mai 2011

Moartea unei "gorile"



Anii 50-60 ai secolului 20 au fost un soi de "vârstă de aur" a "gorilelor", agenţii de teren ai serviciilor secrete, însărcinaţi cu treburile murdare ale naţiunilor aflate în confruntarea Războiului Rece. Nu e deci întâmplător succesul la public al unui personaj  precum Agentul 007.  

Dar  James Bond este ficţiune. Despre adevăraţii agenţi de teren ai serviciilor secrete aflăm abia acum, şi doar întâmplător, când părăsesc această lume, trăgându-şi un glonţ în cap, precum Bill Young, un veteran al acţiunilor clandestine din Indochina, acţiuni care au pregătit războiul din Vietnam, şi l-au răspândit şi în Laos şi în Cambogia. El a avut parte de un soi de necrolog în "Le Monde", "Requiem pour un barbouze." Este portretul unui om care a aparţinut unei lumi pe care puţini o mai pot înţelege cu adevărat azi. Găsiţi în articol şi referiri la celebra unitate de aviaţie a CIA, "Air America".

Doar că încercând să dau de înţelesul termenului argotic "barbouze", care vine de la "barbe", am dezgropat un alt eveniment tragic al acelor ani: OAS, războiul din Algeria şi ecourile lui din Franţa. Les Barbouzes, circa trei sute de oameni, au fost folosiţi de DGSE(Direcţia Generală de Securitate Externă) împotriva OAS, care se afla în conflict deschis cu Parisul, ce dorea să se retragă din Algeria. La un moment dat guvernul francez a pierdut parţial controlul asupra acestei poliţii paralele, de care nu mai ştia cum să scape, sau măcar s-o pună sub control.  Până la urmă lucrurile s-au terminat într-o baie de sânge, iar unitatea a fost desfiinţată în martie 1962.

Ştiu şi eu, poate ştiind mai multe despre toate astea, vom citi mai corect şi istoria noastră.

PS: în 1964 a apărut o parodie, Les Barbouzes, cu un Lino Ventura de zile mari!


3 comentarii:

Béranger spunea...

M-aţi făcut aseară să caut un torrent şi să descarc filmul. Butoiul cu melancolie... căci Lino Ventura a fost unul din marii mei preferaţi în prima tinereţe (a mea, nu a lui). Ah, şi Mireille Darc, delicioasă la 26 de ani...

Constantin Gheorghe spunea...

Prietene, eu nu-l uit pentru rolul din "Cadavre de lux". Au fost nişte ani fantastici pentru creaţie, anii ăia. Fără pixel şi alte tâmpenii IT.

Béranger spunea...

Nu se mai fac filme ca altă dată. Punct. Cinematografia e moartă.

Fără ură, dar cu îngrijorare, despre viitor.

  Văd că și Elveția dă târcoale NATO. Cică îi tremură anumite părți ale anatomiei de frica rușilor. Măi, să fie! Când dracu au dat năvală ru...