Din lac în puţ!

Iese pe sticlă Marele Machitor şi sughite indicăţii către pedelişti, turma le ia de bune şi le transformă în politici publice sau în acte administrative. Exemplu: Referendumul pentru Legea Capitalei. După ce tembelii consilieri locali ai PDL, conduşi de farmazoanca Nuţi, au impus şapte întrebări, s-a răsculat Marele Timonier şi a zic "Niet!".  Şi aceeaşi tembeli s-au răzgândit, şi au aprobat doar două întrebări, la fel de cretine ca şi precedentele. Acum ele sună aşa:

 " - Vă doriţi o Capitală cu 7 administraţii controlate de 217 consilieri aleşi pe liste de partid?

    - Vă doriţi ca şi consilierii generali să fie aleşi uninominal, asemeni primarilor de sector?"

Şi ce se schimbă cu asta? Dacă se desfiinţează Consiliile de sector, se desfiinţează şi primăriile de sector. Şi ce punem în loc? Pentru că nimeni nu ne spune care vor fi consecinţele unei astfel de decizii, şi care vor fi costurile pentru mine, ca locuitor al oraşului. Totul este organizat plecând de la acest model de organizare: Primărie Generală şi Primării de sector. Acum, dacă rămâne doar Primăria Generală, ce facem? Au să rămână nişte structuri administrative intermediare, care vor avea rol de instituţii de proximitate?

Ce facem cu alegerea consilierilor generali după sistem ununominal? Va fi constituţională existenţa mai multor tipuri de consilieri, unii aleşi pe listă, în ţară, şi alţii aleşi uninominal, la Bucureşti? Cum va fi împărţit oraşul în circumscripţii? La fel ca la alegerile parlamentare? 

PDL introduce pe uşa din dos o recentralizare administrativă, şi o scoatere a deciziilor care ţin de viaţa comunităţuilor de sub controlul cetăţenilor. Ce dacă la 2,5 milioane de cetăţeni există 217 consilieri locali? Sunt prea mulţi? După ce criteriu? Din câte ştiu consilierii nu sunt angajaţi ai Primăriilor, primesc doar indemnizaţii de şedinţă. Care sigur nu sărăcesc bugetele Primăriilor! Oricum altele sunt "rozătoarele" bugetare, gen regii asfaltului, ai panseluţelor, ai mobilierului stradal, şi lista lor e lungă.

Ca de obicei, idioţii au uitat că ORICE soluţie naşte noi probleme. Cele expuse mai sus sunt la prima vedere. Sunt altele şi mai grave: primăriile au servicuii sociale, fac investiţii în şcoli şi spitale, nişte oameni depind de ele. Şi nu sunt profitori, sunt doar nişte amărâţi.