miercuri, 25 noiembrie 2009

Vocea stăpânului

Asurziţi de vacarmul politic de la Bucureşti, orbiţi de pasiuni şi de neputinţa noastră de a trece dincolo de ceea ce ne desparte, uităm ceea ce este esenţial: că totul depinde de felul în care gestionăm criza economică. În inconştienţa noastră, i-am adăugat şi o criză politică. Avem o oportunitate să rezolvăm criza politică pe 6 decembrie. Sper că azi, odată cu semnarea acordului politic dintre PSD şi PNL lumea va înţelege că putem să ne despărţim de cinci ani de conflicte lipsite de sens, determinate de egoul demăsurat al unui om care nu concepe politica decât ca pe un război cu toţi, şi din care nu ştie să iasă.
Ce îi aşteaptă pe cei care vor forma guvernul după 6 decembrie ne spune adevăratul stăpân al României(Buşcule, nu e între băsescu şi Crin, cum crezi tu, este între o realitate pe care eşti prea prost s-o înţelegi şi tâmpeniile voastre care ţin loc de "analize"!), e vorba despre şeful FMI, Dominique Strauss-Kahn.
Să ascultăm vocea stăpânului, şi să lăsăm dracului aburelile. Da, vom avea şi creşteri de taxe şi impozite, şi reduceri de salarii, şi mari probleme sociale, şomajul va fi de lungă durată, în bănci e un morman de mizerie, deşi s-a pompat un ocean de bani în curul lor. Trebuie să revizuim modelul nostru de creştere economică, vom avea o criză a datoriilor publice. Despre asta trebuie să vorbim în campania electorală, nu despre cine e în spatele unui sau altuia. Ce mai contează "liberalismul" sau "social-democraţia" de Dâmboviţa în atari condiţii?
Citez din interviu, pe care îl citiţi voi aici:
"Quel est le risque aujourd'hui ? Que l'on ne continue pas à mettre en œuvre les politiques qu'il faut pour assurer la pérennité de la reprise. Nous ne croyons pas à une rechute, ce que l'on appelle un scénario de « W », mais nous ne pouvons pas complètement l'exclure. Il faut donc maintenir les soutiens publics, car la demande privée reste faible et le chômage va continuer à augmenter encore assez longtemps. On peut aujourd'hui considérer que la crise financière est à peu près maîtrisée. Elle a dégénéré en crise économique, dont on commence à voir le bout du tunnel. Mais la crise sociale reste très forte, principalement dans les pays avancés. C'est ma préoccupation majeure. Au delà, c'est notre modèle de croissance lui-même qu'il faut repenser...
Quand la reprise sera assurée, la stratégie budgétaire devra alors devenir la priorité. Le problème de la dette n'est pas le même pour tout le monde. Il dépend du niveau d'endettement avant la crise, de la démographie et, évidemment, du potentiel de croissance...
Il faut revoir notre modèle de croissance, sinon chaque fois que la croissance repartira les tensions sur les matières premières et le pétrole referont surface. Le problème le plus important pour les pays émergents est l'abondance de liquidités mises en place pour lutter contre la crise. Ces flux de capitaux se déversent en masse dans certains pays émergents, comme le Brésil ou l'Indonésie. Je comprends que ces pays pensent à mettre en place des mesures pour empêcher que leur taux de change ne s'apprécie trop - y compris parfois des contrôles de capitaux...
Il reste d'importantes pertes non dévoilées : 50 % sont peut-être encore cachées dans les bilans. La proportion est plus forte en Europe qu'aux États-Unis. Je le redis : l'histoire des crises bancaires, notamment au Japon, démontre qu'il n'y aura pas de croissance vive et saine sans un nettoyage complet du bilan des banques...
Ce sera plus compliqué que ne l'a été la coordination des mesures de soutien. Mais c'est indispensable pour éviter les distorsions de concurrence. Politiquement, la sortie de crise ne sera pas facile à gérer non plus. Je n'ai pas d'inquiétude pour les banques centrales. La sortie des plans de relance par les gouvernements est techniquement et politiquement plus délicate…"

2 comentarii:

Fluieratorul spunea...

Nu ma bucur ca stam sub calciiul FMI-ului, si nu consider "strategiile" FMI aplicate de-a lungul timpului vreun succes. FMI-ul este un mare contabil care face tot timpul balante de plati, fara trecut si fara viitor. Din punctul meu de vedere, cel mai regretabil fapt al deceniului este ca avem din nou acest mare manipulator pe cap, si ca ne-am imprumutat la indemnul si cu girul acestui manipulator ca sa dam bailout bancilor mama din vest. In speranta ca subsidiarele lor nu vor lasa bruma de economie romaneasca sa moara. De unde pina unde? Bailout-urile din bani publici catre banci si marile corporatii care s-au dat in ultimul an in toata lumea sint greseala mileniului. De americani in principiu ma doare la basca, dar de noi nu, si faptul ca Romania s-a indatorat enorm fara nici un rezultat in economie, ca toti acesti bani au mers la "tocat" si nu in vreo cit de firava investitie, este o greseala majora. Aceasta greseala a fost girata de presedintie in persoana lui Basescu, de BNR si de guvernul PDL-PSD. De-asta, oricit as vrea, nu pot sa votez nici Basescu nici Geoana, pentru ca nici PDL nici PSD n-au nimic pentru mine in oferta.
Cit despre Dominique Stauss-Kahn, qu'il s-en aille a ficher les camps. Franceza mea e cam ruginita, dar cred ca mesajul e assez clair.

Anonim spunea...

nimic nou! ba as spune ca aud de cind sint in vestul luminos aceleasi timpenii repetate de papagalii in functii care nu pot duce decit nicaieri. sistemul lor cretin n-a functionat si nu va functiona iar dovada este ca iarasi au reluat prostiile care au dus la acesta criza. care ar fi alternativa in cadrul aceluiasi sistem? ce anume sa faca? sa renunte la smecheriile si nenorocirile care le-au umplut buzunarele tocmai acum cind au fost socializate pierderile?! asta nu se va intimpla! deci vor fi cu ritul in tarina in citva ani.

Fără ură, dar cu îngrijorare, despre viitor.

  Văd că și Elveția dă târcoale NATO. Cică îi tremură anumite părți ale anatomiei de frica rușilor. Măi, să fie! Când dracu au dat năvală ru...