Statistică şi nesimţire
Întâi, acest text din "Gândul":Institutul Naţional de Statistică a pierdut 738.404 salariaţi. În toate documentele oficiale, de la Guvern la UE, România apare cu 4.803.600 salariaţi, cifră comunicată de Statistică. Dar la Casa Naţională de Pensii, adică acolo unde se strâng banii, figurează 5.542.000 de contribuabili care au statut de salariat şi un singur contract de muncă. Pe baza numărului de salariaţi comunicat de INS, însă, se construiesc prognoze, strategii, se elaborează bugetul de stat şi al asigurărilor sociale. De pildă, pornind de la cifrele comunicate de INS, Comisia Naţională de Prognoză a estimat numărul de salariaţi din România la sfârşitul acestui an la 4.865.000. Pe baza acestei estimări s-a construit bugetul Casei Naţionale de Pensii pe 2008: cât se va încasa la fondul public de pensii din contribuţiile salariaţilor şi la cât poate ajunge pensia medie prin distribuirea acestei sume.
Numărul real al salariaţilor cu un singur contract de muncă, înregistrat la Casa Naţională de pensii drept contribuabili, este cu 738.404 mai mare faţă de numărul total al salariaţilor comunicat de Statistică. Iar între datele comunicate de cele două instituţii , mai credibile sunt cele ale Casei Naţionale de Pensii. Dovada că salariaţii care sunt în evidenţa acesteia drept contribuabili există sigur este faptul că în numele fiecăruia se depune o declaraţie din partea angajatorilor şi, mai ales, se depun bani. Discrepanţa între cifrele INS şi cele ale Casei Naţionale de Pensii nu a apărut peste noapte, ci datează de câţiva ani. S-a aflat însă abia acum din cauza faptului că cei de la Pensii nu au raportat niciodată public numărul de contribuabili. Au făcut-o, pentru prima dată, luni, cu ocazia lansării oficiale a colectării contribuţiilor la fondurile private de pensii obligatorii."
Apoi această declaraţie a lui Varijan Vosganian:" Cota unică de impozitare, aplicată de la 1 ianuarie 2005, a permis ca românii să plătească cu 8 miliarde de euro mai puţin pe impozitul pe venit, decât ar fi plătit în condiţiile unor cote propuse iniţial, iar câştigurile firmelor prin reducerea impozitului pe profit au fost tot de 8 miliarde de euro."
Problemă: cifrele lui Vosganian sunt tot atât de riguroase precum acelea ale Institutului Naţional de statistică? Ca să nu mai vorbim de faptul că banii ăia nu au intrat în buzunarele TUTUROR românilor, cum afirma Vosganian. În cele ale pensionarilor, sigur nu! În plus, o parte din bani, şi deloc mică, a intrat în cam aceleaşi buzunare în care au intrat şi cele 8 miliarde de euro din reducerea impozitului pe profit. Altminteri cum ar mai fi deschis Ferarri reprezentanţă în România?
Că banii ăia s-au dus grămadă către "premianţi" se vede şi din această ştire: "Aproximativ 400.000 de români, adică 7,5% din cei care au nevoie de o casă, îşi pot permite achiziţionarea unei locuinţe."
Cam ăştia 400 000 sunt beneficiarii cotei unice, restul, canci! Ca pe vremea Epocii de Aur, când şampania era băutura clasei muncitoare, băută prin reprezentanţii ei de frunte! Să nu-i dai dreptate lui Băsescu în ceea ce-l priveşte pe Vosganian?
2 comentarii:
Problema e serioasa, dar citi in afara de dvs sunt preocupati de ea? Cred ca romanii sunt 'specialisti' la manipulat statistici...daca ne uitam cum raporteaza diferite ministere si alte organizatii guvernamentale nu poti decit sa te indoiesti de veridicitatea cifrelor. Asta cind raporteaza, de multe ori se fac ca ploua.
Karakas, nu e mare nenorocire dacă publicul larg nu e preocupat de astfel de probleme. Nebunia începe atunci când pe guvernanţi îi doare-n cot de ele! Ce credibilitate au tot felul de prognoze, dacă cifrele pe care se construiesc nu sunt fiabile? Şi ce calitate au deciziile de politici economicwe şi sociale care pleacă de la astfel de prognoze fanteziste?
Trimiteți un comentariu