Bucureştii, un pion de sacrificiu pentru Traian Băsescu?
.jpg)
Nu vă spunem o noutate când afirmăm că asistăm la cea mai bizară campanie electorală din câte ne-a fost dat să asistăm după 1990, în ceea ce priveşte Primăria Capitalei. Nu poţi spune că cineva, cu excepţia lui Sorin Oprescu, îşi doreşte cu adevărat să câştige această cursă electorală, al cărei „premiu” este, totuşi, un buget anual de peste un miliard şi jumătate de euro!
Bizareria vine din faptul că protagoniştii acestei competiţii au mize care ţin, cum am mai spus, de jocuri de putere în interiorul partidelor, aflate în plin proces de schimbare de generaţii, dar şi de „provincializare” a lor. Sunt primele alegeri locale în care atâţia miniştri, secretari de stat şi lideri importanţi renunţă la demnităţi în Bucureşti şi candidează pentru posturi de primari de municipii sau de şefi de consilii judeţene. Motivul principal îl constituie banii din fondurile europene de solidaritate şi de dezvoltare, bani destinaţii special comunităţilor locale. Alocarea acestor bani nu se mai face prin intermediul guvernului central. Aşa încât postul de ministru e de aici înainte unul de palmares, dă bine la CV, nu şi la contul din bancă al demnitarului, evident cinstit şi dedicat binelui public!
După felul în care s-a invitat în campania electorală pentru Bucureşti, nu s-ar zice că Traian Băsescu nu ar vrea cu tot dinadinsul să aibă omul lui la Primăria Generală. Dar chiar vrea?
Întrebarea are tâlcul ei. Vasile Blaga este unul dintre foarte puţinii oameni din PD-L care se pot opune lui Traian Băsescu. Se cunosc foarte bine, îşi cunosc unul altuia slăbiciunile şi „scheletele din dulap”. La o adică, ar fi un adversar periculos pentru Zeus, după aceste alegeri, care vor infirma, aşa cum arată sondajele de opinie, dominaţia PD-L pe scena politică autohtonă.
În acest caz, echipa Boc - Stolojan ar trebui să dea socoteală, chiar să plece din fruntea PD-L. Iar Traian Băsescu nu este dispus să renunţe la ei, în favoarea lui Blaga. Un Blaga deloc fericit de felul în care s-a format PD-L şi mai ales de modul în care Traian Băsescu înţelege să se folosească de oameni precum Elena Udrea, pe care a impus-o într-o funcţie importantă în partid, pentru a controla partidul şi pentru a face jocuri care nu servesc decât lui Traian Băsescu.
Mai mult, Elena Udrea se află la originea crizei care a dus la scoaterea PD de la guvernare. O criză artificială, mai degrabă o răfuială personală între Băsescu şi Tăriceanu a dus la un şir de evenimente care au erodat puterea şi imaginea lui Traian Băsescu. Şi cum PD-L se identifică sută la sută cu Traian Băsescu, lucrurile devin periculoase pentru viitorul partidului. În plus, şi nu este deloc un fapt minor, mulţi din PD au fost smulşi de la ţâţa banilor publici, ceea ce chiar este o nenorocire, pentru ei şi pentru partid!
Un Blaga stând la pândă, gat să profite de erorile sale, iată o perspectivă neplăcută pentru Zeus. Nu ştiu ce mă face să cred că Videanu a fost convins de Băsescu să nu candideze, pentru a-l neutraliza, în caz de victorie, sau pentru a-l compromite pe Blaga, în caz de eşec.
Şi înclin să cred că lui Blaga i se programează un eşec. În Bucureşti este tot mai evident că va fi un puternic vot negativ. Cum Videanu nu mai candidează, iar lui Blaga nu poate să i se ceară socoteală, cel care va deconta furia bucureştenilor va fi Traian Băsescu. Cel puţin asta pare să rezulte din studiile sociologice şi din folclorul urban.
Şi atunci de ce să se asocieze imaginea lui Vasile Blaga cu aceea a lui Traian Băsescu până într-atât încât să nu fie perceput ca soluţia dezirabilă la problemele municipalităţii, dacă se vrea câştigarea Primăriei Generale? De ce ieşirea de duminica trecută a lui Traian Băsescu alături de Blaga, dar şi organizarea „Zilei porţilor deschise”, dumica asta, la Cotroceni? Poate pentru că se pregăteşte un soi de „blat”, cu bătaie mai lungă.
Ce câştigă Traian Băsescu, dacă îl sacrifică pe Vasile Blaga? Poate nu câştigă decât un adversar în plus, dar îl pune să deconteze eşecul de la Bucureşti, ceea ce elimină din start un rival periculos pentru el.
Eşecul lui Vasile Blaga la Bucureşti nu ar fi atât de dramatic pentru PD-L, cu o condiţie: să câştige cât mai multe primării în zona urbană şi cât mai multe preşedinţii de consilii judeţene. Primarii şi preşedinţii de consilii judeţene sunt esenţiali pentru câştigarea alegerilor parlamentare, putând interveni în procesul de decupare a circumscripţiilor uninominale. Iar în provincie identificarea candidaţilor PD-L cu Traian Băsescu este un avantaj net pentru ei.
Şi atunci, dacă Traian Băsescu este convins că poate face acest sacrificiu de pion, fără să piardă în dezvoltările ulterioare ale jocului, îl va face. Problema lui Traian Băsescu este alta, din punctul nostru de vedere. Şi anume că a intrat ireversibil pe o pantă descendentă. Este în situaţia lui Emil Constantinescu, în 1999, când constata amar că l-au învins „securiştii”. Traian Băsescu este pe cale să afle că l-a învins... Traian Băsescu!
Acum se vede că mandatul său de şef al statului este un eşec mai mare decât cel al lui Emil Constantinescu. Măcar acesta din urmă a reuşit să consolideze legăturile cu Occidentul, să demareze negocierile de aderare la UE. Traian Băsescu, în afară de crize fără miză pentru cetăţeni şi pentru binele public şi de subiecte pentru şezători politice pe la televiziunile de ştiri nu a „produs” nimic. Şi acest nimic se etalează acum în toată splendoarea lui.
Degeaba încearcă oameni precum Liiceanu să resusciteze cadavrul „anticomunismului” şi pe cel al societăţii civile radicale din anii 90. Mortul de la groapă nu se mai întoarce! Tăcerea „intelectualilor Romavia” este elocventă. Şobolanii părăsesc corabia. Discret, să nu stârnească panică!
La fel de interesantă este şi creşterea intenţiilor de vot ale bucureştenilor în favoarea PSD. Faptul că scorul partidului este mult peste scorul candidatului oficial, Cristian Diaconescu, nu este o nenorocire. Este, dacă vreţi, expresia intenţiei votanţilor stângii de a da un vot util. Nu este vina lui Cristian Diaconescu dacă a intrat mult prea tardiv în cursa electorală, şi nu este perceput ca un adversar la fel de puternic pentru dreapta ca Sorin Oprescu. Dar votul pentru consiliul municipal, vot eminamente politic, este cel care dă măsura forţa unui partid în Bucureşti.
Şi Traian Băsescu este interesat de un scor politic bun la Bucureşti. Cu sau fără Blaga, este important să aibă o reprezentare cât mai consistentă în Consiliul General. Este probabil că o va avea, deşi, poate, nu va putea împiedica alianţa dintre PNL şi PSD, cea care va da majoritatea viitoare în Consiliu. În fond, dacă prin vreo minune, Blaga câştigă Primăria, iar PD-L va fi în minoritate în Consiliu, asta duce exact la situaţia în care se afla el între 2000 şi 2004. Şi ar specula asta fără ruşine!
Sacrificarea lui Vasile Blaga nu este, cum se vede, un scenariu absurd. Oricum, nu pentru Traian Băsescu. Dar este un soi de joc cu focul. Pentru că dacă erodarea încrederii cetăţenilor în Traian Băsescu şi reducerea intenţiilor de vot în favoarea sa continuă, un partid intrat în criză după eşecul lui Blaga în cursa pentru Primăria Capitalei este ultimul lucru pe care şi-l doreşte pentru anul viitor, când se joacă viitorul său politic.
Nu vă spunem o noutate când afirmăm că asistăm la cea mai bizară campanie electorală din câte ne-a fost dat să asistăm după 1990, în ceea ce priveşte Primăria Capitalei. Nu poţi spune că cineva, cu excepţia lui Sorin Oprescu, îşi doreşte cu adevărat să câştige această cursă electorală, al cărei „premiu” este, totuşi, un buget anual de peste un miliard şi jumătate de euro!
Bizareria vine din faptul că protagoniştii acestei competiţii au mize care ţin, cum am mai spus, de jocuri de putere în interiorul partidelor, aflate în plin proces de schimbare de generaţii, dar şi de „provincializare” a lor. Sunt primele alegeri locale în care atâţia miniştri, secretari de stat şi lideri importanţi renunţă la demnităţi în Bucureşti şi candidează pentru posturi de primari de municipii sau de şefi de consilii judeţene. Motivul principal îl constituie banii din fondurile europene de solidaritate şi de dezvoltare, bani destinaţii special comunităţilor locale. Alocarea acestor bani nu se mai face prin intermediul guvernului central. Aşa încât postul de ministru e de aici înainte unul de palmares, dă bine la CV, nu şi la contul din bancă al demnitarului, evident cinstit şi dedicat binelui public!
După felul în care s-a invitat în campania electorală pentru Bucureşti, nu s-ar zice că Traian Băsescu nu ar vrea cu tot dinadinsul să aibă omul lui la Primăria Generală. Dar chiar vrea?
Întrebarea are tâlcul ei. Vasile Blaga este unul dintre foarte puţinii oameni din PD-L care se pot opune lui Traian Băsescu. Se cunosc foarte bine, îşi cunosc unul altuia slăbiciunile şi „scheletele din dulap”. La o adică, ar fi un adversar periculos pentru Zeus, după aceste alegeri, care vor infirma, aşa cum arată sondajele de opinie, dominaţia PD-L pe scena politică autohtonă.
În acest caz, echipa Boc - Stolojan ar trebui să dea socoteală, chiar să plece din fruntea PD-L. Iar Traian Băsescu nu este dispus să renunţe la ei, în favoarea lui Blaga. Un Blaga deloc fericit de felul în care s-a format PD-L şi mai ales de modul în care Traian Băsescu înţelege să se folosească de oameni precum Elena Udrea, pe care a impus-o într-o funcţie importantă în partid, pentru a controla partidul şi pentru a face jocuri care nu servesc decât lui Traian Băsescu.
Mai mult, Elena Udrea se află la originea crizei care a dus la scoaterea PD de la guvernare. O criză artificială, mai degrabă o răfuială personală între Băsescu şi Tăriceanu a dus la un şir de evenimente care au erodat puterea şi imaginea lui Traian Băsescu. Şi cum PD-L se identifică sută la sută cu Traian Băsescu, lucrurile devin periculoase pentru viitorul partidului. În plus, şi nu este deloc un fapt minor, mulţi din PD au fost smulşi de la ţâţa banilor publici, ceea ce chiar este o nenorocire, pentru ei şi pentru partid!
Un Blaga stând la pândă, gat să profite de erorile sale, iată o perspectivă neplăcută pentru Zeus. Nu ştiu ce mă face să cred că Videanu a fost convins de Băsescu să nu candideze, pentru a-l neutraliza, în caz de victorie, sau pentru a-l compromite pe Blaga, în caz de eşec.
Şi înclin să cred că lui Blaga i se programează un eşec. În Bucureşti este tot mai evident că va fi un puternic vot negativ. Cum Videanu nu mai candidează, iar lui Blaga nu poate să i se ceară socoteală, cel care va deconta furia bucureştenilor va fi Traian Băsescu. Cel puţin asta pare să rezulte din studiile sociologice şi din folclorul urban.
Şi atunci de ce să se asocieze imaginea lui Vasile Blaga cu aceea a lui Traian Băsescu până într-atât încât să nu fie perceput ca soluţia dezirabilă la problemele municipalităţii, dacă se vrea câştigarea Primăriei Generale? De ce ieşirea de duminica trecută a lui Traian Băsescu alături de Blaga, dar şi organizarea „Zilei porţilor deschise”, dumica asta, la Cotroceni? Poate pentru că se pregăteşte un soi de „blat”, cu bătaie mai lungă.
Ce câştigă Traian Băsescu, dacă îl sacrifică pe Vasile Blaga? Poate nu câştigă decât un adversar în plus, dar îl pune să deconteze eşecul de la Bucureşti, ceea ce elimină din start un rival periculos pentru el.
Eşecul lui Vasile Blaga la Bucureşti nu ar fi atât de dramatic pentru PD-L, cu o condiţie: să câştige cât mai multe primării în zona urbană şi cât mai multe preşedinţii de consilii judeţene. Primarii şi preşedinţii de consilii judeţene sunt esenţiali pentru câştigarea alegerilor parlamentare, putând interveni în procesul de decupare a circumscripţiilor uninominale. Iar în provincie identificarea candidaţilor PD-L cu Traian Băsescu este un avantaj net pentru ei.
Şi atunci, dacă Traian Băsescu este convins că poate face acest sacrificiu de pion, fără să piardă în dezvoltările ulterioare ale jocului, îl va face. Problema lui Traian Băsescu este alta, din punctul nostru de vedere. Şi anume că a intrat ireversibil pe o pantă descendentă. Este în situaţia lui Emil Constantinescu, în 1999, când constata amar că l-au învins „securiştii”. Traian Băsescu este pe cale să afle că l-a învins... Traian Băsescu!
Acum se vede că mandatul său de şef al statului este un eşec mai mare decât cel al lui Emil Constantinescu. Măcar acesta din urmă a reuşit să consolideze legăturile cu Occidentul, să demareze negocierile de aderare la UE. Traian Băsescu, în afară de crize fără miză pentru cetăţeni şi pentru binele public şi de subiecte pentru şezători politice pe la televiziunile de ştiri nu a „produs” nimic. Şi acest nimic se etalează acum în toată splendoarea lui.
Degeaba încearcă oameni precum Liiceanu să resusciteze cadavrul „anticomunismului” şi pe cel al societăţii civile radicale din anii 90. Mortul de la groapă nu se mai întoarce! Tăcerea „intelectualilor Romavia” este elocventă. Şobolanii părăsesc corabia. Discret, să nu stârnească panică!
La fel de interesantă este şi creşterea intenţiilor de vot ale bucureştenilor în favoarea PSD. Faptul că scorul partidului este mult peste scorul candidatului oficial, Cristian Diaconescu, nu este o nenorocire. Este, dacă vreţi, expresia intenţiei votanţilor stângii de a da un vot util. Nu este vina lui Cristian Diaconescu dacă a intrat mult prea tardiv în cursa electorală, şi nu este perceput ca un adversar la fel de puternic pentru dreapta ca Sorin Oprescu. Dar votul pentru consiliul municipal, vot eminamente politic, este cel care dă măsura forţa unui partid în Bucureşti.
Şi Traian Băsescu este interesat de un scor politic bun la Bucureşti. Cu sau fără Blaga, este important să aibă o reprezentare cât mai consistentă în Consiliul General. Este probabil că o va avea, deşi, poate, nu va putea împiedica alianţa dintre PNL şi PSD, cea care va da majoritatea viitoare în Consiliu. În fond, dacă prin vreo minune, Blaga câştigă Primăria, iar PD-L va fi în minoritate în Consiliu, asta duce exact la situaţia în care se afla el între 2000 şi 2004. Şi ar specula asta fără ruşine!
Sacrificarea lui Vasile Blaga nu este, cum se vede, un scenariu absurd. Oricum, nu pentru Traian Băsescu. Dar este un soi de joc cu focul. Pentru că dacă erodarea încrederii cetăţenilor în Traian Băsescu şi reducerea intenţiilor de vot în favoarea sa continuă, un partid intrat în criză după eşecul lui Blaga în cursa pentru Primăria Capitalei este ultimul lucru pe care şi-l doreşte pentru anul viitor, când se joacă viitorul său politic. 
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu