miercuri, 9 aprilie 2008

Stângă orfană, caut partid !
Nu este deloc forţat să afirmăm că în România s-a structurat, în aceşti ani, un popor de stânga, care acum nu se mai simte reprezentat de nimeni. Motivele sunt evidente. Scriam în urmă cu mai bine de un an că România a cunoscut, după 1989, o destructurare socială, pe fondul dezindustrializării şi al distrugerii agriculturii de tip industrial. Tranziţia la economia de piaţă şi noile structuri economice au condus, în cele din urmă, la antamarea unui proces de recompunere socială, care s-a reflectat politic, din motive evidente, mai ales la dreapta spectrului politic. Cea mai bună dovadă în acest sens este existenţa acelui nucleu dur de votanţi ai PNL, de 12-15% procente, care, în mare, corespund ponderii în totalul populaţiei a celor care se recunosc în valorile şi principiile liberalismului. Existenţa acestui nucleu dur explică seninătatea cu care priveşte la viitor PNL, care pare a nu se teme de erodarea la guvernare.
Acest fenomen de recompunere la dreapta a fost mai evident cu începere din 2000, şi se suprapune pe relansarea creşterii economice, iniţiată şi gestionată de guvernul condus de Adrian Năstase cu instrumentele şi conceptele liberalismului economic.
Stânga post-decembristă a fost handicapată de două mari probleme, ambele de imagine: prima se referă la trecutul comunist al României, care se presupune că ar fi fost unul de stânga. Regimul instaurat după 1945 în România a început ca o dictatură stalinistă, a continuat ca o dictatură de dezvoltare şi a sucombat ca o trivială dictatură personală. Iar în aceşti ani stânga a fost absentă în România.
Al doilea handicap se numeşte FSN. Din el au rezultat două partide, unul declarat de centru stânga, FSN, devenit ulterior PD, la un moment dat şi membru al Internaţionalei Socialiste şi la PSE, şi FDSN, mai la stânga PD, cel puţin teoretic, care a ajuns ce a ajuns. Din motivele cunoscute, fesenismul, fără să fie ideologie, ci doar practică administrativă, n-a lăsat amintiri tocmai plăcute românilor.
Demonizarea stângii, în general, a servit interesele dreptei politice, dar în mai mică măsură decât am crede noi. Confuzia ideologică tinde acum să se spulbere, pentru că revenirea la creşterea economică şi aderarea la UE au accelerat recompunerea socială şi la stânga. Fără să băgăm de seamă România s-a dotat cu o nouă clasă muncitoare, rezultantă a reindustrializării din ultimii ani, dar şi cu o intelectualitate cu evidente înclinaţii de stânga, rod al formării lor în Occident şi al unei înţelegeri mai corecte a valorilor civilizaţiei europene.
Ei bine, atât noua clasă muncitoare, care acum îşi duce "lupta ei de clasă" în greva prelungită de la uzinele Dacia Renault de la Piteşti, cât şi tânăra intelectualitate de stânga sunt în căutarea unui partid de stânga, care să le reprezinte interesele. Cele două fragmente ale FSN nu mai au nimic de stânga în teoria şi în practica lor. Unul, PD-L, este populist şi se bazează doar pe "carisma" lui Traian Băsescu şi pe resentimentele şi frustrările unei părţi a populaţiei, cel mai adesea perdanţi ai tranziţiei, celălalt este, cum scriam cu ceva timp în urmă, un soi de "corabie a nebunilor", care nu se mai înţelege pe sine, şi cu atât mai puţin societatea românească şi noul popor de stânga.
Politica se re-ideologizează, ceea ce este un lucru pozitiv. În fond, criza politicului este în principal criza ideologiilor, generată de prăbuşirea comunismului. Renunţarea la ideologii a dus la scăderea dramatică atât a participării cetăţenilor la viaţa publică, cât şi la generalizarea corupţiei şi la scăderea drastică a încrederii în democraţia reprezentativă. Revenirea la ideologii înseamnă în primul reintroducerea valorilor morale şi etice în politică şi în viaţa publică.
Emergenţa unui nou partid de stânga devine o urgenţă a societăţii româneşti, şi ea nu mai poate fi amânată mult timp, fără ca democraţia românească să nu aibă de suferit.
Aşa că avem un nou anunţ publicitar: "Stângă orfană, caut partid!" Aşteptăm idei, inclusiv provincia.
P.S. Cei care cred că trebuie să vadă în mine o trompetă a domnului Ion Iliescu sunt rugaţi să se abţină.
P.P.S. Din pură curiozitate: care credeţi că ar fi cel mai adecvat simbol al unui nou partid de stânga?

15 comentarii:

Mordechai spunea...

Sunt nedormit şi fără multe gânduri în cap. Dar zic aşa: partid nu găsim. Dar ştiu o cărciumioară bună la şosea.
La sigla unui partid de stânga trebuie reflectat, dar ea vine mai la urmă. Oricum România încă nu e pregătită şi nu-şi doreşte partide construite pe ideologii. De fapt nu ştie ce vrea.

constantin gheorghe spunea...

Da, prietene, ai dreptate: şi guvernele se făceau tot la cârciumă, pe la Capşa, pentru ăi cu bani, pe la "Căţeaua leşinată" pentru chibiţi, prin Poiana lui Ioncan pentru pălmaşi. De ce n-am pune de-un nou partid de stânga într-o cârciumioră la şosea? Îmbinăm plăcutul cu utilul şi tratăm insomniile...

Anonim spunea...

Stimate d-le Constantin Gheorghe,
Ma bucur ca ati ajuns si dvs. la concluzia pe care eu o trasesem mai de mult. In blogul meu raducanu-stanga.blogspot.com am examinat in mai mute articole rolul stangii in societatea contemporana, fara a face - cred - niciodata referinta la PSD, partid care este de centru-stanga (mai mult de centru decat de stanga) tot asa cum si dvs. va considerati liberal de stanga. Iar aici se ridica intrebarea: cat de la stanga ati dori sa fie acest nou partid? Caci stanga e mare si diversa, valorile ei - multiple. Si nu credeti ca momentul unui asemenea apel, in acest an al alegerilor si deci de clarificari electorale, este nepotrivit : fie prematur, fie tardiv ? Pe de alta parte dvs. stiti foarte bine ca faurirea unui partid are nevoie de cel putin doua lucruri : fonduri suficiente (sedii, propaganda, salarii pt. activisti etc.) si cateva personalitati in care electoratul sa aiba incredere, venite fie din politica, fie care si-au creat prestigiul in alte domenii. Fara asta, in conditiile in care la orizont nu se vede o criza majora, economica sau politica, crearea unui nou partid, chiar cu o ideologie superba, poate duce la un esec rasunator, adica la mai rau decat reconstuirea din interior a vechiului partid. Dar, mai devreme sau mai tarziu trebuie, cu rabdare si staruinta, sa se constientizeze de tot mai multi ca societatea romaneasca are nevoie de un veritabil partid de stanga, care sa ii reprezinte pe acei milioane de oameni care azi sunt marginalizati si nu isi vad aparate interesele de nici un partid al actualului spectru politic : muncitori, tarani, someri, mici functionari, intelectuali modesti non-ONG, femei casnice etc. Dar tema este prea vasta pentru a fi epuizata acum...

N. Raducanu spunea...

comentariul meu a fost trimis mai sus sub pseudonimul N. Raducanu

constantin gheorghe spunea...

Domnule Răducanu, mă bucur să ne regăsim în spaţiul virtual. Ideea acestui articol este una simplă: există nişte orfani politici, întâmplător de stânga, care nu sunt reprezentaţi. Sau nu vor să mai fie reprezentaţi de singurul partid de stânga din România, din motive pe care le cunoaşteţi sau le bănuiţi.
O soluţie ar fi un nou partid de stânga. În Germania a fost posibilă apariţia lui, are un public în creştere, mai radical decât publicul obişnuit al SPD.
Eu zic că merită să discutăm măcar dacă avem sau nu nevoie de un nou partid de stânga. Dacă această nevoie e reală, vin şi celelalte: sedii, birotică, fonduri, mediatizare, activism, ONG.

krudus spunea...

Desi nu am mai intrat intr-o carciuma de peste zece ani, pt. un nou partid de stanga,cu dl. Iliescu presedinte spun ,DA la orice ora !
Fac pariu ca acest nou partid va obtine peste 30-35% la alegeri.Conditia de baza este insa ca pe liste sa nu apara si Nastase,Mitrea,Hrebe si restul penalilor.

Mordechai spunea...

Să ştiţi că dincolo de glumă, chiar nu e rea ideea. Există un spirit al vechii bodedi, care se pierde în năvala de goldenbliztăieli.

constantin gheorghe spunea...

Baţi la uşi deschise, prietene! Îmi plac cârciumioarele curate, intime, unde te simţi oaspete, nu consumator, unde n-au liste kilometrice, dar unde mâncarea are gust şi porcul nu-i crevete!
O terasă liniştită, sub nişte copaci umbroşi, cu o muzică susurată, nu urlată. Pe vremuri mergeam seara la Grădina Boema, iar după spectacol mergeam peste drum, la "Cina",în curtea restaurantului-acum nu mai există nici Boema nici restaurantul-unde era un adevărat rai pentru consumatorul mic burghez.
Cârciuma era o instituţie de bază a societăţii româneşti, aşa că nu ar fi nimic de mirare.

Horia spunea...

Felicitari, d-le Gheorghe, pentru analiza lucida si transanta pe care o faceti unei realitati pe care numai naivii si ticalosii o pot contesta: in Romania, nu exista un partid autentic de stanga.
Exista doar o mana de profitori care compromit ideea de stanga, pretinzand ca detin monopolul asupra ei, in virtutea iutimii de mana si de picior din anii 90.
E dezamagitoare aceasta asezare a lor, din nou, in capul listelor, gata sa ne fericeasca iarasi cu gargara lor sforaitoare despre cei multi, in vreme ce viseaza cel putin la fonctiile de altadata...
Dar... speranta moare ultima...
Fie sa renasca stanga romaneasca!

Anonim spunea...

Pai daca si stanga, prin reprezentatii ei, aici de fatza, domnii Constantin si Mordechai, se boemizeaza si se imburghezesc, ajungem la vorba aia ".... e de bonton sa fii de stanga la Paris, pe malu Senei." da' nu face bine la combativitate, hehehe, amortzeste spiritul de lupta si scade vigilenta pana la nivelul de vegetare simulacra dulce-academica.
Refondarea aduce mai mult a cerc literar.
Semantic

constantin gheorghe spunea...

Vă dezamăgesc, refondare nu înseamnă nici radicalizare în sensul mişcărilor din mai 68, nici stângă caviar(pe care îl detest sincer, împreună cu vectorul purtător, morunul!), nici mic burghezie, care, în paranteză fie spus, reprezintă grosul votanţilor stângii occidentale, muncitorii dezertând la dreapta extremă şi populistă. Iar boema nu e chiar de aruncat, de obicei este creatoare şi are imaginaţie şi umor, nu umori.
Datul cu bâta sau cu bolovanul şi ridicatul de baricade nu sunt proiecte de stânga şi nici nu ţin de foame!
Există o lume de câştigat de un nou partid de stânga, lume care nu este nici radicală, nici frustrată, ci nereprezentată politic. Şi are nevoie de un partid cu care să se poată identifica.
Nu vorbesc în numele prietenului Mordechai, dar eu nu mă văd membru al niciunui partid. Dar aş vrea să am cu cine vota. Dacă vreţi, este o cerere de ofertă: cine îmi face o ofertă capabilă să merite votul meu? Ăsta e sensul articolului.

N. Raducanu spunea...

Stimate d-le Gheorghe,
Mi s-a semnalat de un amic de la Bucuresti ca vineri 11 aprilie a.c. la sediul ADIRI de pe Kisseleff va avea loc o conferinta cu privire la rolul stangii in lume si in Europa, legat de aniversarea a 160 de ani de la aparitia Manifestului P.C. Probabil ca erati deja informat despre acest mic eveniment, dar eu mi-am facut datoria ca de aici de departe sa vi-l semnalez.
Toate cele bune !
R. Negru
P.C. Poate ca ati citit si articolul meu de pe blog privind actualitatea M.P.C.

Anonim spunea...

Nu fiti gelos pe Traian BASESCU.
Singura sansa a ROMANIEI este Traian BASESCU, imaginati-va un adrian nastase ajuns presedintele tarii ?

Amnistia MAFIEI, si intârzierea MODERNIZARII ADMINISTRATIEI, incurajarea mediocritati, si dezvoltarea SPAGIEI

ROMANIA a pierdut 18 ani din cauza lui iliescu, roman, vacaroiu, ei sunt cei care au demarat tara dupa dec.89.

Lipsa de viziune politica intarita de o incompetenta profesionala si expertiza au saracit natiunea de 18 ani si au condamnat-o inca la 25 ani de saracie si umilinta.

O zi buna

constantin gheorghe spunea...

Nu poţi fi gelos pe o nulitate, stimate Anonim! Pentru mine Traian Băsescu prezintă tot atât interes cât girafa de la grădina zoologică: există, dar nu-i înţeleg utilitatea! În rest, cine, cum, de ce, rămâne de văzut. Ciu En Lai, fostul premier chinez, refuza să se pronunţe asupra posterităţii Revoluţiei Franceze, pe motiv că 200 de ani sunt prea puţini pentru o judecată corectă. În acest caz cei 18 ani scurşi de la Revoluţie sunt absolut insuficienţi pentru o judecată de valoare.
Ţara asta a fost şi mai săracă, şi mai umilită ca acum, şi în condiţii infinit mai defavorabile, între cele două războaie, perioadă pe care văd că o idealizăm, şi nu înţeleg de ce.
Dacă vi se pare puţin lucru că în 18 ani am trecut de la totalitarismul comunist şi de la izolare la statutul de membru la NATO şi al UE, dacă cetăţenii români pot circula liber cu buletinul, pot studia în occident vi se pare nimic, treaba dumneavoastră.
Şi cine v-a spus că în capitalism curg râuri de lapte şi de miere, că democraţia e o mânăstire de maici? Asta e lumea reală, nu aia prezentată de "Europa Liberă" pentru uzul tăntălăilor!
Nu credeţi că e mai util să ne gândim cum să corectăm greşelile de până acum, păstrând ce a fost bun în trecut?

sorinplaton spunea...

Mai exista partid (partide) de stanga in Romania, unul fiind, "Alianta Socialista" afiliat la grupul european comunist, non PES.

In aceeasi ordine de idei, acum doi ani si ceva in urma eu impreuna cu Asociatia Cafeneaua Politica ce o conduc am admis sa ne constituim ca parte componenta a unui partid de centru stanga alternativ PSD, ce l-ar fi avut catalizator pe d-ul pres. Ion Iliescu. Acesta a fost motivul pentru care am decis atunci sa organizam (Cafeneaua Politica) o prima iesire nonconformista din izolarea in public a d-lui Iliescu (ce o buna bucata de vreme a fost izolat si pus la stalpul infamiei de catre "prietenii, colegii si brutusii din PSD"), organizand o dezbatere publica de mare succes in cel mai in voga club din Cluj-Napoca, cu dansul pe post de vip (pe youtube dati search dupa Cafeneaua Politica si veti gasi materialul filmat de la dezbaterea respectiva).
Ulterior d-ul Iliescu a considerat mai util sa "mai asteptam" si sa incercam fortarea reformei si aplecarii pe doctrina "din interior" (PSD) desi si eu si altii i-am spus dansului ca este o actiune in van, "sistemul" fiind total impotriva "in a-si taia craca de sub picioare", iar acum ne gasim tot in situatia de a tolera un partid cu un statut de stanga si un comportament de dreapta...ba mai mult...cei ce "ne permitem luxul" sa identificam problemele si solutiile am ajuns sa fim proscrisi in interior, sa fim considerati niste neaveniti ce incurcam ploile anumitor parveniti politici "da stanga".

Raman la parerea ca trebuie format un nou partid adevarat de centru stanga, ce va prelua grosul militantilor din PSD, potentialul viitor "fost PSD" avand toate sansele sa intre in desuetitudine la fel ca toate aripile ce pe parcurs s-au rupt din PDSR, FDSN, etc...

Pentru acest mesaj ma astept sa fiu tras la raspundere "ca dusmanul de clasa vegheaza" asa ca stimate domn am sa va rog sa-l printati si sa-l prezentati in scris d-lui pres. Iliescu, cel putin sa ma aleg si cu ceva pozitiv...Oricum va va confirma si dansul datele si situatiile.

Daca nu se va intampla ceva spectaculos si pozitiv in PSD anul acesta, sau daca nu se va infiinta un nou partid alternativa, probabil ca la inceputul lui 2009 imi voi da demisia impreuna cu mai multi oameni bine pregatiti, competenti, vizionari, potentiali lideri din PSD pentru a deveni prima si ultima data in viata "traseisti", incadrandu-ne unde suntem asteptati si iubiti (Alianta Socialista)...

1=