Extrem de palide şi de lipsite de substanţă analizele româneşti dedicate rezultatelor alegerilor din Italia. Ele au fost citite exclusiv prin prisma poziţiei coaliţiei de centru dreapta de la Roma faţă de emigranţii români. Dar, aşa cum relevă editorialul ziarului Le Monde de azi, alegerea lui Gianni Alemanno primar al Romei marchează o ruptură şi o premieră, în acelaşi timp. Dar nu în sensul în care cred fătucile ajunse comentatori de politică externă doar pentru că se află la faţa locului. Primăria Romei NU a fost condusă timp de şaizeci de ani de stânga, ci, din 1943, după căderea lui Mussolini, de reprezentanţi ai partidelor din aşa-zisul "arc constituţional" , partide care participaseră la mişcarea de Rezistenţă anti-fascistă şi la fondarea Republicii, în 1946. Din "arcul constituţional" făceau parte şi comuniştii, şi socialiştii, şi liberalii, şi creştin-democraţii.
Acum Roma este condusă de un postfascist, al cărui şef de partid, Gianfranco Fini, este preşedintele Camerei Deputaţilor. Rămâne de văzut dacă dispariţia antifascismului, ca ciment al democraţiei italiene postbelice, şi ascensiunea postafascismului la vârful politicii italiene este o veste bună pentru Italia şi pentru Europa. Dar nu cred că are cineva motiv să sărbătorească în Italia. După ce euforia cetăţenilor romani va trece, problemele imigranţilor vor veni din nou în prim plan. Iar ele nu cu metodele postfascismului vor putea fi rezolvate.
Am şi o curiozitate: cărui grup politic s-au afiliat europarlamentarii Alianţei Naţionale? Şi ce partener de discuţii va avea Fini în România: nu cumva pe Traian Boc? Bună companie pentru un fost partid social-democrat! Pe când o alianţă cu neo-legionarii? Că Mare Conducător au!
Citiţi aici http://www.lemonde.fr/europe/article/2008/04/30/adieu-a-l-antifascisme_1040087_3214.html editorialul din Le Monde.
Aveţi şi câteva embleme, de la aceea a fasciştilor italieni, trecând prin cea personală a lui Mussolini şi terminând cu aceea a Alianţei Naţionale.
2 comentarii:
Treaba e groasa cu revirimentul neo fascistilor in Italia, cu ecouri in alte tari europene. La italieni nu ma mira, stiind cit de lipiciosi sunt la curentul nazist.
Omenirea devine din ce in ce mai intoleranta, si posibil ca din cauza crizei alimentelor si a petrolului sa se produca scanteia care sa aprinda un nou conflict major militar.
Face parte din plan! Întâi s-a pus semnul egalului între fascism şi comunism, apoi comunismul a devenit răul absolut, onorabilizând astfel postfascismul. Vechii demoni ai Europei se trezesc unul câte unul...
Trimiteți un comentariu