Fără glumă, mă gândesc tot mai serios să renunț la cetățenia română. Pot trăi aici și ca apatrid. Ce pierd? Dubioasa ”onoare” de a vota? Bine, să fim noi sănătoși!
Ce mi-a venit? Păi, poate că, apatrid fiind, mă pot bucura de drepturile și libertățile alea înscrise în Constituție, cică pentru români. Atmosfera din România a devenit irespirabilă! Ți se face dor de ceaușism! Și de ce? Faptul că-i bagi unuia pumnul în gură înseamnă că realitatea se schimbă?
Văd că acum se poartă altă metodă pentru a fi blocat pe FB: te reclamă ăia care ar trebui să nu li se permită prezența pe FB. Existența lor e o sfidare la adresa bunului simț. Asta să-mi fie de învățătură: să nu port luptele altora. Să-mi văd strict de ale mele. Îi înjură unii și alții pe chinezi și pe ruși? Foarte bine! Sunt băieți mari, se descurcă ei! Să-i înjure! Nu e treaba mea! Cum nu e treaba mea să apăr stânga. PSD și compania se pot apăra și singuri. Dar când pe pesediști îi fute grija să le demonstreze ălora din guvern că sunt mai verzi decât verzii din Alianță, de ce să mă înjure lumea pe mine? Să-i înjure pe ei.
Așa că îmi execut pedeapsa de trei zile blocat, și îmi țin gura. Chiar mi-o țin. Dar ura rămâne. Pentru că nu ai cum iubi ceea ce ni se, și mi se, întâmplă. Asta e, România, vai de capul ei!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu