Simplu: pentru că sunt cele două părţi ale aceluiaşi întreg, o structură politică, economică şi socială generată, timp de circa cinci secole, la început de Marile Descoperiri Geografice, aflate la originea procesului globalizării totale(pentru că procese parţiale de "globalizare" au mai avut loc, cel mai notoriu fiind cel generat de Imperiul Roman) şi apoi de Revoluţia Industrială. Acest întreg înseamnă, în final, democraţie reprezentativă(aflată şi ea în impas), economie de piaţă(minată de un cancer, numit capitalism financiar) şi o societate împărţită în clase, aflate în disoluţie, la rândul lor, ca urmare a schimbărilor produse în modul de producţie.
Comunismul a fost doar varianta de accelerare a dezvoltării, pentru a face posibil capitalismul în zonele rămase în urmă ale diverselor imperii ale epocii industriale şi în fostele colonii. Atunci când se ajungea la un nivel comparabil de dezvoltare, urma "convergenţa", topirea "comunismului" în capitalism. 1989 nu a fost anul eşecului comunismului, ci al metamorfozei lui în "capitalism", de fapt, o lărgire a pieţelor globale şi o unificare a modurilor de consum şi a mijloacelor de gestionare a economiilor naţionale.
Dar, comunism şi capitalism deopotrivă, nu mai răspund schimbărilor induse tocmai de globalizare şi de ducerea la ultimele sale consecinţe a Revoluţiei Industriale. Capitalismul şi comunismul sunt strâns legate de epoca industrială.
Acum suntem la începutul unui nou capitol. Nu ştim ce va fi. De aceea am numit această perioadă de tranziţie, extrem de volatilă şi de impredictibilă, post-capitalism, şi epoca, post-industrială.
Acum trebuie să generăm un nou model de organizare. Cred că noua societate va fi structurată de felul în care ne raportăm la informaţie, cum o generăm şi cum o folosim. Este trecerea de la bunurile materiale ale societăţii industriale la bunurile simbolice ale societăţii informaţionale.
De unde ideea că alternativa la capitalism va fi un nou soi de comunism? Din recunoaşterea unei realităţi, care NU trebuie să ducă, totuşi, la aceleaşi rezultate ca în anii 1850-1950: lupta claselor va fi şi în continuare o realitate a viitorului şi un motor al schimbării politice şi sociale. Care vor fi noile clase ale societăţii informaţionale? Greu de spus. Cel puţin acum, în tranziţie, se observă apariţia unei mari clase populare, lipsită de o identitate clară, motivată de o ideologie antisistem, şi extrem de sensibilă la discursul populist.
Ea se va segmenta, cum s-a mai întâmplat, pe măsură ce noul peisaj economic al societăţii post industriale se va contura. Va fi o clasă legată de vechile structuri de producţie ale lumii industriale, structuri care ne vor însoţi permanent, dar care, probabil, se va situa pe poziţii conservatoare, de dreapta, va fi o clasă a lucrătorilor cognitivi, care vor constitui baza de susţinere a unei noi stângi progresiste, şi va fi, inevitabil, o clasă populară, formată din funcţionari ai statului, mici lucrători independenţi, ce mai rămâne din lucrătorii din agricultura de tip industrial, etc. sensibilă la populism.
Totul depinde de mărimea noii clase a lucrătorilor cognitivi. Şi de angajamentul lor politic. Care angajament vine din nevoia de reprezentare politică. Pentru că această clasă emergentă este deja subreprezentată politic.
Nu văd această nouă clasă dorindu-şi "comunism". Îşi va dori, evident, prosperitate, libertate, echitate, liberul acces la servicii publice de bună calitate, mai ales la educaţie, libertatea de a inteprinde, adică o nouă formă de economie socială de piaţă, calibrată după nevoile noii societăţi informaţionale, participare la viaţa politică.
Dacă vrem să avem un viitor, nu trebuie să mai căutăm răspunsuri în trecut. Nici comunismul, nici capitalismul nu mai sunt capabile de a ne scoate din criză. Trebuie să ne punem mintea la contribuţie şi să găsim alte soluţii.
6 comentarii:
Nationalismul pragmatic.Inteligent.
Interesanta analiza dvs. Insa utilizeaza notiunea de clasa sociala. In teoria tatucului Marx clasa sociala era cumva o consecinta a diviziunii muncii, aveam tarani, aveam muncitori industriali, aveam burjui si aristocrati. Diviziunea ocupatiilor si meseriilor a continuat intre timp si avem o multitudine de categorii sociale si ocupationale carora le lipseste un liant si le lipseste un alt lucru pe care-l spunea tata Marx-Mordechai: constiinta de clasa:D. Este corecta raportarea la o societate informationala,
dar cred ca indivizii se vor ordona dupa alte criterii decat clasa, mai curand dupa un sistem de tip grill sau plasa in care indivizii sunt prinsi in interdependente si subordonari ierarhice, birocratice, economice si nu in ultimul rand informationale. In oameni care controleaza informatia (in trepte de acces) si oamenii care consuma, recepteaza informatia.
Aybaris, şi clasele sunt organizate în reţea, sunt mai diverse, nu au omogenitatea aia prezentată de propaganda comunistă. Dar componenţii lor au avut, şi au conştiinţă de clasă, inclusiv clasa de mijloc! Vor avea şi în continuare. Iar conştiinţa de clasă a apărut în momentul în care avea ceva de dovedit, o luptă de dus şi de câştigat. Se va structura şi o conştiinţă a clasei muncitorilor cognitivi.
Prin 1993-1994 s-a publicat un opuscul.
Se numea "Secolul xxi va fi comunist sau nu va fi de loc".
Merită să fie citit.
***Ruxandra
Si curentul naţional socialist s-a vrut un curent de tip naţionalist pragmatic.
Mie, nu prea îmi sună bine chestia cu pragmatismul.
Consider că acest pragmatism necesită o temperare morală.
Avem citeva repere despre viitorul apropiat. Capitalismul nu va dispare, ci se va transforma in altceva. Cu certitudine, principiul pietelor libere nu va disparea peste noapte. Ar fi si contra-productiv, pentru ca o renuntare la mecanismele existente poate duce la instabilitati majore in lume. Vom asista la o reforma a pasilor marunti in economie si relatia stat-sector privat.
Cred ca interdependentele intre un stat cu rol de reglementare sporit si actorii din economia privata va produce si noile tendinte pe termen lung. Este foarte posibil ca, dupa ce momentul dificil va fi trecut, sa avem parte de o noua "revolutie capitalista", dusa impotriva actualului proces sub administratia Obama de catre "fundamentalistii" de dreapta din SUA.
In orice caz, mitului popular despre sistemul "tuturor posibilitatilor" se va transforma intr-unul care pune accent pe responsabilitate fata de tara/societatea unde au loc activitatile economice.
Trimiteți un comentariu