Că Bucureştii au ajuns un coşmar, INDIFERENT de ce domeniu vorbim, nu e o noutate. E chiar o banalitate. Cineva, parcă Mircea Cărtărescu, se plângea de dispariţia liberalismului în România. Probabil nu înţelege ce se întâmplă în Bucureşti. Oraşul ăsta este produsul liberalismului dus la extrem, în care fiecare face fix ce-l taie capul, fără să-i pese de nimeni, şi, culmea, toţi respectă legea, de vreme ce nimeni nu păţeşte nimic pentru "efortul" de a transforma oraşul într-o oroare arhitectonică, printre altele.
Mai jos aveţi două mici exemple: cupolele bisericii Caşin, vopsie într-un verde apetisant pentru orice vacă daltonistă, şi o stradă din faimosul cartier Dorobanţi, un fel de uliţă asfaltată, transformată într-un tunel de clădiri aproape lipite una de cealaltă. Şi mai e ceva: în ţara unde Tatulici-creieri mici plantează copăcei cu microfonul, firme care construiesc imobile de lux(nişte cretinisme, vai de mama lor de arhitecţi!) nu au bani să-şi cumpere schele metalice şi irosesc lemnul, cu eşsafodaje ca în Evul Mediu!
În fond, atunci când liberalismul învăţat la cursul scurt îşi dă mâna cu gândirea anarhică a capitalismului sălbatic, iese ce se vede în Bucureşti: un monstru care nu mai poate fi suportat. Restul e demagogie.
4 comentarii:
Totusi, asta este o problema a capitalismului "barbar" romanesc. In alte tari exista reglementari, norme de constructii, iar pentru proiecte de anvergura, care afecteaza viata cetatenilor, se fac consultari cu publicul, implicind adevarata societate civila.Oricine poate sa isi spuna parerea.
Chiar eu am fost implicat intr-o asemenea consultare. O companie de electricitate, care a preluat fosta firma ce ne deservea cu energie electrica, a vrut sa inlocuiasca stilpii de tensiune existenti cu stilpi de tensiune mult mai inalti si care ar transporta mai multa energie. Problema era culoarul in care erau stilpii astia. Trecea prin mai multe comunitati. Cetatenilor din zona le era teama ca mai multa electricitate transportata, deci cimp electromagnetic mult mai puternic, le va afecta sanatatea. Si ne-am constituit in niste asociatii civice/ONG, care pina la urma au reusit sa opreasca proiectul, firma fiind obligata sa renunte la proiect. Tot procesul asta a fost lung, a durat citiva ani si a implicat munipalitatea si administratia regionala.
Priwetene, şi la noi există mecanisme identice. Ne-a întrebat cineva ceva, deşi legea obligă? Te trezeşti cu groapa, cu stâlpul, cu blocul şi poţi să faci şi pe mama şi pe tata ONGului! Ce-au să facă acum cu oribilitatea de lângă Categrala "Sfântul Iosif"? Cică i-au ridicat autorizaţiile de construcţie. Dar ea e construită! Trebuie doar finisată! Cine dărâmă 20 de etaje? Mai trece un timp, mai uită lumea, bat mâna băiţii, şi clădirea va fi terminată. Asta e România: ţara formelor fără fond!
Mie imi plac cupolele de la Casin. Joc de doua ori pe saptamana chiar in fata lor, pe terenurile de la FRR, si mi'au intrat deja in obisnuinta. Ce ma deranjeaza cu adevarat la administrarea acelei biserici nu este culoarea cupolelor, ci faptul ca au zugravit'o doar pe jumatate. Lucru de mantuiala.
In privinta strazii, ai dreptate. Dar mai lasa'i naibii de bogatasi marlani. Vor muri pe barba lor. Fac rahat din ce au si o sa scada valoarea de piata a zonei. De ce nu zici si de blocurile puse de'a valma, unul langa altul, in alte vremuri nu demult apuse? Acelea nu tot inghesuite sunt? Nu tot in contra firii si in ciuda omeniei?
Comme on... :/
Prietene Turambar, chestia aia din Dorobanţi nu se compară cu nimic, pentru că nu există o oribilitate arhitectonică pe măsură. Sigur, există cartierele muncitoreşti, care acum sunt în paragină. Deşi în Pipera, Aurel Vlaicu, unde am locuit o vreme, blocurile alea sunt un adevărat rai, oamenii au pus multă verdeaţă, e curat, e asfaltat, e văruit. E cam clasă de mijloc, la scara României. Se poate scoate ceva din unele cartiere, cu oarecari bani investiţi, altele trebuie dărâmate, pur şi simplu. ANL cu asta ar trebui să se ocupe.
Trimiteți un comentariu