Conştiinţa Unui Liberal de Stânga

Ce nu e cuşer în explicaţiile astea?

Marele Explicator(că asta a ajuns Traian Băsescu: o băbuţă sfătoasă, care explică nepoţilor cam tâmpiţi, pe îndelete şi pe limba lor) ţine să ne intre bine în cap de ce trebuie să ne împrumutăm. Şi ce rău are să ne fie dacă nu luăm banii ăia. Pe mine, unul, recunosc, explicaţiile astea m-au pierdut pe drum la un moment dat. O fi pentru că sunt mai prost decât media. Sau poate pentru că ceva nu e cuşer în toată afacerea asta. Oricum, citiţi şi spuneţi-mi şi mie: sunt prost?

Fragmentele de mai jos sunt din interviul acordat de Marele Explicator postului de radio public.

Traian Băsescu: Nu, doamnă. Nu are nici o legătură modul cum descrieţi lucrurile cu ceea ce se va întâmpla. Nici o societate nu va primi un euro din banii împrumutaţi sau din banii de la bugetul de stat, decât cele care sunt subvenţionate, regii autonome. Aici problema este cu totul alta. Practic, noi avem blocaţi în Banca Naţională 40% din valoarea liniilor de credit ale băncilor străine, da? Asta e regula Băncii Naţionale. Este clar că aceste bănci au nevoie de bani ca să...

Silvia Ilieş: De aceşti bani?

Traian Băsescu: De aceea, da. Că sunt banii lor, nu sunt ai noştri. N-am depus un gram de sudoare pentru banii blocaţi prin reglementările corecte ale Băncii Naţionale. Avem 40% din liniile lor de credit blocate în Banca Naţională. Băncile spun: Dacă vreţi să finanţăm economia românească, daţi-ne din acei bani pe care i-aţi ţinut, pe care îi ţineţi ca rezervă în Banca Naţională. Şi atunci ce soluţie avem? Pentru că şi rezerva Băncii Naţionale trebuie să aibă un anumit nivel. Nu vreau să complic lucrurile, şase luni de import trebuie asiguraţi din rezervă, ca o garanţie că orice s-ar întâmpla, ţara poate să facă faţă oricărei situaţii. Este un standard impus. Banca Naţională, pentru a elibera parte din aceşti bani, trebuie să-şi menţină rezerva şi atunci banii de la FMI, nici un cent nu merge în altă parte decât în rezerva Băncii Naţionale. Ceea ce va permite băncilor să-şi utilizeze parte din banii pe care îi va elibera Banca Naţională pentru a finanţa, ce? Economia. Unii dintre ei au nevoie să-şi continue programele de investiţii, alţii au nevoie să ramburseze credite, pentru că au investit în România, au avut credite de la alte bănci, trebuie să plătească aceste credite, sunt la scadenţă, dar nu au de unde să ia banii din sistemul de pe piaţa românească. Nu să le dea cineva gratis, să înţelegeţi foarte bine, ci au nevoie să aibă de unde să dea lei şi să-şi ia euro, ceea ce trebuie să plătească. Sau au nevoie să se împrumute ca să-şi plătească rate la alte împrumuturi, pe de o parte. Dar ne trebuie bani şi pentru buget. De ce? S-a redus activitatea economică generată de exporturi pe pieţe care au intrat în contracţie ca urmare a crizei, că vorbim de Germania, că vorbim de Marea Britanie, de Spania, de Franţa; s-au redus exporturile. Multe societăţi s-au redus activitatea, au trimis oameni în şomaj, dar, în acelaşi timp, aceste societăţi nu mai plătesc la bugetul de stat.

Silvia Ilieş: E un adevărat lanţ, nu este numai... De aceea este şi criză globală.

Traian Băsescu: Este un lanţ. Şi rugămintea mea este să aveţi răbdare să vi le explic, că poate află şi politicienii care ies şi vorbesc degeaba la televizor. Deci perspectiva este ca încasările în buget să fie mai mici decât cele estimate. Şi aşa avem deficit, pe de o parte, iar pe de altă parte, sunt împrumuturile pe termen scurt pe care le-a făcut guvernul anterior, care au scadenţă la trei luni, la şase luni. Ori, bugetul de stat trebuie să meargă şi el tot pe piaţă, nu în altă parte, să-şi facă rost de bani. Dacă în situaţia în care Banca Naţională eliberează nişte bani din rezerva Băncii Naţionale, bani care aparţin băncilor, deci dacă eliberează aceşti bani, dar primul care se duce să îi culeagă de pe piaţă este bugetul de stat, companiile rămân tot fără sursă de finanţare. Şi atunci trebuie luată şi o altă componentă a împrumutului, care să fie destinată deficitului de cont curent, pe de o parte, dar şi eventualelor nevoi ale bugetului de stat, pe de altă parte, pentru ca statul să nu mai meargă, să fie cel care colectează toţi banii din sistemul bancar, lăsând economia nefinanţată.

Silvia Ilieş: Adică, vreţi să spuneţi, să facă o competiţie neloială celorlalţi.

Traian Băsescu: Ceea ce a făcut în ianuarie şi februarie, singurul care a achiziţionat toţi banii de pe piaţă, a fost bugetul de stat. Ceea ce a lăsat, practic, fără finanţare economia, pe de o parte, iar pe de altă parte, a permis băncilor să meargă cu dobânzile la cer. Pentru că era, se prefigura o lipsă de lichiditate în raport cu nevoile, ceea ce a şi fost. Bugetul de stat a adunat toţi banii de pe piaţă, ca să plătească datoriile restante din 2008 şi ca să-şi asigure plăţile pe care le avea de făcut în 2009."

Silvia Ilieş: Şi în cât timp estimaţi că aceşti bani vor veni? Ca să putem să vedem...

Traian Băsescu: Atunci când o să avem nevoie. Pentru că se va negocia în funcţie de estimările de nevoie ale Guvernului şi ale Băncii Naţionale.

Silvia Ilieş: Deci înţeleg faptul că este o negociere în curs. Dar acum, dacă tot v-am prins, vă întreb, cam când?

Traian Băsescu: Aici nu e nimic de negociat, deci statul român nu-şi va negocia tranşele de împrumut. Statul român va anunţa tranşele de împrumut, pentru că dacă iei un împrumut pe care nu îl primeşti atunci când ai nevoie, te lipseşti de el. În plus, vreau să mai ştiţi un lucru. În nici un caz nu se va negocia obligativitatea de a lua toţi banii. Pentru că în momentul de faţă încă nu ştim cum vor evolua încasările, cum va evolua economia românească. Cine spune că ştie, să îi fie de bine, înseamnă că cineva l-a născut geniu. Dar este clar că sunt greu de prevăzut evoluţiile economiei globale, mai ales că ieri, dacă aţi observat ceea ce prevesteam în discurs că se va întâmpla s-a şi întâmplat. FMI a anunţat, prin dl Tănăsescu, o agravare a situaţiei economice globale. Deci este clar că trebuie să ne pregătim pentru mai rău decât ceea ce am estimat, în baza estimării Fondului Monetar şi a agenţiilor internaţionale de rating, în luna ianuarie. În luna ianuarie eram mai optimişti, deşi anunţau scădere economică globală, dar erau mai optimişti decât acum, în martie. Deci, la interval de două luni. Aş spune că nimeni nu poate evalua în momentul de faţă cum va evolua economia globală şi implicit, economia românească. Pentru că dacă se va anunţa o depresie mai mare a economiei în UE decât cea din luna ianuarie, este clar că România va fi într-o mai mare dificultate, pentru că i se vor contracta exporturile şi mai mult. Deci din acest punct de vedere, singura obligaţie pe care eu cred că o avem ca oameni politici responsabili este să punem o centură de siguranţă, adică să realizăm un împrumut pe care, dacă avem nevoie îl tragem, dacă nu, nu, dar să-l avem la dispoziţie.

Silvia Ilieş: Adică să avem de unde să tragem cel puţin?

Traian Băsescu: Să avem de unde să tragem dacă vom avea nevoie. Asta este ceea ce facem acum şi nimic altceva.

Silvia Ilieş: Domnule preşedinte, să zicem că în aceste împrejurări, când nimeni nu ştie spre ce ne îndreptăm, iată, Banca Mondială, nu mai târziu decât ieri, într-un studiu, spunea că este cea mai periculoasă criză prin care trece omenirea în ultimii 80 de ani. Păi, n-ar trebui mai mulţi bani, să cerem, sau pe unde e vreun ban, să ne ducem şi noi?

Traian Băsescu: Nu, doamnă, că nici n-am putea. Şi noi suntem limitaţi în a împrumuta, să nu credeţi că putem împrumuta sume fără limită. În primul rând, sunt convins, atât Ministerul de Finanţe, cât şi Banca Naţională, am ştiut necesarul de bani, şi nu fac un secret din a vă spune că o cifră aproximativă o cunosc şi eu, dar nu vreau s-o lansez pentru că ar deveni cifra magică şi ferească Dumnezeu să fie un miliard în plus sau în minus că toată presa ar face explozie. Probabil, dacă ar fi în plus un miliard, ne-am trezi cu speculaţii de genul - deci a spus cifra aia, este clar că un miliard l-au furat, l-au pus undeva - deci, presa, în mod deosebit cea a trusturilor care provin din Crescent şi din bani de la FMI, este dispusă la orice discreditare. Deci, din acest motiv, sunt foarte prudent în a acredita cifre, deşi categoric am o evaluare a Băncii Naţionale şi a Ministerului de Finanţe."

Bugetul de stat, Măreţ Cârmaci, nu avea cum achiziţiona toţi banii de pe piaţă. Bugetul de stat nu face aşa ceva, pentru că, în esenţa sa, este o abstracţie, şi abstracţiile nu participă la licitaţii şi nu iau împrumuturi. Nu, Ministerul Finanţelor a emis bonuri de tezaur, şi cum băncile nu prea mai au cui da bani, zic mersi că are cine să le cumpere "marfa". Şi nu pe degeaba, că nu fac acte de caritate!

Şi oricât de dramatică ar fi fost încetinirea economiei, Măreţ Cârmaci, Bugetul lui peşte a fost excedentar, în ianuarie şi februarie, cu 0,3% din PIB. De ce a avut statul nevoie de bani în plus?

Oricum, împrumutul ăsta este o mare panama, ale cărui dedesubturi nu le vom afla prea uşor. Şi pentru că tot vorbim despre criză şi bizareriile ei, una bună din hamburgărie: pentru că onor guvernul SUA le-a pus gheara în gât băncilor care au luat bani de la stat, ca să nu-şi mai dea "managerii" prime neruşinate, să-i cheltuiască pe chefuri cu târfe de lux, să nu-şi mai cumpere avioane, unele bănci vor să dea banii luaţi înapoi! Mişto, nu?