Conştiinţa Unui Liberal de Stânga

Ce ne facem cu ţiganii?

Jurnalul Naţional vine cu o propunere discutabilă: să instituim prin lege folosirea termenului "ţigan" în locul celui de "rom" pentru o etnie nu tocmai iubită în acest moment, de la Atlantic până la Urali(vedeţi că se poate o Europă Unită!). Discutabilă pentru că nu rezolvă nimic, ci crează mai multe probleme ca până acum.

În primul rând ne punem în cap toată haita de tăietori de frunze la câini, numită "societate civilă", formată din profesionalişti ai cauzelor de acest tip, care din aşa ceva îşi trag legitimitatea şi îşi câştigă banul. Nu mă refer la cei care se ocupă serios de apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti(şi Europa a fost cuprinsă şi ea de fantasmele trecutului şi de nostalgia regimurilor de mână forte), ci la oportuniştii care prind din zbor astfel de iniţiative nefericite, pentru a-şi face numărul în presă şi pentru a mai organiza colocvii savante şi demonstraţii de operetă.

În al doilea rând este greu de crezut că italienii sau alţii ca ei nu ştiu să facă distincţia dintre ţigani şi alte etnii, sau că pun semnul egalului între români şi ţigani, doar pentru că aceştia din urmă îşi zic rromi. Să fim serioşi! Este vorba de crize identitare, de probleme sociale, de demisia statului de la funcţiile sale, de mulţi alţi factori care, pe fondul crizei economice, cer găsirea de ţapi ispăşitori, pe post de supape de siguranţă, în speranţa câştigării de timp pentru formularea soluţii cu adevărat serioase. În Italia a căzut măgăreaţa pe noi. Ghinion! Dar o să treacă şi asta, fără ca problema de fond, care este una de incompatibilităţi ireductibile între sisteme de valori, să fie rezolvată.

Asta e problema: sistemul de valori al etniei rrome, sau ţigăneşti, spuneţi-i cum vreţi, este incompatibil totat cu acela al civilizaţiei occidentale, şi nu de ieri, de azi. Trăiesc de aproape o mie de ani în Europa şi nu se lipeşte mai nimic de ei. Pentru că refuză să înţeleagă şi să respecte sistemul nostru de valori. Nu suntem mai buni ca ei, sau ei mai buni ca noi. Dar până una-alta trăiesc aici şi, în calitate de cetăţeni cu drepturi şi obligaţii egale, trebuie să accepte regulile pe care le respectăm cu toţii.

Nu sunt discriminaţi nici de lege, nici de presupusul nostru rasism, se discriminează singuri, încălcând sistematic şi premeditat, sub pretextul păstrării identităţii etnice şi culturale, regulile civilizaţiei ăsteia. Asta este realitatea. De ce m-aş simţi obligat să fiu solidar cu astfel de specimene? Cu oameni care şi-au făcut din violenţă, din criminalitate, din lipsa de respect pentru viaţa şi bunurile semenilor lor valori identitare nu poţi avea nimic în comun, indiferent că-şi zic romi sau ţigani. Şi asta NU pentru că sunt ei romi sau ţigani, ci pentru că toţi cei care se comportă ca ei nu sunt acceptaţi de această civilizaţie. Punct.

Aşa că eu le voi zice aşa cum cred eu de cuviinţă, fără ca pentru asta să fie nevoie de legi speciale. Doar că problema incompatibilităţii civilizaţionale rămâne. Şi nu va putea fi rezolvată în limitele sistemului nostru de valori. Ce facem: renunţăm la ele, le adoptăm pe ale lor, sau, la nevoie, punem mâna şi pe par, şi punem lucrurile în ordinea lor firească? Pentru că am încercat cam tot ce se putea încerca, inclusiv cumpărarea bunăvoinţei lor. Ce mai rămâne de făcut cu oameni care-şi cresc copiii pentru a fi cerşetori, hoţi de buzunare, care cred că închisoarea este cea mai bună şcoală, care nu respectă pe nimeni şi nimic, pentru care viaţa nu are nicio valoare?

PS: iar nu-mi fac prieteni cu asta. Dar ca om de stânga resping toate formele de discriminare, inclusiv discriminarea pozitivă, care încalcă grav principiul egalităţii în drepturi şi obligaţii a tuturor cetăţenilor, propriu democraţiei. Fraternitarea presupune egalitatea. Aşa cum libertatea implică responsabilitatea. Dacă ţiganul vrea tratament egal cu al celorlalţi, trebuie să se comporte ca un cetăţean responsabil, nu ca un ţigan. Vrea, bine, nu, pa şi pusi! Simplu! Valabil şi pentru rrromânii verzi!