Omul, ce mândru sună acest cuvânt!

"Sa moara mama, de ce nu ma credeti ca SMURD foloseste soldati pe post de asistenti medicali si chiar de medici? Cate cadre medicale fac foamea si nu li se asigura un loc de munca din sapte disponibiliztae cum a anuntat cu precizie Premierul Domnul Boc ? bietii soldati sunt luati cu forta si pusi sa opereze cazuri disperate , iar bolnavii si accidentatii mor pe capete in salvarile SMURD ! nu mai vorbim ca aceste salvari fac trafic de organe si de armament cu Saddam Huseyin, Arafat stie toata Lumea araba fiind chiar presedintel Palestinienilor . Am vazut direct de la Piatra Neamt, am vazut eu cum aceste arme sunt scoase din Romania prin SMURD. De ce Opozitia nu vede aceste lucruri si nu le elimina?de ce Opozitia , Ponta si Antonescu lasa totul pe spatele Guvernului care oricum are foarte multe probleme cauzate de SMURD in legatura cu Criza Mondiala si cu cetatile dacice sau Davos , Elvetia , Petrodava este un exemplu ? SMURD trebuie eliminat, imediat, Domnule Presedinte, nu ezitati ! Taiati contrabanda cu organe si terorismul international practicat de SMURD"

Asta a găsit de cuviinţă să comenteze un demn reprezentant al animalelor înzestrate cu inteligenţă la un articol din RL despre privatizarea SMURD.  Omul, ce mândru sună acest cuvânt!

Cum se goleşte de conţinut democraţia

Simplu: iei puterea din mâna poporului şi o dai pe mâna unor derbedei, apoi justifici asta prin faptul că politicienii e hoţi şi proşti, e populişti, pe când tehnocraţii, ei, e altă poveste! Ei e dăştepţi, oneşti, o spune doar p'a dreaptă, şi moare dă grija noastră. Ca cum ar fi ăia de la Consiliul Fiscal, altă invenţie cretină, care se dă de ceasul morţii să ne salveze.  

Consiliul lui peşte se ocupă cu critica raţiunii impure a bugetelor şi finanţelor publice. Nu că ăia de le întocmesc şi le execută pe ele, bugetele, ar fi nişte genii. Nu, cu Ialomiţeanu în frunte, sunt nişte cretini. Dar nu asta e problema. Problema este că flăcăii sunt în evident conflict de interese. 

Să mă explic. Actualul Consiliu este compus din Lucian Albu (din partea Academiei Romane), Tatiana Moşteanu (ASE), Răzvan Stanca (BNR), Silviu Şeitan (Institutul Bancar Roman) şi Ionuţ Dumitru (ARB). Băieţii şi fetiţele o freacă la rece, şi întocmesc Rapoarte, pe care nu le citeşte mai nimeni. Dar care sunt un instrument de propagandă formidabil, în mâna unor indivizi lipsiţi de onestitate intelectuală şi de morală. 

Exemplu: cei din sistemul privat n-au privit niciodată cu ochi buni creşterea salariilor din sectorul public. Ei şi-au scos profitul aproape exclusiv din plata mizeră a muncii. Nu le convenea că sectorul public îi obliga să crească salariile, pentru că oamenii lor îşi găseau de lucru, şi salarii decente, acolo. Era vital pentru ei ca angajaţii din sectorul public să fie mai prost plătiţi decât oamenii lor. 

Şeful Consiliului lui peşte este mare şef pe la o bancă. De ce ar susţine ăsta interesele angajaţilor statului? Cu cât pleacă mai mulţi oameni din sistemul public, cu datele deţinute de ei, cu tot(vezi povestea ăluai de la CFR Marfă), cu atât mai bine pentru sistemul privat. Fie şi din acest motiv, individul este în crunt conflict de interese. Ca şi ăla de la Institutul Bancar. 

Propaganda? Uitaţi un exemplu: un bou ne explică, folosind date din Raportul Consiliului, de ce trebuiau tăiate salariile din sectorul public. Jigodia nu suflă un cuvânt despre imensa evaziune din sectorul privat. Despre oameni plătiţi în acte doar cu salariul minim pe economie, şi restul banilor în plic. Despre oameni angajaţi la negru. Despre cât datorează sectorul privat sistemelor de pensii şi de asigurări de sănătate.

Cretinii ăştia, care insistă să facă din munca ieftină singurul avantaj competitiv al României, au dus ţara în căcatul în care este acum. Au alungat elitele tehnice şi din alte domenii: educaţie, sănătate, agricultură(nu despre căpşunari e vorba, ci de cadrele cu pregătire superioară), cercetare, etc, au alungat forţa de muncă înalt calificată din ţară, plătindu-i de tot rahatul. Au distrus viitorul României pentru a-şi maximiza ei profitul acum, pe loc. Pentru ei nu există mâine. Dacă nu mai scot cât vor, pleacă la alţi proşti, care fac ca noi, şi-şi vând munca ieftin. 

Pentru aceşti indivizi sărăcia românilor este o veste bună. Cu cât românii sunt mai săraci, cu atât vor accepta salarii mai mici. Ei guvernează ţara, prin organisme ca acesta, sau prin Comisiile de la Cotroceni. Perfect netransparent,  şi împotriva Constituţiei şi a interesului naţional. Restul sunt vrăjeli pentru proştii care mai pun botul la caterinca aia cu "tehnocraţia salvează România!" Salvează pe pizda mă-sii!  

Păzea! An electoral!

De aici.

Ce spune CEDO şi ce înţelege HotNews

CEDO spune un lucru de bun-simţ: "Revine statului, sa stabileasca, de o maniera discretionara, ce beneficii trebuie platite angajatilor sai din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau incetarea platii unor astfel de beneficii prin modificari legislative corespunzatoare (cauza Ketchko c. Ucrainei, hotararea din 8 noiembrie 2005, nr. 63134/00, par. 23).

Totusi, atunci cand o dispozitie legala este in vigoare si prevede plata anumitor beneficii, iar conditiile stipulate sunt respectate, autoritatile nu pot refuza in mod deliberat plata acestora atata timp cat dispozitiile legale raman in vigoare. In mod similar, un reclamant poate invoca o ingerinta in dreptul la respectarea bunurilor sale, in ce priveste salariile, atunci cand a fost recunoscut printr-o hotarare judecatoreasca dreptul la o creanta suficient de bine determinata impotriva statului pentru a fi exigibila (cauza Muresanu c. Romaniei, hotararea din 15 iunie 2010, nr. 12821/05, par. 26)."

Atenţie: beneficiul nu-i salariu! Este vorba de sporuri, de al 13-lea salariu, etc. Dar nu de salarii! Doi: CEDO spune că dacă sporurile sunt introduse prin lege, şi statul refuză plata lor, fără să abroge legea, comite un abuz! Cum un abuz este şi refuzul plăţii drepturilor obţinute în instanţă.

Dar NICĂIERI CEDO nu spune că reducerea abuzivă a salariilor, invocând un articol din Constituţie care face referire la restrângerea drepturilor cetăţeneşti, cum a făcut guvernul băsescu-boc, RESPECTĂ drepturile omului! Asta e numai în mintea jigodiilor de la HotNews!

Până unde poate merge nesimţirea acestor indivizi? Păi, în logica lor, reducerea cu sută la sută a salariilor în sectorul public este perfect fezabilă, ea neîncălcând niciun drept al omului, de vreme ce reducerea cu 25% respectă drepturile omului! În fond e vorba doar de cifre: iar CEDO nu spune de la ce procent în sus e încălcare a drepturilor omului, deci orice e posibil, nu-i aşa?

Oricum, în logica portocaliiilor, bugetarii nu sunt oameni, deci nu se bucură de drepturi! Nu ne-a spus-o de atâtea ori Pulimea Sa, care urăşte aprig orice înseamnă medici, profesori, poliţişti, judecători, funcţionari publici, mă rog, pe oricine serveşte statul român. Mai puţin pe ăia din servicii, pentru că de ei depinde menţinerea sa la putere.

Dar ştiţi ce-i mişto în toată povestea asta? Că Tapalabă şi ai lui dau lecţii de deontologie ălora din presă! Sictir, idioţilor! 

Modelul chinez şi prostul autohton

Prieteni, ştiu că poporul ăsta nu dă doi bani pe democraţie, pentru că nu-i înţelege rostul. E rezultatul lipsei de educaţie. Deşi sărăcia şi polarizarea socială ar fi trebuit să-l revolte, să-l oblige să ceară mai multă, nu mai puţină democraţie. Sigur, democraţia, aparent, nu-ţi aduce nimic în farfurie. Sau nu-ţi aduce imediat.

Că omul de rând se cam împiedică de democraţie(vezi şi numărul uriaş al imbecililor din Românica, imbecili ce cred că Parlamentul este cea mai coruptă instituţie, uitându-se în gura detractorilor lui, şi uitându-i pe adevăraţii corupţi) e firesc. Deşi deloc normal. Dar nu mi se pare firesc ca un intelectual, profesor universitar(fie el şi economist!), să gândească precum omul neinstruit. 

Ei bine, iată ce scrie Bogdan Glăvan, acum o prezenţă activă şi pe postul public de televiziune, alături de un al "libertarian", Păun, despre democraţie: "Pe de altă parte, critica lui Johnson trebuie să ne încurajeze să ne gândim și la o reformă a sistemului de guvernare. Nu cred că piața liberă are foarte multe șanse de succes (cu bănci mari sau mici) în contextul democrației nelimitate de astăzi."

Modelul chinez face prozeliţi? Sau pur şi simplu peştele de la cap se împute? Să crezi că democraţia este un obstacol în afirmarea pieţei libere e o tâmpenie cât casa. China şi Rusia sunt exemple de "democraţii limitate". I se par nişte culmi ale pieţei libere? Nu ştie ce spune. China şi Rusia sunt ţări în care statul intervine zdravăn şi brutal în piaţă, mai ales chinezii. Care au folosit şi folosesc protecţionismul pentru a-şi apăra interesele. Care folosesc banii publici pentru a stimula creşterea economică.

Problema este alta: niciodată pieţele n-au fost total libere în istorie. Întotdeauna au fost intervenţii în piaţă, şi intervenţiile au devenit mai numeroase şi mai drastice pe măsură ce au crescut complexitatea şi interdependenţa pieţelor. Dacă vrem să schimbăm ceva, trebuie să renunţăm la utopia pieţelor libere, să admitem deschis că a fost o utopie şi să găsim cel mai bun mix între piaţă şi stat. Altminteri o vom duce din deziluzie în deziluzie şi din criză în criză...

   

Trecute vremuri

Ştiu şi eu cum o fi mai bine? Oricum, ce adolescentă mai spune azi "n-am vârsta potrivită să ies singură cu tine"? Nici măcar nu mai zice "sunt prea mică să ne-o punem!"

Precocităţi

Ştiţi că sunt un critic acerb al uzului şi abuzului de fapte diverse în presă şi în media electronică. Nu aş fi dat atenţie nici ştirilor ăstora două, dacă nu ar fi nişte veşti foarte proaste. Prima se referă la o crimă abominabilă. O adolescentă de 16 ani a fost victima unei crime comandate de o proxenetă, pentru că a refuzat să se mai prostitueze, şi a ameninţat-o pe proxenetă că o reclamă la Poliţie.

Ce surprinde? Vârstele proxenetei şi a celor doi călăi. Proxeneta are 21 de ani. De la ce vârstă practică "meseria" asta, dacă la 21 de ani ajunge nu doar să facă trafic de fiinţe, dar şi să comande o crimă, ba, mai mult, cere un deget al victimei drept dovadă că ordinul a fost executat? Executanţii, un tip, de 21 de ani, şi o adolescentă de 16 ani, tot prostituată. 

De la ce vârstă au apucat ăştia pe căi greşite? Cum au ajuns nişte monştri amorali? Cum au ajuns nişte monştri amorali cei doi studenţi din Timişoara, prieteni, dar şi autori ai unei crime monstruoase, la nici 20 de ani? Parcă eram popor creştin...

A doua veste foarte proastă priveşte o fetiţă de 11 ani, însărcinată în şase luni. E doar una dintre pre-adolescentele care rămân însărcinate. Parcă recordul mondial al precocităţii în materie aparţinea unei fetiţe din Peru, cu o sarcină la şapte ani. Ce vrem? Să-l deţinem noi?

Sigur, din motive pe care nu le discut, deşi le înţeleg, vârsta de la care fetele pot procrea a scăzut foarte mult în ultimele decenii, mai ales din cauza hormonilor folosiţi în creşterea animalelor. Sexul s-a banalizat, educaţia sexuală e egală cu zero în şcoală, în familie e tabu, şi toleranţa a ajuns indiferenţă.  

Ei bine, sunt lucruri care chiar trebuie să ne pună pe gânduri. Ceva e în neregulă cu societatea noastră. Prea multă nepăsare, prea multă superficialitate, lipsa oricăror repere morale, toate duc aici. Asta vrem? Dacă da, asta e, este alegerea noastră. Dar suportăm şi consecinţele. Nu mai pomenesc de politicile publice în domeniu. România a încetat să mai existe, ca stat funcţional. Aşa că cine să le mai facă? Şi în domeniul ăsta am fost precoce...

PS: fotografia este a modelului francez de numai zece ani Thylane Blondeau, care a apărut de curând în revista Vogue, făcând ceva valuri ipocrite, după care nu s-a întâmplat nimic. Cineva trebuie să vândă mărfurile, nu-i aşa?  

Prefectul-sulă

Capitala are prefect. Ştiu, nu s-ar zice, dar are. El funcţionează pe baza principiului Gică-contra. Cum se întâmplă ceva care poate fi folosit împotriva primarilor care nu aparţin haitei portocalii(adică împotriva lui Oprescu şi a lui Chiliman, că numai ăştia nu sunt în haită. Încă...), cum iese şi el pe micile ecrane, ca un cuc dezarticulat, să-i înjure. Aşa şi azi.

Cum ştiţi, în Bucureşti a fost o furtună zdravănă. A plouat bine, a bătut vântu'n draci. Combinaţia asta produce, de obicei, pagube. În principat din cauza copacilor rupţi sau scoşi din rădăcini. Ei bine, ce şi-a zis el? Hai să le dau o copită primarilor, că n-au "toaletat" copacii. Dacă mergea prin oraş, boul ar fi văzut că toţi copacii prăbuşiţi erau bine-mersi, "toaletaţi". Dar eu, unul, n-am văzut decât copaci rupţi şi smulşi din rădăcini. Că am luat-o pâş, pâş, pâş, prin realitate, nu ca el.

Dar dacă tot îl fute grija de soarta bucureştenilor şi de maşinile lor, poate vedea ce e cu afişajul stradal sălbatic, care a împânzit oraşul, şi care devin un pericol mai mare decât copacii. Sunt câteva panouri pe sub care trec cu inima strânsă şi atunci când nu adie nici cea mai mică undă de vânt. Când ai 80 de kilometri la oră viteza la rafală, e bine să te ascunzi! 

Uite aşa venim la io problemă de fond a oraşului: sluţirea lui cu reclame, puse unde vrei şi unde nu vrei. Personal, cred că ar trebui redus drastic numărul şi suprafaţa lor, şi mai ales ar trebui interzisă montarea lor pe clădiri. Fenomenele meteo extreme sunt o realitate, şi vor deveni tot mai frecvente. Nu trebuie să luăm măsuri în consecinţă? Dar asta e doar o parte a problemei. Cealaltă este de ordin estetic. Reclamele fac oraşul şi mai insuportabil decât este. Inepte, agresive, inestetice, neîngrijite.

Dar ce să aştepţi de la nişte primari vai mama lor şi de la un prefect-sulă în coastele lor doar la ordin din partea Fecioarei din Pleşcoi? De ce le-ar păsa lor de noi şi oraşul ăsta?

Nimic nu e ce pare a fi

Periodic, câte unui nene din SUA i se scoală patriotismul şi scrie un articol în care demonstrează ce mişto e la Amerika şi ce naşpa în Europa. Ghinionul flăcăilor ăstora e că, unu, s-a democratizat transportul aerian, şi lumea călătoreşte în draci, şi, doi, s-a inventat Internetul(dacă i-a mâncat în cur pe ăia de la DARPA!), deci lumea citeşte, şi reacţionează. 

Ei bine, în NYTimes un astfel de nene le explică americanilor, o dată în plus, de ce e naşpa în Europa, cu austeritatea ei, şi de ce mişto în Amerika, cu două milioane de indivizi la mititica, cu 45 de milioane fără asigurări de sănătate şi cu o polarizare socială şi economică extremă. Cu articolul, plin de clişeele obişnuite(leneşii care nu muncesc în Europa!), vă cam pierdeţi timpul. Merită să citiţi reacţiile cititorilor. Este o dovadă că atunci când faci propagandă, nu-ţi dispreţui cititorii, care pot fi mai deştepţi ca tine!

A, şi încă ceva: uite aşa arată un jurnal care se respectă. Pune faţă în faţă opinii diferite, prezentate într-o manieră decentă(n-am spus nepartizană!), şi argumentate. Cum este acest articol, care vrea să "sucească gâtul" unui mit: acela al celor două decenii pierdute de Japonia, din 1990 încoace. Şi ce să vezi? Nu-a pierdute! Asta dacă ai inteligenţa să te uiţi şi la altceva decât la ponderea datoriei publice în PIB. 

Şi apoi, nu uitaţi o lege de bază din corpul de legi ale lui Murphy: dacă ai suficiente date statistice, poţi demonstra ORICE! Când le citeşti, îţi trebuie şi ceva onestitate şi bună-credinţă, pentru a nu deforma realitate, selectând doar acele cifre care îţi susţin tezele, şi ignorându-le pe celelalte.   

Modernizarea României

De ce e vraişte ţara asta, şi se împleticeşte pe un drum care nu duce nicăieri? Păi, pentru că ne conduce un individ care gândeşte aşa: "În zilele următoare, dacă există trei absolvenţi de studii superioare, care acceptă salariul unui secretar de stat din România... sigur, maşină şi secretară, sunt gata să angajez fără concurs, doar în baza diplomei de absolvent de facultate în străinătate, trei tineri pe funcţie de consilier de stat", a declarat preşedintele Băsescu, precizând că nu este vorba despre "o glumă".

Chiar aşa? Nu trebuie să fi dovedit ceva între timp? E suficient să ai o diplomă în străinătate? De ce? Poate pentru că învăţământul românesc produce doar tâmpiţi? Dar, stai! L-a reformat Funebriu! A, da, dar a uitat să-l finanţeze. Deci tot tâmpiţi produce!

Ce urmează e şi mai bun! "Consilierii îşi regăsesc ideile în ceea ce el(băsescu, n.m.) spune public şi în ceea ce încearcă să impună, "prin discuţii de bună seamă, guvernului şi majorităţii parlamentare". Nu să convingă, nu să construiască un consens, să IMPUNĂ! Ce are impusul cu democraţia? Şi Stalin îşi impunea ideile, prin discuţii, Guvernului şi Sovietului Suprem, nu-i aşa? La fel şi ceauşescu. Nu-mi aduc aminte să fi fost nişte campioni ai democraţiei! 

Nu mă deranjam să-l citez pe băsescu, dacă cineva nu-mi reproşa că e multă ură în atitudinea mea faţă de preşedinte(fals, nu e ură, pur şi simplu mi se face greaţă ori de câte ori îl văd sau aud, dar asta e o reacţie fiziologică), iar faptul că folosesc apelativul "Pulimea Sa" dovedeşte lipsă de respect. Dacă cel care mă ceartă mai are nevoie de dovezi că preşedintele îşi merită apelativul(care, cum am explicat deja, este justificat de metoda sa de guvernare, rezumată, simplu, "aşa vrea pula mea!") să recitească paragraful cu impusul. 

Aşadar Pulimea Sa ne spune că aşa vrea pula lui, acum şi în vecii vecilor, amin! Şi asta se numeşte modernizarea României! 

Cum să faci din banal armăsar, de dragul ratingului

Mircea Lucescu n-a căscat ochii, a virat la stânga pe un bulevard, şi a fost lovit de un tramvai. A suferit o contuzie toracică. Un pasager din maşina lui a fost şi el uşor rănit. Maşina lui Lucescu a lovit unor o altă maşină: i-a spart emblema de pe grila radiatorului. Pentru gurnalişti asta înseamnă "lovită grav". Mă rog, se întâmplă, ghinion de neşansă. Ei bine, la televiziunile de ştiri, la agenţiile de presă, la jurnale, s-a dat alarma. S-au mobilizat toate mijloacele, şi de o oră se vorbeşte în direct şi din off despre nimic. Chiar despre nimic!

Ce nu înţeleg idioţii ăştia este că ratingul, Dumnezeul lor, nu vine din exploatarea sălbatică a unor evenimente cât se poate de banale, sau marginale, ca înmormântarea interlopului de la Bărbuleşti. Ratingul este o consecinţă a muncii de calitate, a servirii interesului general al publicului. Ratingul nu este produsul unor astfel de evenimente, din care sugi cât poţi de mult. Nimeni nu se uită pentru a vedea nimic, pentru a afla nimic.

Sigur, a face din banal armăsar, metoda adoptată de flăcăi şi fete pentru a obţine rating, poate funcţiona. O dată, de două ori, de trei ori. După care totul se fâsâie. Numai că băieţii rămân fermi pe poziţie. Şi luptă din greu pentru rating. În curând o să se contabilizeze nu doar minutul de aur, ci şi secunda de aur, şi apoi nanosecunda de aur. Astfel toată lumea îşi va proclama victoria în războiul audienţelor, cum a fost cazul şi cu ocazia programelor de Revelion de anul acesta. 

Doar noi, consumatorii, pierdem în acest război al audienţelor, pentru că ne scapă esenţialul, îngropat de excepţionalul banalului, promovat cu agresivitate de jurnalişti tembeli şi de manageri lacomi.  

Post-modernismul la români

Ca să mă înţelegeţi: sunt în pat, cu o criză de spondiloză cervicală, înjurând de durere. Deci am starea perfectă pentru a înghiţi toate cretinismele de la tembelizor. Acum mă uit la transmisiunea de la slujba de Bobotează, oficiată pe faleza Cazinoului din Constanţa. Unde, să vezi drăcia Dracului! E paradă militară! De ce? Suntem o teocraţie? Ce au în comun, legal, constituţional şi instituţional, Biserica şi Armata, Poliţia şi Jandarmeria( ai căror membri bat pas de defilare în spatele popilor)?

Aşa îşi arată muşchii Mult Prea Fericitul Danel, Economistul Şef al BOR? Statul a ajuns subordonatul Bisericii? Că eu chiar nu înţeleg. Ce rahat de ţară e asta? Ce e cu ghiveciul ăsta de popi cu militari? Aşa arată post-modernismul la români?  

Cu pula sculată de "Internaţionala"!

E clar: pentru orice e de vină comunismul! Inclusiv pentru pedofilie, pentru viol şi pentru ORICE crimă sexuală! Un bou, psihiatru, pe A 3, ne povesteşte despre asta, despre Canal, Piteşti, Jilava, Gherla. Românul, mai zice el, e consumator de sex cu minori. Congenital, şi cu un lung cazier istoric. După care, nu-i aşa, a venit comunismul, şi a dezlănţuit apocalipsa sexuală. A născut prădătorii sexuali. Care acum stau la pândă şi vânează pe Internet. Cu secera într-o mână, ciocanul în alta, şi cu pula sculată de "Internaţionala"! A, şi încă ceva: suntem analfabeţi psihiatrici!

Băi frate, care e diferenţa între ăsta şi pacienţii lui?  

Păzea! An electoral!

S-au aşezat valorile!

Suntem nebuni? Ne-a luat Dumnezeu minţile? De ce trebuie transmisă în direct înmormântarea unui ţigan, interlop, un terchea-berchea, certat cu legea, şi mort într-o cafteală cu alţi derbedei ca şi el?

Au plecat dintre noi personalităţi culturale, oameni de ştiinţă, academicieni. Unii n-au fost nici măcar pomeniţi, alţii au fost umpluţi de căcat de nişte neica-nimeni, care aveau ceva de împărţit cu ei, şi cât au fost în viaţă au tăcut. Dar nimeni nu le-a "dedicat" atâta atenţie câtă a primit un golan tuciuriu.

De ce? Poate pentru că acum s-au aşezat cu adevărat valorile "Republicii Băsescu"? Şi primesc recunoaştere cei care merită, după standardele Iubitului Conducător? Că alt motiv nu văd...

Cine subminează economia naţională?

Nu ştiu ce se joacă în ancheta DIICOT, dar chestia aia cu "subminarea economiei naţionale" este o gogoriţă cât casa. Ca şi prejudiciul, care este umflat cu pompa, să justifice povestea scrisă de procurori.  Nebunia este totală, şi, ca de obicei, se joacă "pe surse". Mai grav este că în ciorba asta se amestecă şi SRI. Nu voi conteni să spun că sunt unii prin SRI care au privatizat dugheana şi folosesc informaţiile obţinute pentru a face afaceri, sau pentru a distruge afacerile altora, care stau în calea afacerilor lor.

Pur şi simplu serviciile au fost scăpate de sub control, şi fac o voioasă cumetrie cu câţiva portocalii, cu unii din mafia financiar-bancară, şi din mediile infracţionale. De când nu s-a mai discutat în Parlament un Raport al Serviciului Român de Informaţii?

Campania de presă care se desfăşoară acum este clar orchestrată de servicii. Nu ştiu pe cine deranjează Ioan Nicolae. Poate fi din ţară, sau, şi mai grav, din afara ţării. E clar că se doreşte lichidarea industriei îngrăşămintelor chimice. Un posibil beneficiar ar putea fi Ucraina, care oricum ne-a mai pus o dată industria asta pe butuci, prin preţuri de dumping, la care UE închide ochii, din motive evident politice, care ţin de relaţiile UE cu Rusia. Cam complicat, dar aşa se joacă fata în marea frăţie a euroiului! Poate vom trăi şi momentul în care cineva să pună SRI sub acuzare, pentru subminarea(pe bune!) a economiei naţionale.

Dar ce să ceri unor jurnalişti cretini, care scriu după dictare sau semnează materiale venite în plic de la servicii?

PS: jegoasă campania din EvZ împotriva lui Ponta. Şi mai jegoasă atitudinea unora din PSD, care o alimentează. Am ajuns să mă întreb cum dracu' mai există partidul ăsta, ţinând cont de impulsurile sinucigaşe ale membrilor lui.

PPS: punem pariu că, după modelul Tender, şi Ioan Nicolae îşi va vinde afacerile "cui trebuie" şi va migra spre meleaguri mai calde? Văd că lui Tender îi prieşte în Africa. O să-i priască şi lui Nicolae...

Obsesia bananei la români

Fraţilor, explicaţi-mi şi mie: ce e cu obsesia asta a bananei la români? Care cum îşi aminteşte naşpa de comunism, mai ales ăia care n-au prins "Canalul" sau Piteştii, pune pe primul plan banana, mai ales lipsa ei din galantare. Ce libertate, ce democraţie, ce drepturi cetăţeneşti? Nu ne-a dat Ceaşcă banana, am avut un traumatism colectiv. De care nu ne-am vindecat nici azi.

O duducă corporatistă înşira azi cu elan cele mai vândute mărfuri de Crăciun şi de Anul Nou în lanţul de supermarketuri la care salahoreşte. Cap de listă? Banana! O fi pentru faptul că am fost şi suntem o republică bananieră?  Că altminteri noi popor de potenţi, nici nu poate fi vorba de frustrări sexuale!

Asta ne mai lipsea!

Prieteni, eu mă distrez copios citind EvZ! Dacă n-ar fi vreo doi-trei trişti constipaţi, de genul  Volodia Tismăneanu şi Mircea Marian, zău că ar da clasă până şi Caţavencilor din zilele lor bune!  Nu se iau în serios, altminteri ar fi cel mai bun cotidian de umor, şi o inovaţie de presă demnă de secolul 21, cel al tabloidizării multilateral dezvoltate a presei!

Ultima găselniţă? Malpraxisul la popi şi introducerea asigurării pentru rateuri în relaţia cu Cel de Sus. Titlul e delicios: "Malpraxis. Unde e Dumnezeu când popii greşesc?" Unde să fie? Mixează în discotecă! Hai pa, că nu mă pot opri din râs!

Păzea! An electoral!

Deschid o nouă rubrică: "Păzea! An electoral!" Va fi scurtă, fie cu poze, că, de, trăim într-o lume dominată de imagine, fie cu diverse texte, pe teme de sezon. Unul dintre subiecte va fi numit generic "ţapi ispăşitori!  Minunatele noastre "organe" se vor da de ceasul morţii să găsească ţapi ispăşitori pentru cei patru ani de insuccese măreţe ale băşiţilorbocipoloboci. 

Prima mişcare o face DIICOT Piticot, cu un ţap cât zimbrul de mare: Ioan Nicolae şi conducerile, trecute şi prezente, ale Romgaz. Acuzaţi de "subminarea economiei naţionale". Din cauza lor plătim noi, pulimea, foarte scump gazul natural. Relaţiile proaste cu Rusia, intermediarul neamţ care importă gazele ruseşti, şi în general, politica de căcat a portocaliiilor nici nu mai contează. A, şi mai e şi Geoană în ciorba asta. 

Băi, piticoţilor! Dar pe ăia de-i numiră pe subminatori în fruntea Romgaz nu-i întrebaţi voi de sănătate? Sau e prea portocalii pentru viitorul vostru?  

Cât despre ţapi: învăţaţi să gândiţi şi "consumaţi" cu moderaţie. Să nu vi se aplece, şi să nu mai votaţi schimbarea.  

Afaceri uitate

Pulimea Voastră,
Nea Danele,
Coane Maior,
Şi voi organe,

Auzii că CFR Marfă se duse pulii de suflet şi trebe privatizată. Să se odihnească în pace! Asta e, ţară mică, corupţie mare, după necesităţi! Dar vestea asta îmi agită neuronu' ieşit din vacanţă, şi, a dracului pielea pe el de neuron, uite ce găsi pe gugăl: povestea neromanţată a falimentului organizat de un nene, Călin Graţian, fost director la CFR Marfă şi pupil al PDL şi al lui Berceanu. Cum care Berceanu, Pulimea Voastră, şi voi, organe? Acel Radu Berceanu! Hai, că-l ştiţi!

E drept, între timp "Gardianul", ziarul care a publicat cele de mai jos, a dat colţul. Dar asta nu schimbă cu nimic povestea. Care se poate verifica de voi, cu mijloacele specifice. Aşadar: "Povestea incepe in 2002, atunci cand Calin Gratian a fost angajat in pozitia de inginer la CFR Marfa, la serviciul Reparatii Locomotive. Reusind sa intre in gratiile directorului general de la acea vreme, avanseaza in functia de director de exploatare, trecand pentru o scurta vreme prin functia de sef serviciu. Fiind din fire un om ambitios, a simtit nevoia unui sprijin mai puternic, drept care s-a inscris in partidul aflat atunci la putere. Numai ca, ulterior, s-a descoperit ca favoriza firme de reparatii si a fost inlaturat din functie si retrogradat la sucursala IRLU.

Vantul politic i-a suflat in panze in 2004, iar prietenii din partid l-au „relocat” la CFR Marfa, unde, profitand de plecarea directorului comercial, a preluat si atributiile acestuia, fiind singurul care negocia cu clientii, carora le oferea tarife speciale, dupa bunul sau plac. In scurt timp a devenit personajul-cheie ce tragea sforile la CFR Marfa. A ajuns sa negocieze vanzarea CFR Marfa catre companii straine, carora le-a garantat sprijinul unor grupari influente. A fost chemat la Moscova, unde i s-au propus intelegeri inrobitoare pentru calea ferata romana. Calin Gratian a fost atat de convingator la negocierile cu partea rusa, incat aceasta a refuzat ulterior sa lucreze cu orice alt operator privat din Romania. Totodata, a inceput sa-si puna in aplicare planul de distrugere al CFR Marfa. Un prim pas: a dat dispozitii care ulterior au fost sanctionate de Consiliul Concurentei cu 7 milioane de euro, pentru abuz de pozitie dominanta. Cu toate acestea, nu a fost demis. Mai mult, desi aceasta fapta putea fi catalogata drept sabotaj la adresa intereselor statului roman, in mod uimitor, nici un organ de ancheta nu l-a deranjat cu vreo intrebare.

In aceeasi perioada, Calin Gratian a intrat in „gratiile” austriecilor. Casa de expeditii Express Interfracht Romania a inceput sa ii finanteze deplasarile in strainatate, iar la scurta vreme a devenit, cu doar cativa angajati, cea mai puternica casa de expeditii din Romania, lucrand uneori chiar si fara comision. In paralel, averea lui Calin Gratian a inceput sa prospere, el achizitionand un teren in Otopeni, unde si-a construit o vila superba, desigur, din salariul sau de bugetar. Pentru ca prosperitatea sa incepea sa bata la ochi, a inventat o poveste legata de imbogatirea din afaceri cu cereale, mostenita de la defunctul sau tata. Cu sprijinul ofertelor speciale si a informatiilor despre activitatea celorlalte case de expeditii oferite de Calin Gratian, Express Interfracht Romania a fost propulsata in topul firmelor strategice. In scurt timp, austriecii au ajuns sa detina datele de productie ale tuturor fabricilor din Romania.

Jocuri la doua capete

S-a trecut apoi la pasul al doilea, si anume distrugerea operatorilor privati. Calin Gratian a inceput sa faca dumping jucand la doua capete: prabusirea CFR Marfa si slabirea concurentei. Ca sa se asigure ca va reusi sa-si puna planurile in practica, s-a inscris in PD-L. La sfarsitul anului 2007, pe cand era director general adjunct al CFR Marfa, Gratian a contractat un credit inrobitor de la un consortiu de banci austriece, in vederea acoperirii unor datorii de 120 milioane de euro ale CFR Marfa, bani pe care tot domnia s-a i-a „chivernisit”, aruncandu-i pe reparatii utopice de locomotive si vagoane. Aceasta in conditiile in care, atunci cand a preluat conducerea CFR Marfa, aceasta avea in conturi 60 milioane de euro. Imprumutul de 120 milioane de euro a fost contractat de Calin Gratian, desi acesta stia ca societatea nu poate returna banii, riscand astfel sa intre in incapacitate de plata.

Pentru a se asigura ca nimeni nu ii perturba planul, a gajat la consortiul bancar austriac de la care a imprumutat banii toate activele CFR Marfa si toate contractele, mai putin cateva mii de vagoane si cateva zeci de locomotive pe care le-a oferit Grupului Feroviar Roman, prin crearea unei societati mixte.

In luna martie a.c. a fost numit de Radu Berceanu in functia de director general al CFR Marfa si prezentat ca fiind singurul care poate scoate din colaps compania. De ce a facut Berceanu aceasta numire ramane un mister. Poate pentru ca Gratian este tot din zona Craiovei?

Dupa ce si-a incheit „misiunea”, Gratian a plecat din CFR Marfa la firma austriaca Rail Cargo, lasandu-l in locul sau pe Mihai Frasinoi, un apropiat al sau de sorginte craioveana. Pentru a pune definitiv pe butuci CFR Marfa, a inceput sa racoleze toate persoanele capabile sa mentina compania pe linia de plutire in aceste momente de criza, oferindu-le salarii de mii de euro. Astfel, seful de vanzari al CFR Marfa in mainile caruia stau toate contractele comerciale confidentiale si-a luat recent zborul, cu acordul partilor.

Cum au fost posibile toate acestea? Simplu. Ministerul Transporturilor nu i-a impus lui Calin Gratian sa semneze vreun contract de confidentialitate, desi acesta a avut o pozitie strategica in CFR Marfa. Cu alte cuvinte, totul se petrece sub ochii ingaduitori ai autoritatilor, interesate acum doar de modalitatile prin care ar putea concedia 7.000 de angajati de la CFR Marfa.

Rail Cargo Austria este o divizie a Grupului OBB (n.r., Caile Ferate Federale Austriece), al treilea operator de marfa la nivel european si primul concurent strain al CFR Marfa pe piata romaneasca. Aceasta firma a lansat deja in luna iunie un serviciu de transport pe coridorul IV Paneuropean, care face legatura intre Portul Constanta si Curtici."

Păi, se poate? Dacă 10% din ce se spune aici e adevărat, Nicolaiciuc e un biet găinar! Umfla şi el preţul lopeţilor şi pufoaicelor! Graţian a doborât ditai mamutul. Şi voi, nimic? Nici măcar un deşt agitat mustrător? Măi, să fie!

Grea boală, orbul găinilor! Cu ce s-ar trata mai bine? Cu nişte plumb, cumva?  

Cum i-a lăsat Ponta pe orfani fără pufoaice şi păpuşi Barbie

Mărite Stalin! Slavă ţie, vizionarule! Deschizătorule de drumuri! Eşti mare, mă, dacă şi acum ai admiratori! Şi nu doar admiratori platonici, ci oameni de acţiune, care se adapă din opera ta de inestimabilă valoare teoretică şi practică. Oameni de acţiune care distrug până la ultimul duşmanii de clasă, îi scot de prin cotloanele pe unde se ascund ca şobolanii, îi demască, îi înfierează, îi supun oprobiului public, fac din ei cele mai detestabile fiinţe de pe Pământ.

Ca cum ar fi, de par egzamplu, emulii tăi de la EvZ. Cum au pus ei mâna pe Ponta, şi-l fac de tot căcatul pentru că, în loc să cumpere pufoaice copiilor orfani şi păpuşi Barbie(că tuşesc dacă li se cumpără "Arădeanca"), se dă cu maşinuţa de raliu la Monte Carlo, simbolul putreziciunii capitaliste.  Burjuiul dracului de burjui care e el! Şi care, în loc să asculte manele, ca orice român cu simţul răspunderii şi conştiinţă de clasă, s-a lăfăit şi la Viena, la Concertul de Anul Nou!

Bă, Andronic! Tu eşti foarte sigur că poţi justifica banii ăia pe care îi bagi în curul unui ziar mort şi îngropat? Crezi că băsescu e veşnic? N-o să plece de la Cotroceni? Crezi că dacă ai luat bani şi de la PSD, şi de la PNL, şi de la PDL îţi conferă imunitate? Nu, pe bune! Chiar ne crezi pe toţi tâmpiţi?

PS: culmea jigodismului o atinge un vierme intestinal, care semnează Spartakus, şi publică pe "Reporter Virtual". Individul face apel la sponsorii lui Ponta, îndemnându-i  să nu-i mai dea bani. "În loc să investiţi în jenţi, investiţi în genţi", sună îndemnul ipochimenului! Lasă, că au avut ei grijă să investească în genţi, de unde crezi că pică atâtea contracte grase cu bani publici în ograda lor?

Apropo: bă Spartakus, la curul Fecioarei din Pleşcoi te-ai mai uitat în ultima vreme? Nu de altceva, dar viteza de creştere a numitului posterior este infinit mai mare decât cea a curului lui Ponta, pe care văd că-l admiri cu metodă, de vreme ce observi schimbările. Nebunaticule!    

S-a dezlegat un mister!

Una lume de prin presă este foarte ocupată să afle cum şi-a procurat Ponta bilete la Concertul de Anul Nou al Filarmonicii din Viena. Răspunsul simplu: cumpărându-le! Răspunsul conspiraţionist: e mâna lui SOV! Care a acţionat prin intermediul lui Ghiţă Asesoft, prezent şi el la locul crimei, cinci rânduri mai hacana! De unde concluzia apoteotică: Opoziţia e dependentă de Vântu and Co!

Să mori tu, Şuţule? Dar nu te-a dus capul la o explicaţie mai simplă: poate i-a ajutat pe amândoi să-şi ia bilete Ioan Holender, care e un de-al casei pe la Viena? 

Şi după aia se miră jurnaliştii noştri că moare presa, că cititorii nu mai dau un scuipat pe ei?  

N-ar fi o idee bună?

UPDATE: un tip lămureşte aici cum e cu rezervele BNR: "RMO este estimat la o valoare aproximativa de 6 mld euro, fluctueaza lunar in functie de volumul depozitelor atrase de bancile comerciale. Deci raman 27.2 mld euro. Din acestia scadem 10.6 mld euro datoria la FMI (total transe 12.4 mld din care 1.8 s-au dus…stim noi unde). Cu o oarecare aproximatie, BNR-ul detine in rezerva cam 16.6 mld euro. In 2008, nu existau banii FMi si RMO era la 40% (fata de 20% acum). Deci, cu aceeasi aproximatie, rezerva pura a BNR era de 14-14.5 mld euro (26.2-12 – RMO).


Una peste alta, superstitia populara ca BNR se lupta cu euroiul ca Sf. Gheorghe cu balaurul este nefondata. Banii FMI nu au fost folositi pentru impiedicarea deprecierii leului, ba din contra, se pare ca BNR a intervenit in favoarea euro (si implicit in defavoarea leului) in aceasta perioada. Cele mai bune exemple au fost in toamna lui 2008 si primavara lui 2011, cand euro crestea brat-la-brat cu rezerva BNR."

 

De ce avem nevoie de rezerve ATÂT de mari? De ce mucezesc degeaba banii ăia, şi noi nu putem trage banii de la UE?

 

 

Nu am înţeles de ce, în condiţiile unei reduceri semnificative a deficitului de cont curent, şi chiar dacă investiţiile străine au scăzut mult în aceşti trei ani, trebuie să avem totuşi o rezervă valutară atât de mare. În decembrie ea a crescut cu 1,4 miliarde de euro.

Deşi poate că ar trebui să ştim, nu ni se spune cât cheltuim pentru menţinerea cursului leului la un nivel care oricum nu este  susţinut de starea reală e economiei. Ştim cam cât reprezintă provizioanele în valută ale băncilor. Ştim şi cât reprezintă plăţile pentru datoria publică. Ştim că rămân nişte bani care stau şi contribuie cu nimic la relanarea economiei.

N-am putea folosi o sumă din aceste rezerve, de, să zicem, 1,5 miliarde de euro(că tot zicea Pulimea Sa că am găsi vreo şase miliarde pentru salvarea euro!) pentru constituirea unui Fond Naţional de Cofinanţare? Cu banii ăştia am putea aduce cel puţin şase miliarde de euro din banii europeni, pentru care acum nu există co-finanţare. Şi i-aş da cu dobânzi extrem de mici, cam cât plăteşte FED pentru bonurile de tezaur americane. Iar pe măsură ce Bruxellesul face plăţile, banii s-ar întoarce la Fond.

 Acum banii de co-finanţare trec pe la madam Fâţ, care-i dă pe ochi frumoşi, portocalii, şi pe nimicuri. Fondul s-ar specializa în co-finanţarea acelor proiecte cu impact asupra aparatului economic, care generează locuri de muncă şi ajută la reindustrializarea României. Adică fără patinoare, teleferice, parcuri în păduri, drumuri făcute la mişto şi altele asemenea.

Ei, ce ziceţi, n-ar fi o idee bună?  

Urinel pentru Primărie!

După nebunul ăla, Nicuşor Dan, care "salvează Bucureştii", blocând în Justiţie mai toate proiectele majore de infrastructură, alt dus cu pluta îşi anunţă candidatura la Primăria Capitalei: Urinel Columbeanu. Independent, vezi bine! Şmecheria cu fragmentarea votului se întinde de la generale la locale. Totul e să nu se discute adevăratele probleme ale cetăţenilor, iar figurile precum Urinel au misiunea să-i ţină departe de urne pe cetăţeni.

Cine urmează să mai candideze? Zăvoranca? Piticul porno? Ăsta ce-o mai fi făcând, că n-am mai auzit de el în ultima vreme? Jiji? Ce balamuc!

Somnul raţiunii economice naşte monştri?

Nu despre articolul ăsta din The Economist, dedicat dezbaterilor economice de pe blogurile dedicate, bloguri animate de reputaţi economişti, vreau să vă vorbesc, ci despre ilustraţia articolului. Care face trimitere la un desen cunoscut al lui Goya, "Somnul raţiunii". Sunt, printre monstruleţii ilustratorului, flăcăii care se "adapă" de la "înţelepciunea" şcolii austriece, neo-chartaliştii, un soi de modernizatori ai monetarismului, şi alţii. 

E amuzant, şi instructiv, printre altele. Sigur, putem fi sau nu de acord cu teoriile "revoluţionarilor marginali", cum îi numeşte The Economist. Vremurile excepţionale cer măsuri excepţionale, nu-i aşa? Important este că oamenii gândesc. Bine, prost, depinde de unde priveşti. Unele idei vor avea impact şi urmări, altele, nu. Dar există. Este un efort de înţelegere şi de explicare. 

Ei bine, toate astea lipsesc la noi. Puţinii autori de bloguri economice sunt, de cele mai multe ori, apărătorii unei şcoli de gândire, cea austriacă, cel mai adesea obtuzi şi crânceni în partizanatul lor. Prospeţimea nu se prea simte. De unde alt soi de monştri care se nasc din somnul raţiunii economice la români. Şi când te gândeşti că nu ne-au lipsit gânditorii economici. Iar de pe urma ideilor unuia dinte ei Brazilia a ajuns a şasea economie a lumii.

PS: povestea asta n-o ştiam! Deci guvernul american, în secret, a finanţat băncile cu 1200 de miliarde de dolari, la incredibila dobândă de 0,01%! Aceleaşi bănci care acum împrumută statele, pe care le-au încolţit prin intermediul agenţiilor de rating(în care au interese, nelegitime, la care nu se prea uită nimeni) la dobânzi de 600 până la 900 de ori mai mari! În ăst timp sute de mii şi milioane de oameni din sectorul public sunt daţi afară, salariile le sunt tăiate, sau în cel mai bun caz îngheţate, mă rog, cunoaştem deliciile "austerităţii". 

F.D.Roosevelt avea dreptate când spunea: " Să fii guvernat de banul organizat este la fel de periculos ca atunci când ai fi guvernat de crima organizată". 

De unde şi o propunere care merită analizată: aceea de a folosi Banca Centrală Europeană pentru a finanţa la dobânzi foarte mici vechile datorii ale statelor. De ce să plătească sume uriaşe pentru nişte dobânzi care nu se justifică, riscul fiind supra-licitat? Doar pentru ca un grup de bănci-gangster să beneficieze de rente nemeritate?  

Anu' ăsta ne ia dracu'!

De vreo câteva zile "Apocalipsa" este nota definitorie a comentariilor cam peste tot pe unde te duce telecomanda. Mai ales Apocalipsa economică, dar nu numai. N-au prezis maiaşii că anu' ăsta ne ia dracu' definitiv şi irevocabil? Au prezis! Atunci? Atunci căutăm "semnele"  prevestitoare în orice tâmpenie. Orice râgâit al vreunui "analist", numerolog, astrolog, este disecat, întors pe toate feţele, dezbătut în direct de ciopoare de gurnalişti. Noroc că ălea două super-ghicitoare sunt la mititica! Că doar ele au lipsit din ghiveciul ăsta! 

În orice ţară se întâmplă ca poliţişti(care sunt şi ei oameni, deşi mulţi n-ar paria pe asta) geloşi să-i rezolve pe amantanţii prietenelor(soţiilor) lor, ca apoi să se sinucidă cu arma din dotare, sau nişte interlopi să-şi ia gâţii, sau vreun teribilist de bani-gata să se facă bucăţele cu maşina sa de fiţe, beat-pulă fiind. Dar NIMENI nu face din aceste fapte diverse un eveniment naţional. Ce dracu', avem toţi cablu, şi vedem că nimeni nu face transmisii în direct de la "locul faptei", ore şi ore şi ore, fără să spună, practic, nimic! De ce merită atâta atenţie ţiganul ăla din Bărbuleşti, şi nu vedem aceeaşi preocupare pentru oameni care chiar fac ceva pentru semenii lor? 

Ne mirăm că cea mai mare audienţă de Revelion au făcut-o maneliştii. Două decenii de degradare a mediului cultural şi civilizaţional, în numele pieţei libere, care stabileşte ierarhiile "reale" prin jocul cererii şi al ofertei ne-au adus aici. Şi continuăm pe drumul ăsta. Transformând totul în marfă.

Se poate şi aşa. Dar nu rezolvăm nimic. Dar ideea că anu' ăsta ne ia dracu' e de bază pentru ratingul tembeliziunilor. Care au început anul cu acceleraţia la blană...

Mintea prostului

Mintea prostului e mereu odihnită. Deci poate produce oricând surprize. Sincer, nu credeam că o să citesc despre astfel de lucruri, produse mai ales în Israel. Dar, din motive politice vinovate, evreii au tolerat dezvoltarea unui extremism al ultra-ortodocşilor, care acum reprezintă circa 10% din populaţia statului Israel. Câtă vreme au stat să-şi răsucească perciunii şi să studieze Tora, hai, mai treacă-meargă, deşi trăiesc, cei mai mulţi, din ajutoare sociale, cu alte cuvinte freacă menta şi fac copii(că sunt cei mai prolifici), nu prea au deranjat. Acum s-au activat şi încearcă să impună viziunea lor tuturor evreilor, susţinând segregarea sexelor şi excluderea din viaţa publică a femeilor.

Ultima ispravă a flăcăilor datează din noaptea Anului Nou, când  un grup de ultraortodocşi a ieşit  pe străzile Ierusalimului, cu copii purtând Steaua lui David şi uniformele în dungi îmbrăcate de evreii din lagărele naziste de concentrare. Sigur, cei normali la tărtăcuţă au fost oripilaţi şi au protestat. Să faci o fetiţă "curvă", s-o hărţuieşti pe stradă, doar pentru că fusta ei nu-i place unuia dintre demenţii ăia perciunaţi, e de domeniul manualului de psihiatrie. Dar e un fapt acceptat, în numele "libertăţii de exprimare şi de credinţă".  

N-o să se întâmple nimic, după indignarea asta fotogenică. Bibi are nevoie de sprijinul ultra-ortodocşilor, pentru a guverna. Şi pentru a popula noile colonii din teritoriile palestiniene. Restul e ipocrizie pură.

Pulbere de stele

A fost odată în America

O poveste simplă: ea, negresă cu sânge indian. El, alb-arian. Căsătoriţi, în bună regulă. Dar nu în statul potrivit. Erau în Virginia, în 1958, unde încălcau o lege, Racial Integrity Act, care împiedica astfel de căsătorii inter-rasiale. Au fost ridicaţi în crucea nopţii din casa lor, din patul lor, şi obligaţi de judecător să părăsească statul Virginia pentru 25 de ani. Asta după ce prima sentinţă fusese un an de închisoare.

Poate că e bine să ne amintim şi astfel de evenimente, mai ales când americanii ne dau lecţii de "democraţie" şi ne judecă, ne pun note şi ne trag de urechi. Dar nu pentru asta v-o prezint, sau nu numai pentru asta. Sunt şi nişte fotografii extraordinare, din acea perioadă, făcute cuplului de Grey Villet. Un ultim amănunt: cuplurile interrasiale din Virginia, unde numărul celor de altă rasă decât albii a crescut în zece ani cu circa 63%, reprezintă doar 2,92%  din totalul populaţiei statului. Asta e! 

Sper

Sper că anul ăsta va fi anul unei schimbări de substanţă în politica românească. Vrem, nu vrem, democraţia este despre politică, şi visul tehnocrat este doar onanie intelectuală. Dar schimbarea nu poate veni din afara noastră, nu este un dar. Schimbarea n-o putem face decât noi. Noi trebuie să-i dăm un sens, o raţiune, o finalitate.

Sper că vom ieşi, anul acesta, din fatalismul care ne caracterizează, că vom înţelege că, pentru a schimba, trebuie să începem prin a ne indigna. A ne indigna înseamnă a nu mai accepta acele lucruri pe care noi le considerăm că ne încalcă drepturile, libertăţile şi interesele noastre. A ne indigna înseamnă a lua atitudine. Şi când iei atitudine, n-o poţi face decât împreună cu alţii.

Sper că nu înţelegem prin solidaritate  tăcerea în suferinţă. Aceea nu e solidaritate, e resemnare. De 22 de ani încercăm doar soluţii individuale de supravieţuire. Ni se tot spune că aşa e în lumea "modernă", în "capitalism", că fiecare trebuie să-şi poarte de grijă. Este o uriaşă minciună. Naţiunile de succes au fost, sunt, naţiunile cele mai solidare, în care cetăţenii, organizaţi în stat, au avut grijă unii de alţii. Individualismul fără margini ne-a dus în criza din care nu mai ştim cum să ieşim.

Sper că am înţeles că actualii guvernanţi nu mai au ce să ne ofere, în afara spectacolului grotesc al lăcomiei, corupţiei şi egoismului lor feroce. Sper că aţi înţeles că trebuie să le cerem celor cu care îi vom înlocui să vină în faţa noastră cu un alt contract social, în care interesele noastre, nu interesele lor, să fie pe primul plan.

Sper că am înţeles că nu toţi oamenii sunt la fel, că ei trebuie judecaţi după fapte, nu după vorbe. Sper că vom alege cu mintea, şi, de ce nu, cu portofelul, şi nu după cum ne spun tot felul de spaime abil întreţinute de cei care nu vor decât banii noştri. Sper că v-aţi săturat de teme false, de dezbateri sterile, de tsunamiul ăsta de vorbe care se revarsă peste noi, măturând totul în calea lui.

Sper să avem, la sfârşitul acestui an, o nouă guvernare, şi, cu ea, noi motive de optimism. Sper că, în sfârşit, vinovaţii de starea mizerabilă în care suntem, vor da socoteală. Sper că ne vom lua soarta în mâini şi ne vom face o viaţă mai bună. Dar asta nu se poate fără angajament cetăţenesc, şi nici fără luptă. Orice drept, orice libertarte se obţin prin luptă. Nimic nu vine de la sine. Să ne propunem schimbarea, şi să luptăm pentru ea, nu să aşteptăm să ne pice din senin. Nu va pica.

Sper să fiţi fericiţi şi sănătoşi. 

La mulţi ani!