Pauza de băsescu s-a terminat! Din păcate! Nu pot spune că i-am dus dorul. Aproape două luni fără el, chiar în circoteca referendumului, a fost reconfortantă. A vorbit din garaj, nu de la Cotroceni. Ştiu, tot el a condus România. Dar dintr-un garaj! Câtă umilinţă! Faptul ăsta numai, şi mă simt răzbunat!
Nu cred că Parlamentul va da o dovadă de demnitate, şi va invalida decizia CCR. Sigur Pulimea Sa, cu ajutorul jegurilor ălora de la servicii, împreună cu ţuluşii Luluţei, şi-a luat toate măsurile necesare pentru a nu se întâmpla un pocinog. Deci nu se va întâmpla!
Nu se va încurca el în cele 7,4 milioane de voturi, cu care a fost demis, indiferent de ce spune CCR. Cum nu s-a încurcat nici în 2009, când a pierdut alegerile, în realitate. Diverşi prieteni l-au ajutat să măsluiască votul, şi iată-l din nou preşedinte! Aşa şi acum: prietenii au făcut regulile în favoarea lui, şi iată-l din nou la Cotroceni!
Nu e un învingător, dar nici nu-i pasă! Câtă vreme e la butoane, nimic nu contează: legitimitate, credibilitate, moralitate. El e călăreţul, restul sunt călăriţi! Singurul lucru pe care nu-l înţeleg este: de ce băsescu? De ce este privit ca singurul garant al intereselor americano-germane în România? Că decizia CCR este o coproducţie americano-germană! Şi mai ales de ce situaţia din România nu interesează pe nimeni altcineva din UE? Nu am văzut la Bucureşti nici trimişi englezi(ministrul de externe al Albionului a avut, se pare, alte treburi, venea din zona Siriei), nici francezi, nici italieni sau spanioli.
Această atitudine a americanilor şi nemţilor a născut frustrări. Nemţii şi-au dezvăluit ieri unul dintre motivele susţinerii lui băsescu: vor un nou Tratat al Uniunii. Ideea a fost primită foarte prost de majoritatea membrilor Uniunii. Merkel are şi ea nevoie de nişte unii în spatele ei. Cu Ponta sau Antonescu exclus!
Rămâne o necunoscută: reacţia celor care, într-un fel sau altul, s-au săturat de băsescu şi nu vor să mai audă de el. Sunt din toate straturile sociale, din toate curente ideologice, republicani şi monarhişti. Nu cred că îi uneşte doar ura faţă de băsescu. E mai mult decât atât. E o reacţie de demnitate naţională, ceva care aminteşte de perioada 1964-1971. Trebuie să privim foarte serios această reacţie. Pe ea se poate construi un proiect naţional, o nouă politică externă şi europeană, o nouă cetăţenie. Este, dacă vreţi, marele câştig al unui Referendum care, chiar dacă nu ne-a scăpat, legal, de băsescu, l-a trimis la lada de gunoi a istoriei.
4 comentarii:
Corect! Acest referendum nu a fost un esec! Basescu a ramas la Cotroceni prin "completarea" Constitutiei si scamatoriile legale ale CCR. In ce a constat succesul? In primul rand, Basescu este oficial nelegitim,la fel si reforma sa. Acum are la dispozitie un sondaj pe un esantion de 8,5 milioane de oameni care-i arata cata sustinere populara are, nu se mai poate plange de institute de sondare corupte. Apoi, i-am obligat sa se "dea pe fata". Acum stim ce inainte doar banuiam, nu mai putem fi mintiti, mai pot fi mintiti doar cei ce se mint singuri, totul e clar. Un alt mare castig al referendumului este o clarificare similara in privinta tarilor occidentale. Din nou ni s-a dovedit ceea ce unii doar banuiau, iar nici eu insumi nu credeam, ne-au lamurit Gordon sahib, Gitenstein sahib si trufasa iuncherita Merkel. Occidentul a coborat singur de pe piedestal, vindecandu-ne de naivitate. A fost un moment similar anului 1968, cand parintii si bunicii nostri s-au simtit eliberati putand sa ii injure pe rusi fara frica. Am castigat adevarul si dreptul de a injura Germania si SUA, fara sa fim peremisti sau comunisti. Am castigat primul partid politic democratic important, mainstream, care s-a hotarat sa rupa cu 20 de ani de perversitati cu licuricii. PNL. O parte din politicieni si populatie au renuntat la conformismul proocidental. Ramane de vazut daca e doar un accident de parcurs fara urmari, sau e inceputul unei miscari de eliberare nationala. PNL se poate remarca din nou ca un mare partid national, asa cum a mai fost inainte de razboi, daca isi pastreaza curajul si verticalitatea (superioare celor manifestate de PSD).
PNL si-a regasit traditia. El nu a fost doar partidul de dreapta anticomunist care ni s-a prezentat a fi dupa 1990. PNL interbelic a fost partidul lozincii "prin noi insine". Pedelistii nu au fost nici macar originali cand ii numeau pe penelisti "rosii" sau "socialisti". Penelistii erau rosiii lui Eminescu, ei dadeau cu pietre in regele neamt in timpul razboiului din 1871 si la sfarsit de sec. XIX faceau aliante cu Dobrogeanu-Gherea (vezi "La raspantie de veacuri" de Gala Galaction). Alianta cu socialistii se inscrie deci in cele mai vechi traditii liberale. PNL a fost, istoric vorbind, un partid germanofob, francofil si rusofil. Nu e nimic de rusine aici, aliantele liberale (infierate de conservatori) cu Rusia impotriva Turciei si Germaniei ne-au adus independenta, respectiv Romania Mare. Cu inteligenta, curaj si consecventa, respectand in continuare traditia liberala, Crin Antonescu poate transforma acest aparent esec intr-un succes imens pentru partidul sau. Trebuie doar sa-si pastreze si acutizeze discursul pentru independenta si ii urez succes.
Recastigarea independentei Romaniei poate fi proiectul national lansat de PNL si PSD (dar pana acum PSD pare dezamagitor).
Nu mi-e foarte clar dacă asta a fost pauză de Băsescu sau o porție de Antonescu.
Stimate Anonim,
Va multumesc pentru acest comentariu deosebit la un articol la fel de deosebit. Mi-a creat o stare de multumire sufleteasca dupa frustrarea patimita in urma a ceea ce s-a intamplat la referendum, cand niste personaje grotesti de la CCR au vrut sa ne i-a demnitatea si sa ne slabeasca curajul de a ne impotrivi, prin vot, unui sistem miselesc creat de basescu si gasca lui.
De aceea mi-am permis sa-l preiau ca stare pe pagina mea de facebook.
Sa nu facem confuzii...era suficient sa nu acceptam (de fapt USL sa nu accepte....)conditia de cvorum...impresia mea este ca toti sunt in cirdasie...
Trimiteți un comentariu