Javier Solana estre mare sculă pe basculă, un fel de Trahanache globalist. A ocupat funcții importante în guvernul spaniol, în Comisia Europeană și a fost Secretar General al NATO. Articolul din Project Syndicate, publicat azi, trebuie citit din perspectiva crizei interne spaniole, declanșată de Referendumul pentru independența Cataloniei. Dar el are o miză mult mai mare: demonizarea dorinței națiunilor de a recupera o parte a suveranității pierdute, prin delegarea ei către organisme supranaționale, care nu dau socoteală nimănui pentru felul în care o folosesc-nu de puține ori împotriva acestor națiuni și a intereselor lor-dar și erodată de un proces de globalizare scăpat de sub control.
Mesajul transmis printre rânduri de Javier Solana este: ”Să-i facem să plătească cât de scump se poate pe cei care îndrăznesc să se gândească la recuperarea suveranității pierdute!” Utopia unei ”democrații globale”, ca viitor luminos al umanității, este una la fel de periculoasă, dacă nu mai periculoasă, ca internaționalismul proletar. Democrația nu poate fi concepută în afara cadrului național. Niciuna dintre organizațiile cu vocație universală, sau de genul NATO și UE, nu este cu adevărat democratică. Doar se mimează democrația, câtă vreme cetățenii nu au NICIUN control asupra deciziilor lor, ci doar suferă consecințele acelor decizii, care nu au legătură cu nevoile și așteptările lor.
Mai este ceva, cu referire la UE: niciun cuvânt despre principalul motiv al eșecului ei, adică despre adâncirea decalajelor de dezvoltare dintre națiuni, dar și în interiorul națiunilor. Catalonia și dorința sa de ”independență” este rezultatul direct al acestui eșec. Când statele din Estul continentului și din Sudul lui se adâncesc în sărăcie, când zeci de milioane de cetățeni din aceste state au fugit de sărăcie în Occident, când politicile de dezvoltare regională sunt niște glume sinistre, care nu generează nicio dezvoltare, ci doar profituri pentru multinaționalele din Vestul Europei, la ce reacție se așteaptă Solana? Procesele centrifuge se vor accelera. Componenta economică, și ecourile ei în social, vor fi determinante.
Nu scriu despre astea de ieri, de azi. Aș vrea să reamintesc câteva dintre articole. Acesta este din 2008: ”Suveranitatea la ora economiei de piață.” Acesta, din 2015, din timpul crizei Referendumului, din Grecia. Și să nu-l uit nici pe acesta.
Un comentariu:
Scrie, Constantin! Scrie... Ileana Cornea
Trimiteți un comentariu