Democraţia fără democraţie

Pe zi ce trece, în ecuaţia puterii din România se produc schimbări, care se dovedesc ireversibile. Guvernul şi Parlamentul, ca şi pe vremea lui Ceauşescu, îşi pierd relevanţa, nu mai iau deciziile strategice. E drept, nu mai avem PCR, dar deciziile sunt motivate tot ideologic. traian băsescu a ajuns să decidă, în deplină impunitate, şi total ilegitim, spre deosebire de Ceauşescu, în toate domeniile vieţii politice, economice şi sociale: ce se privatizează şi ce nu, politica externă, politica de apărare, politica de protecţie socială, , etc. El decide cine avansează şi cine este pedepsit, locul PCR fiind luat de servicii, de DNA sau de ANI, cu ajutorul neprecupeţit al batalionului de ziare ieşite drept din coasta "Scânteii".

Bine, nici băsescu nu poate face chiar ce vrea, fără aprobarea noii Uniuni Sovietice, aia cu capitala la Bruxelles. Ceauşescu avea o mai mare libertate de mişcare pe vremea CAER şi a Tratatului de la Varşovia, pentru că exista alternativa apropierii de Occident. Acum nu mai avem ce carte juca. Suntem obligaţi să ne supunem dictatului Bruxellesului, şi ordinelor Washingtonului. Dar câtă vreme sluga locală nu mişcă în front, e liberă să facă ce vrea cu "supuşii" săi. Ceea ce se întâmplă acum.

De asta nu mai contează protestele, sau apelul la valorile democratice. Votul cetăţenilor, s-a demonstrat recent, poate fi ignorat fără jenă, şi fără consecinţe. Este primul pas spre democraţia fără democraţie, o nouă veche formă de totalitarism, că şi comunismul era "democraţie populară". De fapt, cam asta ne pregătesc "popularii europeni", cei care l-au susţinut cu atâta fervoare pe băsescu, şi fac atâtea presiuni asupra României să accepte decizii care sunt în deplină opoziţie cu valorile democratice!

Nu trebuie să vă spun ce înseamnă asta. Violenţa va deveni iarăşi legitimă, dacă vrem să revenim la democraţie. Trist, dar adevărat...