joi, 15 noiembrie 2012

Scrisoarea unui liberal de stânga către un progresist

 
 
Dragă Obamezule,
 
Îți scriu, deși știu că fac un gest gratuit, în sensul că habar nu ai despre ce voi spune mai jos. Ar fi de mirare dacă ai ști despre România mai mult decât faptul că ai acolo un locșor unde bravii tăi militari, când nu se încaieră din pricina diferitelor fufe de prin servicii(că la voi serviciile sunt dambla mai mare ca oriunde în lume!), vor monta niște fierotenii din scutul  anti-rachetă, spre bucuria celor care le produc, scump și prost. Garantez că, la câți se luptă să-ți sugă pula, nu mai deosebești între Xulescu și băsescu, spre pildă, atunci când respectivii trec la aparat.  
 
Dar și așa, eu tot îți scriu. Pentru că se zice că noi, românii, popor brav, cu o veche istorie(ce-i drept, nu tocmai de lăudat cu ea, dar cu care ne mândrim, în lipsă de altceva), am avea un Parteneriat Strategic cu mărețele State Unite. Pe vremea lui Dubya, când Iubitul nostru Conducător, Mare Reformator și Machitor, mai avea o umbră de freză pe chelia multilateral dezvoltată, făceam parte dintr-o axă, care trecea și prin Londra. Sigur, la figurat, pentru că britanicii nici acum n-au aflat de existența axei cu pricina. Poate nici domnia voastră, ceea ce este de înțeles. Numai tâmpiții îl pot lua în serios pe Iubitul nostru Conducător, Mare Reformator și Machitor, ori nu e cazul tău. Nu știi ce-i ăla, ”machitor”? Consumator fruntaș, bre, pilangiu, care va să zică!
 
Ei bine, poate știi(deși nu cred asta nici să mă pici cu ceară!) că bravul nostru Președinte fu suspendat, și chiar demis, pe la sfârșitul lui iulie, pentru siluirea Constituției și perversități constituționale. Noroc cu unu, Gordon, trimis al lui Clinton(madam Clinton, că el i-ar fi trimis o sticlă de vizichi și un trabuc, să-i îndulcească suspendarea), care, de mână cu Barroso(să nu-mi spui că nu știi cine-i nenea ăsta! Când dai telefon Europei, ăsta răspunde. A, înțeleg: ție ți-a răspuns de fiecare dată madam Merkel. Ce prost sunt!), au anulat votul românilor, și ne-au lăsat pe cap nebunul!
 
Acum în România se tot fâlfâie sperietoarea anti-americanismului. Cum zice cineva ceva mai critic despre fratele de peste Marea Baltă, cum și-o ia în freză. O tanti cam exaltată, cu hormonii revoltați de menopauză, cere demisia premierului(fără nume, ca să nu te confuzezi prea tare), pentru că nu s-a dezis de declarațiile anti-americane ale unor politicieni. Acum să nu crezi că ăia au cerut plecarea militarilor americani din România sau anularea instalării rachetelor ălora de la Deveselu. Nu, au scheunat și ei timid pe marginea mizeriilor făcute de unu, Gitenstein, cică ambasadorul tău la Românika. Nu știi de unde să-l iei? Caută-l în lista donatorilor campaniei tale electorale. Justiția s-ar putea să-l cunoască mai ”profund”, ca să zic așa. E lobbyst cu greutate, și bube în cap.  Și au zis ceva și despre Gordon, dar era atât de încet, că nu s-a auzit...
 
Să n-o lungesc prea mult. Noi, românii, avem o calitate, greu de văzut, ce-i drept, într-un noian de defecte: dacă ni se pune pata pe unu, nu-l lăsăm până nu i-o tragem. Așa că băsescu se poate aștepta la o nouă destituire. Și am vrea să știm: chiar vă pasă de caricatura asta de lider totalitar, sau niște unii au vise umede cu Unchiul Sam? Ați strica voi povestea de amor cu niște proști care v-au așteptat de pe vremea comuniștilor, unii prin ploaia de gloanțe, de dragul unei lichele? Că sugători de pule, grămadă! Iar unii sunt chiar mai talentați decât matrozul îmbătrânit în rele. Ei, ce zici, ne lași s-o comitem? Și să vezi atunci iubire între noi și voi!
 
Un liberal de stânga 
 
 

miercuri, 14 noiembrie 2012

Frica păzește bostănăria

 
 
 
Niște idioți, cu mintea blocată de ideologii transformate în dogme, au reușit să dea foc Europei. Idioții se numesc FMI, Merkozy, Comisia Europeană și școala de gândire neo-liberală, care au jucat, în criza declanșată la sfârșitul anului 2007, pentru tâlharii care au declanșat-o, și care profită de ea, fiind prea mari pentru a da faliment.
 
Sub Obama, americanii au fost mai deștepți: și austeritate, dar și stimularea consumului și a producției de bunuri și servicii. Bine, au aruncat cu banii în stânga și în dreapta. Dar n-au făcut același lucru și europenii? Da, dar ei au crezut în ”virtuțile piețelor”. Și au luat-o în mână!
 
Da, datoriile publice sunt o problemă. Numai că statele membre UE au ajuns prizonierele proceselor de conștiință ale Germaniei, care, alături de Franța și de alte țări din zona euro, și-au vârât picioarele în ele de criterii de convergență, lăsând deficitele publice să o ia la vale, peste cele 3% din PIB, ca și datoria publică să treacă de 60% din PIB, după care au sărit în bigotism. Și au impus niște condiții nerealiste de revenire la disciplina monedei unice. Au jucat cartea austerității, și au pierdut. Aducând în pragul disperării zeci de milioane de europeni.
 
Degeaba se reped acum susținătorii austerității să se lepede de Satana. Răul a fost făcut, mai mult, pozițiile celor care au suportat singuri prețul aroganței decidenților politici și economici de la CE, FMI și BCE s-au radicalizat. Azi au fost mari manifestații în aproape toată Europa. Vocea cetățenilor nu mai poate fi ignorată. Explozia socială este doar o problemă de timp. Iar decidenții politici naționali și europeni trăiesc încă în altă realitate.
 
Dacă nu se trezesc, atunci se vor confrunta cu furia oamenilor. Care știu că frica păzește bostănăria. Și dacă liderii nu știu decât de frică, nu e vina cetățenilor. E vina liderilor, care au golit de conținut democrația, au făcut din ea o formă fără fond. Drept pentru care frica va lua locul votului. Ceea ce nu cred că-și dorește nimeni. Dar dacă altfel nu se poate, de ce nu?  

Republica Securistă România

 
 
 
O declarație bizară a lui MRU, care schimbă perspectiva asupra unor evenimente din politica românească. ”Dacă serviciile secrete s-ar amesteca în politică, Crin Antonescu n-ar mai fi om politic.” De fapt, MRU, de a cărui inteligență mă îndoiesc tot mai mult, face o trimitere la declarațiile mai contondente ale lui Antonescu la adresa americanilor și la a câtorva lideri europeni, cam a celor pe care îi pupa în cur MRU, ca să nu ne ascundem după deget. Eu îl înțeleg pe MRU, are și el niște obligații față de sponsori. Dar și față de cei care îi plătesc vaca Kobe și pomezile.
 
Ei bine, despre obligațiile față de cetățenii români nu putem spune prea multe de bine, în ceea ce-l privește pe MRU.  Poate vine și vremea când cineva va avea curajul să-l prezinte românilor pe adevăratul MRU. Până atunci e o problemă mult mai simplă de rezolvat: există o obligație, chiar dacă adoptată tacit, ca șefii serviciilor de informații să se țină departe de politica partizană și să nu candideze la nicio demnitate publică eligibilă timp de cinci ani. Motivele mi se par evidente.
 
Simpla sa prezență în politică, întâi ca premier, apoi ca și co/decident în ARD înseamnă un amestec al serviciilor secrete în viața politică. M-am cam săturat de aluzii. Dacă MRU știe ceva care poate pune la îndoială onestitatea lui Crin Antonescu, dacă este considerat de servicii drept un risc la adresa securității naționale, s-o spună. Nu să profite de ce știu, pentru a-l șantaja, când va fi președinte, spre pildă.
 
MRU este ipocrit când se referă la așa-zisul control civil asupra seviciilor de informații. Care pur și simplu nu există. Este o glumă proastă, o impostură, o mizerie. Serviciile de informații chiar trebuie să se retragă din politică, pentru că au făcut destul rău. Dacă sunt oameni politici care servesc alte interese, ei bine, este obligatoriu ca serviciile să vorbească. Nu să tacă, și să facă jocuri dincolo de lege.
 
Bine, sunt eu naiv. Oricum nu se va întâmpla nimic. Dar visez să nu mai trăiesc într-un stat în care securismul face legea... 

marți, 13 noiembrie 2012

Un discurs-erată

 
 
 
Bun, Iubitul Conducător, Mare Reformator și Machitor, a ieșit acum câteva minute să dea o erată la discursul de ieri, ăla cu inexistența statului de drept. Care stat de drept se confundă cu el, o știm, și orice atac la adresa lui e o ofensă la adresa statului de drept. Sau cam așa...
 
Acum ne cere să intrăm în cadența statului de drept. Cadență? Cum așa, cadență? Adică ne aliniem cu toții în spatele lui, și mărșăluim spre viitorul luminos, care o fi el ăla, viitorul? Și apoi, de când sunt serviciile de informații istituții ale statului de drept? Și de când sunt ”independente”? Independente de ce: de lege, de Constituție, de stat? Că ceea ce vedem este că ele servesc un om, și ne mint că servesc statul. Servesc pe pizda mă-sii! Unde era SRI când se fura ca-n codru din bani publici, când se privatiza pe ochi frumoși? Unde era SIE când Germania, Franța și Olanda au transformat MCV în condiție de aderare la Schengen? Măcar să fi știut din timp, chiar dacă nu aveam prea multe de făcut...Unde erau cele două serrvicii când jigodiile pedeliste, în frunte cu băsescu și macovei mâncau căcat despre lovituri de stat și despre fraude masive? A, uitam, ele nu sunt agenții de PR! Bine!

El, singurul garant al independenței Justiției și serviciilor secrete? Și dacă dă colțul mâine, își rupe gâtul, beat fiind? Piere Justiția? Se duc dracului serviciile? E omul providențial? De neînlocuit? Piere România fără el? Ne ducem toți în mormânt cu el, ca pe vremea faraonilor? E sănătos la bibilică?
 
Aștept intervenția de mâine, erată la discursul de azi... 

băsescu e numai unul!

 
 
Oficina de net, HotNews, inventariază șase mize capitale ale alegerilor parlamentare. Este o colecție de obsesii băsiste, de care bănuiesc că vi s-a acrit. Mie, sincer, da, mi s-a acrit de ele. Cum există încă proști care bun botul la astfel de prostii, mă simt obligat să readuc lucrurile în  ordinea lor firească.
 
  1. Miza energetica. Miza declarata a Romaniei este securizarea consumului energetic si cresterea independentei fata de importurile de gaze din Rusia. De ce e atat de mare reticenta fata de importurile din Rusia? Primul motiv este comercial: Gazprom impune partenerilor slabi de negociere termeni defavorabili in contracte (preturi la gaze calculate in functie de cotatia mereu crescatoare a petrolului, cantitati pe care importatorul e obligat sa le cumpere). Al doilea motiv este politic: Gazprom, companie la care statul rus e actionar majoritar, urmeaza directia politica dictata de Kremlin in detrimentul logicii pietei, ceea ce inseamna distorsionarea actului economic...Fiecare dintre aceste proiecte(gaze de șist, foraje în Marea Neagră, conducte, n.m.) depinde fie de factori externi si factori interni (primele doua), fie doar de factori interni (ultimele doua). Si fiecare proiect are rostul de a irita Rusia, care si-ar vedea diminuata capacitatea de influentare a situatiei economice si politice din zona Marii Negre.
Să recapitulăm: noi nu avem relații directe cu Gazprom. Gazele luate de la ruși au un intermediar neamț. Am răspuns cu curul ofertelor rusești de construire a unui mare depozit subteran de gaze la noi. Gazele de șist și cele din Marea Neagră vor fi la ”prețul pieței” pentru consumatorii casnici și industriali, cum ne cere UE, adică la acela format și cu largul concurs al Gazprom. Acum suntem OBLIGAȚI de UE să vindem la export gazele ieftine din producția internă, spre marea bucurie a OMV. Cu ce ne alegem? Cu niște redevențe de doi bani, și atât. Și cu satisfacția unei noi porții de rusofobie, vezi chestia aia cu rostul proiectelor, acela de a irita pe ruși. Care rusofobie nu ne ține de foame...
 
2. Miza politica. Totul pare sa se joace in jurul procentului de 50%. Daca-l depaseste, USL va avea tot dreptul sa revendice functia de premier. Legitimati prin vot popular, PSD si PNL vor scapa de presiunea Washington-ului si Bruxellesului. Pe acest calcul simplu pariaza Dan Voiculescu, Liviu Dragnea, Crin Antonescu si Victor Ponta cand supraliciteaza discursul nationalist. In situatia in care USL scade sub 50%, se deschide calea unor variate combinatii politice...In plus, au aparut semnele unei posibile intelegeri intre Traian Basescu si Victor Ponta, arbitrate de Washington si Bruxelles. Dupa intalnirea de la Cotroceni din data de 7 decembrie, premierul Ponta a lasat sa se inteleaga ca o coabitare este posibila (a revenit ulterior cu sublinerea ca nu va coabita) si ca spera ca "dialogul serios" avut cu seful statului sa continue si dupa alegeri. Evident ca aceste declaratii pacifiste nu au cum sa-i linisteasca pe Voiculescu, Dragnea si Antonescu. Noua troica USL il suspecteaza oricum pe liderul PSD de joc dublu si nu are incredere ca, in absenta unui vot masiv in favoarea USL, Ponta nu va rupe intelegerile cu ei.
Cu alte cuvinte, visele umede ale lui băsescu privesc posibilitatea unui guvern pe care să-l încalece, cu care să se joace, așa cum a făcut cu guvernele boc și mru. Restul sunt vorbe. Și băsescu este dispus să facă orice, inclusiv să anuleze rezultatul alegerilor parlamentare, numai să-și primească de Crăciun jucăria dorită. Așa e când o țară depinde de nebunia și de obsesiile unui om...
 
3. Miza statului de drept. Acesta nu e un concept abstract, ci o realitate. Statul de drept are la baza functionarea principiilor check&balance. Cand o putere (executiva, judecatoreasca) incearca sa-si subordoneze institutii menite a-i verifica si eventual sanctiona abuzurile, statul de drept e in pericol.

In consecinta, au fost atacate public institutii cheie precum Agentia Nationala de Integritate, Avocatul Poporului, Curtea Constitutionala, Consiliul Superior al Magistraturii, DNA si Parchetul General, prin campanii violente de discreditare publica si intimidare, indreptate nominal impotriva judecatorilor sau conducatorilor de institutii...Aceste institutii sunt amenintate acum cu trecerea sub controlul Parlamentului, iar procurorii cu scoaterea lor din randul magistratilor si trecerea lor in randul puterii executive. USL are in proiect modificarea Constitutiei in 2013 si n-ar fi exclus ca o mare parte din intentiile de azi sa fie puse in practica daca va reusi sa formeze majoritatea de doua treimi necesara modificarii legii fundamentale.”
 
Să nu ne lungim: stat de drept înseamnă domnia legii. Sub băsescu, instituțiile de mai sus au instaurat domnia fărădelegii. Abuzuri, arbitrar, răspuns la comandă politică. Ce vrea să facă USL înseamnă revenirea la normalitatea statului de drept. Dar spune asta băsiștilor, care s-ar sinucide, precum soldatul japonez, pentru idolul lor...
 
4. Miza europeana. "Nu sint deloc optimist, asta ca sa fiu diplomat". Asa a raspuns un inalt demnitar european acum o saptamina la intrebarea "Ce asteptari aveti pentru Romania?". Ramine Romania in UE, respectind valorile acestei constructii, sau face tot posibilul pentru a fi marginalizata, izolata, eventual exclusa? Aceasta intrebare a stat pe buzele europenilor toata vara si continua sa ii framinte pe liderii europeni. Va redeveni Romania atasata de valorile europene sau va continua sa fie bataia de cap a unei uniuni oricum impovarata de probleme fara precedent?
 
Ce e de comentat la o astfel de tâmpenie? A cerut cineva din USL ruperea de UE? E cineva de la Bruxelles atât de nebun să excludă România, să-i limiteze drepturile, doar pentru a o pedepsi pentru că s-au trezit Merkel sau Barroso cu fața la cearceaf? La câți birocrați cretini sunt la Bruxelles, și la ce corupție e și acolo, trebuie să fii nebun să/i iei pe toți în serios. Dar poate ne spune băsescu ce politică europeană are România, în afară de a pupa curul ălora care l/au ajutat să rămână la Cotroceni? Nu cumva el este principalul pericol la adresa interesului național?
 
5. Miza militara. Intrarea Romaniei in NATO in 2004 a racit relatiile politice Romania - Rusia, inscriind Bucurestiul pe orbita occidentala. Dar decizia SUA, sprijinita entuziast de Administratia Basescu, de amplasare la Deveselu (judetul Olt) a unei parti din scutul american antiracheta a dus relatiile cu Kremlinul la cel mai inghetat nivel de dupa caderea comunismului. In acest context se inscriu si masurile fara precedent de expulzare a unor presupusi spioni rusi, luate in 2010 si recent, in 2012, urmate de regula de replici din partea Rusiei prin adoptarea unor masuri in oglinda.

Si nu doar scutul antiracheta a iritat Moscova, ci si importanta crescinda a Romaniei in zona Marii Negre si a Marii Caspice (unde a sprijinit activ democratizarea Georgiei, a Republicii Moldova, a intretinut politica de distantare de Moscova a Azerbaidjanului).

Romania a salutat decizia Administratiei Obama de amplasare la Deveselu a bateriilor antiracheta drept solutia optima pentru apararea teritoriului national. Scutul a venit la pachet si cu Parteneriatul Strategic Romania - SUA. Kremlinul nu conteneste insa sa ceara garantii legale din partea SUA si a NATO ca scutul nu este indreptat impotriva capacitatilor sale de atac nuclear, garantii pe care Washingtonul nu le da.

Pina acum, Romania a ales sa mearga pe linia asumata de Administratia Basescu: nici o cedare in fata cererilor Rusiei, o pozitiei pro-atlantica incapatinata si coerenta. SUA au cerut in schimb intarirea statului de drept, fapt ce poate garanta investitia strategica, militara si economica a Washingtonului in Bucuresti.”
 
Comentarii: nici înainte de 2005 relațiile cu Rusia nu au fost ”calde”. Guvernul Năstase a negociat prezența militară americană la Kogălniceanu. Deschiderea față de NATO datează din 1992-1993, vezi parteneriatul Pentru Pace. băsescu a continuat doar, la cote uriașe ale servilismului, vezi suptul pulii Marelui Licurici, politici deja existente. Că nu ne-am ales cu nimic de pe urma lor, în afară de morții noștri din Irak și afganistan, e o altă poveste. Cât despre investițiile americane în România...

6. Miza personala. O lunga lista de cercetali penali, trimisi in judecata si condamnati in prima instanta au tot interesul ca justitia din Romania sa fie ingenuncheata si trecuta sub control politic. Lucruri de neimaginat s-au produs intr-o tara obisnuita sa constate ca "lor nu li se intampla nimic" si ca "pana la urma scapa". Pana la urma, premierul Adrian Nastase a ajuns in inchisoare, la fel Sorin Ovidiu Vantu iar Dan Voiculescu a fost nevoit sa demisioneze din Senat pentru a evita o eventuala condamnare.
 
Alte povești pentru proști! Justiția ESTE una controlată politic. Când băsescu va da cu subsemnatul, și nu va primi NUP pe bandă rulantă pentru multele-i golănii dincolo de lege, atunci mai vorbim.
 
Una peste alta, o analiză imbecilă, cu un singur mesaj: ”băsescu e numai unu!”  Ce putea ieși din mintea unuia ca Tapalabă?!
 
 

luni, 12 noiembrie 2012

Anularea democrației

 
 
 
Să n-o mai zguduim: traian băsescu se pregătește să repete ceea ce a făcut în vară, adică să anuleze rezultatele alegerilor din 9 decembrie, sub pretext că vor fi fraudate. Cu ajutorul nemțălăilor, în primul rând, și al unor jigodii de la Bruxelles. Ar fi una dintre cele mai scelerate acțiuni ale unui președinte, și nu doar al unuia român.
 
Prin discursul din seara asta traian băsescu anulează, practic, democrația. Dacă nu înțelegem asta, și nu protestăm, atunci ne merităm soarta.   

Cum pizda mă-sii?

 
 
Justiția, cu ceea ce are ea mai bun...
 
 
Prieteni, mă doare fix în cot de gașca aia de derbedei, care derbedei s-au îmbogățit vânzând jucători de fotbal. Că se duc la pușcărie poate fi de bine, deși mă tem că la noi nu mai merge nici cu băgatul fricii în oase. Ceea ce mă face să scriu despre ei este diferența radicală între sentința primei instanțe, care i-a achitat pe toți, și sentința actuală, care i-a condamnat pe toți, fără ca între timp să fi apărut nimic nou în dosar.
 
Orice om cu bun-simț nu are cum nu se întreba: ”Cum pizda mă-sii e posibil așa ceva?” Înțeleg ca între cele două instanțe să fie mici diferența, la numărul de ani, să zicem, la încadrări, etc. Dar nu atât de radical. Ceea ce ridică mari semne de întrebare în legătură cu integritatea judecătorilor, lucru mult mai grav decât ciorăniile celor din gașcă.
 
Fufele alea două de la CSM, nea Vasilică Danileț(când o ieși din crâșmă), și el în CSM, nu au de gând să facă ceva lumină în această poveste dubioasă. Că, slavă Domnului, prietenul domnului Danileț, între timp și mare analist media,  poate da mormane de mandate de ascultare care să-i vizeze pe judecători. Dar ascultările privesc doar fapte ”politice”, ca să zic așa, în rest se acoperă perfect unii pe alții.
 
Am ajuns aici pentru că Justiția, cu instituțiile sale, a fost aservită lui băsescu și intereselor lui. Lumea Spațiul Justiției este o cloacă urât mirositoare. Și noi nu vedem decât a mia parte a mizeriei. Dar am avut MCV, care, nu-i așa, vede progrese acolo unde nu sunt, și care încurajează abaterea de la lege a slujitorilor ei, din motive la fel de politice ca și cele interne.
 
Vi se pare că se va schimba ceva? Mie, nu! Lucrurile în Justiție vor merge din rău în mai rău, pentru că și pe ea a pus mâna o gașcă. Gașcă la fel de lacomă ca și aceea a ”impresarilor”. Dar cu infinit mai mare putere. Lucru de neînchipuit într-o democrație. Numai că România a încetat a fi o democrație...

duminică, 11 noiembrie 2012

Oglinda fidelă a poporului

 
 
Un deputat al PDL a fost reținut de procurori pentru luare de mită. La Constituție scrie: ”(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.” Perfect! Deci se duce dracului și mitul cu imunitatea excesivă a parlamentarilor! 
 
Dar nu despre asta este vorba. Urmează acum nebunia. În România reținerile se fac pe 24 de ore. Așa, pe înserat, omul nostru e liber. Pentru că oricât de plini de avânt justițiar ar fi deputații, aflați în pauză de sesiune, este imposibil să-i strângi azi la București, pentru a vota cererea Ministrului Justiției, care cerere nu e nici ea redactată.  
 
 De aici încep înjurăturile la adresa Parlamentului, instrumentate în primul rând de presă. Toată lumea este de acord că azi va fi imposibil să se dea avizul de arestare, dacă se va cere. Oricum reținerea este fapt împlinit. Nu ne mulțumim noi cu asta? Pentru că oricum e pa! Un flagrant este un flagrant! Iar dacă denunțătorul vrea să-și schimbe declarațiile sau denunțul, atunci să i se explice că ar putea sta la mititica mai mult decât mituitul! Și am rezolvat cazul!  
 
 
 Nu este cazul să ne agităm prea tare pe tema asta. Altceva mă îngrijorează: ușurința cu care oameni precum ipochimenul, tineri în general, au banalizat încălcarea legii, din postura de deputați și senatori, reprezentanți ai poporului. Sau ei sunt oglinda fidelă a poporului? 
 

vineri, 9 noiembrie 2012

Start în marea dileală electorală



A început marea dileală electorală. Lovitura de deschidere a aparținut, aproape firesc în Românika, ANI. Altminteri instituție care nu face politică, nu-i așa? Partidele și-au lansat ofertele electorale și programele economice. Dar agenda publică nu e făcută de ele, ci de băsescu și de slugile lui din serviciile secrete(că tot plânge Tapalabă pe umărul lor, că vor hainii de Ponta și Antonescu să le desființeze!), din ANI, DNA și pe filiere străine, gen CE și presa de ”extracție” teutonă. Adăugați la asta sistemul electoral nenorocit, și veți vedea că o să aleagă praful și de campania asta electorală, în care se va discuta despre orice, numai despre un proiect de viitor pentru România, nu!
Tot ce pot spera că nu va fi penurie de Distonocalm și Xanax, pentru că n-am cum să mă culc acum și să mă trezesc pe 10 decembrie. Când sigur va începe o altă dileală, formarea guvernului, care depinde de Pulimea Sa, care, la rândul lui, depinde de noua majoritate, și de data asta chiar va fi destituit, dacă se ține de coțcării. Bun, asta e o altă poveste...
Așa că, prieteni, nu vă pierdeți simțul umorului, și consumați fără moderație, mai ales când vinul se dovedește a fi rece și gratis...   

De ce a câștigat Obama, de ce a pierdut Romney

 
 
Vă prezint varianta scurtă: Obama a câștigat nu pentru că ar fi fost un președinte genial, sau pentru că americanii ar fi dus-o mai bine cu el. El a câștigat pentru că, spre deosebire de Romney, a înțeles că societatea americană s-a schimbat, iar schimbarea este mai profundă decât și-ar imagina cineva. Romney s-a adresat Americii care moare, Obama s-a adresat Americii care se naște. Iar noua Americă este mult mai la stânga decât chiar Obama. Nu pentru că americanii nu ar fi fideli valorilor fondatoare, ci pentru că acele valori trebuie completate cu altele, pentru a putea funcționa în secolul 21.
 
Un mare rol în schimbare l-a jucat, și îl va juca și mai intens în viitor, schimbarea compoziției etnice. Și grupul etnic cel mai dinamic, cu natalitatea cea mai ridicată, dar și cu impactul cel mai mare la nivel social este cel ”latino”. Pentru acest grup, din care mulți componenți sunt recent stabiliți în SUA, au nevoie de stat pentru a se integra. Nevoile și așteptările lor sunt ”liberale”, în sens american: nediscriminare, egalitate de șanse, acces neîngrădit la educație și sănătate, acces nediscriminatoriu la locuri de muncă, avantaje sociale. Sigur, sunt și alte minorități cu aceleași nevoi și așteptări, poate nu la fel de intense, dar la fel de reale ca în cazul ”latino”.
 
Un factor determinant în schimbare l-au constituit cele câteva șocuri umanitare suferite de SUA, ca o consecință directă a schimbărilor climaterice. Este vorba despre uraganele Andrew, Katrina și acum Sandy. Americanii au descoperit cu oroare că vechile mecanisme de gestionare individuală a riscurilor(în principiu asigurările) pur și simplu nu funcționează. Și acum sunt sute de mii de americani nedespăgubiți de societățile de asigurări, de la precedentele uragane devastatoare, și stau prin parcuri de rulote. De unde ideea lor că statul trebuie să fie partenerul cetățeanului în gestionarea riscurilor care nu pot fi gestionate individual de fiecare cetățean. Și nu e vorba doar de intervenția la dezastre. Aia este o intervenție de criză. Statul trebuie să intervină asupra cauzelor schimbărilor climaterice, precum poluarea cu dioxid de carbon, defrișarea, etc. Până acum statul american a fost de partea poluatorilor. Sub presiunea noii generații, care are alte valori, cum spuneam, și nu mai vede în stat un adversar, ceva trebuie să se schimbe și în acest domeniu. 
 
Am trecut peste teme precum avortul sau căsătoriile gay, sau, mai nou liberalizarea consumului de marihuana, deși ele fac parte din mecanismele schimbării. Ei bine, oportunist sau nu, Obama s-a situat de partea celor care sunt agenții schimbării. Și a câștigat. Dacă republicanii nu se trezesc, nu acceptă realitatea și nu-și schimbă modul de a se raporta la ea, mai pupă la Casa Albă peste creo douăzeci de ani. 
 
Același lucru și despre România: societatea s-a schimbat. Deocamdată USL pare-vezi și programul lui de guvernare-să fi înțeles această schimbare. Motiv pentru care va câștiga alegerile. ARD este total în afara realității, și nimeni nu se va mira că pierde. 
 
Deocamdată Obama este primul președinte american care trebuie să gestioneze o astfel de schimbare de societate, de amploarea celei determinate de New Deal-ul lui Roosevelt. Cum o va face, e deja o altă poveste. de asta nu mă prea omor eu după Obama. Dar, cine știe, poate ne face o surpriză...     

joi, 8 noiembrie 2012

Fantoma investitorilor, la Cotroceni



Vin investitorii!


Cum Iubitul Conducător, Mare Reformator și Machitor, se dă iar balenă în acvariu, în fața ălora de la FMI, făcând el strategii investiționale, am crezut de cuviință să vă reamintesc niște mai vechi postări ale mele, strict pe această temă. Primul, ”De ce ar veni?”   Al doilea, ”Las-o jos, că măcăne!” Iar aici aveți ceva despre fantasma mineritului, ca motor al creșterii economice, care a bântuit și azi la Trei Coceni.

Ce vreau să spun cu asta? România nu mai are niciun avantaj competitiv, în opinia mea, în bătălia pentru atragerea investițiilor străine. Acum trebuie să se bazeze pe capitalul și pe capitaliștii români. Care nu prea există, nici capital, nici capitaliști, oricum nu unii dispuși să investească. Cu sau fără cupru sau aur, suntem condamnați la subdezvoltare. Asta e, ne place sau nu...  

miercuri, 7 noiembrie 2012

Reformele structurale, jargon bruxellez.

 
 
Citez din înțelepciunea mai-marilor UE: ”Europa traversează o perioadă dificilă de reechilibrare macroeconomică care va mai dura o perioadă. Europa trebuie să continue să combine politicile bugetare sănătoase şi reformele structurale pentru a crea condiţiile care vor permite o creştere sustenabilă şi să reducă şomajul”. Cel citat este comisarul european pentru afaceri economice şi euro, Olli Rehn.
 
”Politicile bugetare sănătoase” sunt un eufemism pentru ”austeritate”. Ce nu înțeleg, dar deloc, ce sunt alea ”reforme structurale”. Vorbim de 27 de state membre, cu 27 de economii, care nu seamănă una cu alta, cu 27 de bugete și 27 de viziuni despre ”Europa” și despre raporturile ei cu interesele naționale. Vreau să aud și eu care sunt ”reformele alea structurale”.  Reducerea sectoarelor publice? Desființarea beneficiilor sociale? Mărirea vârstei de pensionare? Păi, le-au încercat pe toate, și nu de la declanșarea crizei ăsteia. Și ce-au obținut? Mai multă criză. UE a avut agenda Lisabona 2000, bănuită că ar fi stimulat creșterea și înființarea de noi locuri prin inovație, cercetare-dezvoltare și educație. Acum avem Agenda Lisabona 2, altă labă tristă. Șomajul a luat-o în sus, deși guvernele se grăbesc să lase bani patronilor pentru a nu distruge locuri de muncă.
 
Nu vor birocrații ăștia cu aere de primadonă să ne lase în plata Domnului cu înțelepciunea lor? În timp ce SUA virează la stânga, și asta pentru că națiunea dorește asta, europenii sunt blocați pe dogma neo-liberală, încercând să imite o Americă ideală, care nu a existat și nu există DECÂT în filme! În locul pragmatismului, europenii, în frunte cu Germania, au ales respectarea oarbă a dogmei. Asta e! Să ne căcăm în norocul nostru! 

Postarea cu numărul 5000. Bonus, Obamezul, încă patru ani

 
 
Da, este postarea numărul 5000! Cum a trecut vremea... Sper un singur lucru: că m-am ținut de cuvânt și am abordat acele subiecte care chiar merită atenția voastră.
 
Bonus la asta, victoria Obamezului. Reamintesc cum titram vestea alegerii lui în noiembrie 2008: ”Ei, și?” Mă repete: ”Ei, și?” Sunt un liberal, chiar în sensul dat de americani termenului. Dar nu cred că democrații americani, cu rare excepții, mai au ceva în comun cu liberalismul care a făcut, pentru puțină vreme, din SUA o lume în care chiar merita să trăiești. Acum se întrec cu republicanii pe tema ”Cine dărâmă mai repede moștenirea New Deal?” Iar în raportul cu lumea exterioară SUA se comportă ca un hegemon, disprețuitor și hrăpăreț. Personal, cred că au ajuns și o democrație de fațadă, dovadă și faptul că Romney a câștigat votul popular.
 
Tot ce pot să sper este că Obamezul nu va mai primi un nou Nobel pentru pace. În rest, noi rămânem cu Guvernatorul numit de ei. Nu trag nădejde că ăla de-l va înlocui pe Gitenstein va fi altceva. Face parte din tradiția imperială. De unde se vede rostul sexului oral făcut Marilor Licurici...
 

marți, 6 noiembrie 2012

Pula lui băsescu iar poftește ceva

 
 
Dacă mai țineți minte, apelativul ”Pulimea Sa„ i se trage lui băsescu de la felul în care înțelege el să guverneze: adică după cum vrea pula lui. Ei bine, după ceva luni de scădere a libidoului, pe fondul celor 7,4 milioane de voturi pentru demiterea sa la Referendum, lui băsescu i s-a sculat iarăși. Drept pentru care a convocat TOT guvernul la Cotroceni, că tot i-a spus boul de Zegrean că Guvernul i se subordonează, fiind un simplu executant al voinței Marelui Conducător de la Trei Coceni. Nu mai contează agenda întâlnirii: totul este să arate cetățenilor români cine are pula cea mai mare în politică, și cine pe cine fute. În rest, nimic! Pentru că nici FMI, nici CE, nici BM sau alții de același gen nu se duc la Trei Coceni decât din politețe. Știu și ei că lucrurile se rezolvă la Guvern, mai ales acum, când băsescu și Ponta se află la cuțite.
 
Demonstrația asta de virilitate nu servește decât ălora din ARD. Care au luat/o ușor la vale, și care își pun speranța în ”putirința” Pulimii Sale. Dar știu și eu cât o să-l țină erecția asta? Și pe cine o să mai impresioneze? Că și asta este o mare problemă. La care băsescu nu are răspuns. Și nu depinde de el să găsească unul...    

Banul, singura ideologie în România

 
 
Un prieten, mai tânăr, mai studios și deloc blazat, ca mine, îmi atrage atenția asupra a ceea ce stă ascuns în programul ARD, și despre care ceata lui Papuc nu vrea să se vorbească în campanie. O astfel de ”bombă” este privatizarea educației publice, pe ușa din dos. Iată ce-mi scrie: ”Voucherele sunt o propunere foarte periculoasa, efectul a miliarde de euro investite in timp de cateva decenii in think-tankuri si altele asemenea. Ideea este de a reveni la un sistem educational de sec XIX (cu plata si foarte stratificat ca performante) fara a demantela oficial si legal sistemul de stat, propunere nevandabila electoral.

Prin vouchere se asigura subfinantarea scolilor publice si subventionarea din banii contribuabililor a celor private. Voucherul acopera o parte a taxelor de scolarizare, care sunt cu mult peste posibilitațile materiale ale celei mai mari parti a populatiei. In acelasi timp, voucherul nu acopera cheltuielile de functionare ale scolilor publice, fortand salarii mici, un corp profesoral slab pregatit si demoralizat. Copiii din familii cu bani se duc la scoli private, iar restul, de la familii cu venituri medii la cele sarace, la scolile publice. Astfel, copiii din familiile cu bani au din start o sansa mai buna in viata.

La noi s-a introdus recent finantarea pe elev, gratie lui Funebriu  (decizia) si a BM (know-how). Voucherele ar reprezenta pasul urmator in programul de desfiintare practica, dar nu de drept, a sistemului universal, public si gratuit de invatamant.”
 
Nește băieți deștepți, de ambe sexe ideologice, altminteri ”dușmani de moarte”, când joacă în piesa ”Să-i prostim pe proști!”, s-au și lansat în afacere, cu Liceul Teoretic Național. Pe unul dintre deștepți îl cheamă Vasile ”Buldogul” Blaga, seful ARD. Vine de se explică! Ce nu se explică este prezența în manțocărie a unui social-democrat...Directoarea liceului privat este fosta directoare de la ”Tudor Vianu”. Punem pariu că se duce dracului liceul ”Vianu” în doi-trei ani? Asta e, prieteni! Banul este singura ideologie în epoca acumulării primitive de capital  în Românika. 

luni, 5 noiembrie 2012

Prohodul democrației

 
 
Prieteni, mâine sunt alegeri în SUA. Campania celor doi, luată la bani mărunți, a fost despre nimic, atât în plan intern, cât și în plan extern. Ce va face diferența între cei doi? Habar nu am, și nici nu mă interesează. Oricum noi nu avem nimic de câștigat, că-i Obama, că-i Romney. Unii o ard cu analize cât o zi de post. Pierdere de vreme. Cu slugile ca România există un singur tip de comportament: le umilești, le aduci mereu aminte că sunt doar niște slugi, fără drepturi. Și atunci? Am început să-l regret pe Dubya!
 
Azi și-au lansat campania cei din ARD. Un festival al ipocriziei, tupeului și nesimțirii. Trebuie să fiu nebun să iau în serios spusele unor jigodii, care cred că românii au uitat ce le-a fost dat să trăiască până mai ieri. Acest dispreț manifest față de cetățeni ne spune un singur lucru: drepta românească este în descompunere morală, este o formă fără fond. Dar cine să înțeleagă asta în ARD? Cu acest prilej am aflat că propaganda totalitară n-a murit, e cât se poate de vioaie. Aș fi bucuros să aflu și că ”Animafilm” n-a murit. Deși filmulețul ăla cu tractorul părea făcut de niște oligofreni.   
 
băsescu ne promite că va ieși să ne spună el vreo câteva bine simțite, să ne arate că mai mișcă și că a rămas același mâtlan dus cu pluta. N-am înțeles ce caută pe biroul unui șef de stat un proiectil de mitralieră, și aurit, pe deasupra. Memento mori? Măcar de i-ar aduce aminte cum a sfârșit ceaușescu. Dar nu despre asta este vorba, altminteri ar guverna cu umilință și în deplin respect al Constituției. Mai degrabă îi aduce aminte cum ne-a ciuruit el în 2009...
 
Tot ce pot spera este că blatul despre care se tot vorbește, între USL și ARD, va fi o realitate, și nu vom asista la o campanie isterică. Deși îl văd pe Neamțu foarte dornic de ”cucuie”. Ce dracu o avea legionaridul ăsta cu democrația, numai Dumnezeu și serviciile pot ști. Veselă țară, nu-i așa?
 
Una peste alta, democrației i se cântă din ce în ce mai des prohodul, aici și aiurea...
 
  

duminică, 4 noiembrie 2012

Și ce dacă?

Înțeleg că, într-un fel, s-a oficializat frauda de la Paris, din 2009, la votul pentru alegerea președintelui. Și ce dacă? La ce ne folosește? Se va deranja cineva să-i cerceteze pe vinovați? DNA e pentru babe și moși, nu pentru elitele disprețuitoare ale dreptei, gen Baconschi. Va primi pentru asta băsescu un șut în cur? Vezi să nu! El e președintele (ne)ales! Și basta!
 
Este clar că americanii au făcut o alegere, deci băsescu este intangibil, și nu doar cât e președinte. Așa se întâmplă când ești o gubernie dintr-un imperiu. Că nu doar rușii au o istorie imperială. Iar acum noua Romă e Washingtonul, pentru cine nu știe. Iar după cum îmi apare mie în zațul de la apa minerală, viitorul guvernator nu va fi în niciun caz Antonescu, mai ales că în ecuația numirii sunt vârâți și evreii, ăia care și-ar vinde mama pentru  un preț adecvat.  
 
Viitorul guvernator trebuie să fie MRU. De asta îl numise băsescu premier: să-l scoată în lume și să-l lase oficial urmaș. Ca un fel de trecere a ștafetei. Scenariul ăsta a căzut, mai mult, MRU se dovedește bun pentru orice, numai pentru politică, nu! Întrebarea este: ce urmează? Se pot imagina două situații. Prima MRU intră în Parlament, i se dă o funcție acolo, de vice-președinte, și de acolo începe impunerea lui ca urmaș al lui băsescu. A doua situație: se renunță la MRU, și se alege alt candidat, din pepiniera pupincuriștilor de cururi americane, care sunt cohorte prin Românika. O să coste mai mult, dar asta e!
 
Și atunci, de ce m-aș agita pe tema ”democrației și alegerilor libere”? România nu mai are dreptul la așa ceva. Dacă e nevoie, și rezultatul alegerilor din 9 decembrie va fi anulat, după modelul Referendumului.Gitenstein chiar nu vorbește de capul lui. Iar europenilor li se rupe de democrație la fel de tare ca americanilor. 
 
Așadar asta este soarta slugilor, politicieni și simpli cetățeni, în lumea minunată de democrației euro-atlantice...
 
  

sâmbătă, 3 noiembrie 2012

Delirul anti-democratic al unei orătănii cu plaivaz



Chipul zâmbitor al democrației


Idei puține și fixe în tabăra băsistă, care pare să fi acceptat resemnată înfrângerea în alegerile parlamentare din 9 decembrie. Zice paserichea Turturică în RL: ”Rezultatul alegerilor parlamentare este previzibil. Cifrele se mai pot schimba, dar ierarhia este clară. Sunt şanse foarte mici ca USL să nu obţină un scor foarte bun, iar ARD să se ridice deasupra unui rezultat mediocru.”  Sigur, asta este situația, numai dobitocii ar nega-o. Turturică este canalie, nu dobitoc. Drept pentru care imaginează un scenariu halucinant, care amestecă de toate, de la conspirații în sânul USL, lupte pentru putere, spioni ruși, instituții ale statului care se vor apuca să-i aresteze pe răii din USL și altele asemenea. 

Totul pleacă de la intervenția televizată a lui Voiculescu. Sigur, fiecare dintre noi are o păsărică. A lui se numește ”demiterea lui băsescu”. Mă rog, nu e doar a lui, dar el are ditai imperiul media, de unde o poate prezenta când vrea mușchii lui, la oră de maximă audiență. ”Prin ieşirea sa publică de miercuri, Dan Voiculescu a pus pe masă temerea ce mocneşte deja de ceva vreme în interiorul USL. Că şi dacă votul confirmă validitatea alianţei dintre PSD şi PNL, unii dintre ei vor vrea să ia tot potul şi nu să-l împartă frăţeşte, după cum a fost înţelegerea la început. Ce a mai lăsat să se înţeleagă Voiculescu este că trădarea pe care o întrezăreşte şi care va avea ca finalitate dezmembrarea USL nu va fi una partinică. Vor fi atât social-democraţi cât şi liberali care vor încerca să-i arunce peste bord pe alţi social-democraţi şi liberali.”

Ce contează intervențiile publice ale lui Ponta, Iliescu, Antonescu și alții, care îi spun lui Voiculescu să-și canalizeze elanul tineresc spre ceva mai productiv decât vânatul cailor verzi pe pereți? Turturică face ca în legile lui Murphy: când rezultatele experimentelor contrazic teza de bază, ele sunt ignorate fără pic de rușine. Mai mult, Turturică reia ca un papagal tezele portocaliilor, care îi dau lui băsescu o aură de salvator, de data asta, pentru că poate numi pe cine vrea el premier, indiferent de ce zice USL. ”Această posibilitate este consecinţa faptului că preşedintele nu este condiţionat de Constituţie să îl desemneze ca premier pe liderul partidului care a câştigat alegerile. Portiţa lăsată în legea fundamentală special pentru Ion Iliescu şi care a fost speculată la maxim de Traian Băsescu de-a lungul anilor s-ar putea să joace şi anul acesta un rol esenţial în configurarea noii puteri. De ce? Pentru că dă posibilitatea unei competiţii deschise între acei lideri din USL, sau chiar din afara sa, formal, care pot coagula în jurul lor o majoritate parlamentară.

Teoretic, orice lider din USL care ajunge la o înţelegere cu Traian Băsescu şi îşi convinge jumătate plus unu dintre colegii din Parlament să-l susţină poate deveni viitorul premier. Consecinţa: lupta din interiorul USL este cea care va decide cum va arăta noua putere ce va conduce România după 9 decembrie. Cel ce în seara alegerilor va fi cel mai bine poziţionat atât faţă de Băsescu dar şi faţă de majoritatea parlamentarilor ia potul. Cele două fronturi esenţiale pe care se va duce războiul fratricid vizează cele două obsesii copleşitoare ale celor ce conduc România - raporturile de forţe între principalele insituţii ale statului şi banii.”

De ce ai rupe o bucată din USL, fie și pentru a primi dreptul de a forma guvernul, când asta ar însemna să-ți formezi o majoritate care nu e a ta, și în care PDL și UDMR ar dicta? Doar pentru a fi cârpa de spălat pe jos a lui băsescu_ Or fi toți cu ochii după avantaje, dar nu cu orice preț, și nu cu prețul umilirii de către un băsescu lipsit de orice legitimitate. Eu nu cred că sunt la vârful USL indivizi care vor să joace rolul de prost al satului. Dar, mai știi_ O fi Turturică mai bine informat...

Orice om normal la bibilică l-ar întreba pe Turturică: ”Totuși, musiu, pă ce te bazezi?” De ce? În prea lungul lui articol sunt câteva afirmații care țin de casa de nebuni. Ca asta: ”De altfel, au existat şi nişte zvonuri care au ajuns la urechile sale potrivit cărora Antonescu a avut o serie de întâlniri cu oameni importanţi din câteva structuri de informaţii, bine ancoraţi în parteneriatul cu americanii, despre care liderul PNL nu i-a pomenit nimic. După aceste întâlniri, nici unul dintre oamenii din servicii care se deplasaseră la Cotroceni nu era convins că Antonescu nu poate fi "întors".

Dacă nici Voiculescu, al cărui imperiu economic a fost ridicat în mare parte de şi cu securişti, nu cunoaşte forţa de persuasiune a ofiţerilor de informaţii, nimeni nu o ştie. Concluzia: mai bine fără riscuri. Adică, un preşedinte fără prerogative importante şi transferul puterii reale către o zonă difuză, partide, Parlament, ce poată fi cumpărată la kilogram şi controlată fără probleme. Cum doreşte Voiculescu să îşi atingă acest scop? Simplu. Printr-o nouă Constituţie, ce ar urma să fie adoptată rapid, în primele luni după alegerea noului Parlament.”

Cu alte cuvinte: în serviciile secrete românești sunt oameni care joacă pentru alții, respectiv pentru americani(atenție: una e colaborarea în cadrul NATO și în cel bilateral, alta este servirea intereselor americane, în detrimentul celor naționale!), care l-au testat și au ajuns la concluzia că are stofă de trădător.

Ce-i mai bun abia acum urmează, și e de Mărcuța: ”Pentru instituţiile vitale ale statului, în special cele de siguranţă naţională, preşedintele reprezintă un scut indispensabil. Doar un preşedinte puternic (sau unul pe care îl pot controla ele) poate să le apere de cei ce ar vrea să le desfiinţeze, să le reducă atribuţiile până la a deveni irelevante, sau să le aservească grupurilor mafiote, cum s-a întâmplat o mare parte din perioada post 1990. Practic, chiar dacă îi sprijină pe Traian Băsescu, pe Victor Ponta sau pe alţi lideri USL, în confruntarea cu nucleul Voiculescu-Antonescu - Dragnea aceste instituţii luptă, de fapt, pentru propria supravieţuire, iar cei ce le conduc, pentru cariera şi poate chiar libertatea lor.” 

Cum adică? Pentru binele românilor serviciile trebuie fie să fie controlate de un președinte puternic, care să le apere de hainii din politică, haini care le vor pielea, sau, și mai bine, să-l controleze ele pe președinte, ca să facă fix ce vrea pula șefilor lor, în disprețul Constituției și al legilor? Vă vine să credeți așa ceva: că în România există jurnaliști care gândesc precum orătania asta? Care legitimează un fapt gravisim: amestecul în politică al serviciilor de informații. 

”Unii dintre şefii de instituţii de a căror susţinere depinde în totalitate viitorul său politic au o relaţie excelentă cu reprezentanţii politici dar şi din alte zone ai Europei şi Statelor Unite. Mai mult. Sunt consideraţi a fi principalii agenţi ai schimbării. Sunt piloni ai statului în care partenerii noştri îşi pun toată nădejdea pentru a dinamita mecanismele corupte inter şi intra-instituţionale, pentru a crea premizele ca România să beneficieze pe deplin de imensele oportunităţi pe care le-a adus intrarea în UE şi NATO.

Doar din cauză că aceşti oameni garantează că Ponta este "răul cel mai mic" în USL, ambasadorii marilor puteri încă se întâlnesc cu liderul PSD. Doar din acest motiv mint cu neruşinare în faţa jurnaliştilor spunând că plagiatul său nu e mare brânză şi că nu îi deranjează foarte tare. O fac pentru că li se spune că şi el este sau măcar poate deveni un "agent al schimbării." Iar ei cred pentru că au încredere deplină în cine le spune asta.” Cu alte cuvinte SRI, SIE, DNA, ANI și altele ca ele, total aservite lui băsescu, care au închis ochii la jaful celor din PDL, care a costat țara zeci de miliarde de euro, care n-au făcut nimic pentru a împiedica furtul din bani europeni, îi dau ”certeficat” de bună-purtare lui Ponta, altminteri n-ar sta de vorbă cu el americanii și europenii?

Asta pune capac: ”Testul decisiv este mai aproape decât se aşteaptă. Instituţiile statului vor începe în curând asaltul împotriva grupării Voiculescu, pe care vor încerca să o împiedice cu orice preţ să ia puterea după 9 decembrie. Nu poate fi chiar întâmplător că prima arestare a unui spion rus de care aflăm după foarte foarte multă vreme a venit la câteva zile după ce Liviu Dragnea îi mulţumea ambasadorului acestei ţări pentru prezenţa sa în tribunele Arenei Naţionale. Iar Ponta va trebui să se decidă de partea cui este. Şi nu doar declarativ, ci cu fapte.”  

Tot ”editorialul” ăsta este o jignire adusă inteligenței cititorilor. Cum nu mai există ”moguli”, ca în 2008 și 2009, cu care să se lupte băsescu și ai lui, cum anti-comunismul nu mai mobilizează pe nimeni, trebuie construit un nou dușman de clasă: Voiculescu. Care este obligatoriu omul rușilor, vrea să pună mâna pe putere, pentru a mulge banii publici. Iar Ponta nu trebuie decât să rupă ceva din USL și să facă guvern cu ”opoziția”, pentru ca patria să-i fie recunoascătoare.

Ca o concluzie: pentru ”intelighenția” dâmbovițeană democrația este o formă fără fond. Voința cetățenilor nu contează. Contează jocurile de putere,  iar dacă sunt făcute cu ajutorul serviciilor secrete și al stăpânilor din afara țării, cu atât mai bine. Jalnic! 

vineri, 2 noiembrie 2012

Despre o nouă Revoluție Industrială

 
 
Se pare că la orizont a apărut o nouă Revoluție Industrială: fabricarea diverselor lucruri prin printare 3 D. Au scris despre asta The Economist, Wired, și acum Foreign Affairs. Lucrurile sunt la început, cel puțin pentru omul obișnuit, care vrea să se folosească de noile tehnologii pentru a-și câștiga pâinea. Ce vreau să spun este altceva: dacă ceți avea răbdarea să citiți tot articolul veți înțelege tragedia acestei națiuni, care niciodată nu-și va permite să-și  construiască un viitor bazat pe creație științifică și tehnică. Am făcut mișto de comuniști, dar, privind în urmă fără idei preconcepute, ei au fost mai ancorați în modernitate și mai deschiși la nou decât actualii ”democrați”, ocupați cu jaful banului public.
 
O Revoluție Industrială este produsul unei sume de evoluții. România a avut câteva domenii de interes, care au produs, în știință și tehnologie, o serie de acumulări, care puteau duce la un salt tehnologic. Era vorba de fizica nucleară, de chimie, de biologie și genetică, de aviație, de microelectronică, de calculatoare. S-a ales praful, și nu atât de fabrici și uzine, ci de oameni și de experiența acumulată în timp. Acea continuitate între generații este lucrul cel mai de preț, pe care noi nu-l mai avem. Și nimic nu atrage tinerii către știință și tehnologie. Ne mândrim cu ”industria IT”. Dar dacă ne uităm mai atent, creativitatea în domeniu este foarte mică. Noi suntem, vorba bancului, cu caii. Adică oferim mână de lucru calificată pentru activități repetitive, fără prea multă originalitate. Un fel de lucrători în lohn.
 
În loc să accelerăm modernizarea, noi ieșim voioși din modernitate, cântând, cu steagul anti-comunismului victorios. În ăst timp Africa de Sud, condusă de un Partid Comunist, totuși, elaborează și finanțează National Advanced Manufacturing Technology Strategy. Strategia noastră în domeniu? Zero barat! Iar laserul ăla de la Măgurele este tot un zero barat. Pentru că efectul lui asupra sectorului cercetare-dezvoltare este tot zero. Bine că se construiește, dar noi tot cu caii.
 
Și vom fi veșnic cu caii, pentru că am făcut o alegere greșită, plecând de la o idee absolut cretină: că știința și tehnica sunt părți ale unei ideologii. Nici vorbă! Ideologia poate favoriza sau întârzia dezvoltarea unor domenii științifice, vezi genetica în URSS, dar niciodată ideologia nu a creat nimic în cele două domenii. Iar acum nimeni nu vrea să recunoască eroarea, și să schimbe drastic prioritățile României, punând pe primul plan refacerea capacității creatoare în știință și în tehnologie.
 
Credeți că va vorbi cineva desprea asta în campania electorală?  Eu mi-am consumat de mult rezervele de naivitate...

joi, 1 noiembrie 2012

Cu scârbă, despre Dan Diaconescu

 
 
 
L-am cunoscut la începuturile trustului de presă al lui Dan Voiculescu, când scriam stând pe scări, aveam vreo două mașini de scris ofticoase, și pe coridoare, în clădirea de pe șoseaua București-Ploiești-pe care o cunoștem foarte bine, de pe vremea când România construia avioane, nu le arunca la groapa de gunoi-bântuiau tot felul de ciudați. Care ciudați au reușit(cu pierderile de rigoare) să impună atenției publicului Antena 1, Radio Romantic și Jurnalul Național. Chiar mi-e dor de vremurile alea! Prefer să fac uitate mizeriile lui ”directorale”! Las că nici Tucă nu era vreo lumină managerială. Despre morală, să nu mai discutăm! După ceva ani întâmplarea face ca să mă aflu la originea suspendării de către CNA a emisiei OTV. Și-a meritat-o cu vârf și îndesat! Mizeriile pe care le-a făcut atunci picau într-un moment extrem de sensibil în negocierile de aderare la UE.
 
OTV a fost de la bun-început o televiziune-pubelă. Dan Diaconescu a fost permanent obsedat de bani, și a făcut orice pentru a-i avea. Pentru el nu există nici etică profesională, nici morală, nici valori. Doar banul contează. Cred că nici politica nu-l interesează decât în măsura în care este un instrument de făcut bani.
 
Nu voi specula pe tema: ”Dan Diaconescu, marioneta și creația lui băsescu, sau a PDL, sau al serviciilor.” Toate trei pot fi în egală măsură adevărate. Dar asta nu contează. Cel puțin pentru el. Câtă vreme are un permis pentru făcut bani, servește pe oricine! Cel mai bun exemplu este privatizarea Oltchim. În care s-a vârât la ordin, pentru a face probleme guvernului Ponta. Ei bine, singurul cu probleme este el! PP-DD a scăzut procente bune în sondaje, și tendința este de scădere în continuare. Pentru mulți care ar fi vrut să-l voteze, împăratul este gol. 
 
Acum a primit ordin să candideze împotriva lui Ponta. Teoretic este o idee ”genială”. Practic nu va intra în Parlament. Să mă explic. Dacă am înțeles eu bine legea, în condițiile în care Ponta câștigă cu peste 50% plus unul locul în Parlament, speranța lui DD este să ia cât mai multe voturi, pentru a fi cât mai sus pe lista de redistribuire. Dar DD concurează și cu cel de la ARD, care vrea și el voturi multe, ca să aibă șanse la redistribuire, și cu PRM, care în Gorj pare să nu fie chiar foarte mort. Deci joacă totul sau nimic. Poate și-o fi dat și el seama că nu e dorit în Parlament, din moment ce i s-a ordonat să candideze unde candidează. 
 
De fapt, ar fi în ordinea firească a lucrurilor. PDL are nevoie de PP-DD, nu și de Dan Diaconescu. Lucrându-l la orgoliu, l-au trimis acolo unde are cele mai mari șanse să nu intre în Parlament. Simplu, nu?
 
Cred că și el știe că va fi sacrificat. Are destule bube în cap, și nici nu este sigur că acum mai poate fi protejat de răspunderea în fața legii. Și are de plătit destule măgării. Sper sincer că le va plăti, și cu cât mai repede, cu atât mai bine.       

Începutul sfârşitului sistemului ticăloşit?

 
 
 
Prieteni, începe să se vadă adevărata față a PDL și a "sistemului ticăloșit", conduse cu mână de fier și cu ochii pe banii de furat de la stat de traian băsescu. Un regim iresponsabil, care, pentru a fi lăsat de "europeni" și de americani să fure în voie, a trădat sistematic interesul naţional, cedând tot ce se putea ceda. Acest sistem nu poate fi eradicat până ce nu se face o de-pedelizare radicală şi fără milă a statului, începând cu Preşedinţia şi terminând cu ultimul slujbaş pus de PDL paznic la bani publici.
 
Începutul demascării adevăratei naturi a regimului băsist a fost accesul liber la înregistrările din dosarul de la Braşov, care îl priveşte şi pe Blejnar. Se tot fabula pe marginea întrebării: "cine e Regina", după circul cu vameşii şi poliţiştii de frontieră, de la sfârşitul iernii 2010-2011, când vâjâiau elicopterele de ziceai că dau tătarii! Ei bine, Regina e un el(că tot se poartă travestiţii!), şi-l cunoaştem cu toţii! Nu americanii sau europenii l-au făcut atât de tăcut pe băsescu după referendum, ci ideea că până şi el a putut fi ascultat! Şi ştie că ascultările alea îl pot trimite pe viaţă la mititica. Nu mai poate juca la cacialma, câtă vreme nu ştie ce ştiu procurorii. Nu ăia de la DNA, ci ăia de la PITICOT! Pentru că şi scandalul de azi, cumetria bancherilor cu afacerişti şi funcţionari de rang înalt ai  statului, cam portocalii în cerul gurii, e pornit tot de PITICOT. De ce aceste scandaluri, care au la origine fapte petrecute pe parcursul a doi-trei ani, dacă nu mai mult, n-au apărut la timpul lor, când puteau minimiza pagubele? Nu cumva pentru că procurorilor nu li s-a permis să-şi facă treaba? Acum li s-a dat liber, dar nu de băsescu, puteţi fi siguri de asta!
 
Acum înţelegeţi isteria din jurul lui doi şi-un sfert, ancheta în cazul lui Cătălin Voicu, şi alte lucruri bizare din zonă? Există, mai mult ca sigur, oameni din servicii, din Parchete şi din Poliţie care au strâns date despre sistemul patronat de băsescu. Acum le pot scoate la lumină. Pentru că băsescu nu mai e ce-a fost, iar oamenii lui din aceste instituţii fie nu mai sunt la butoane, fie butoanele nu mai găsesc oameni dispuşi să răspundă la apel. 
 
Ponta şi compania nu au nicio scuză dacă nu merg până la capăt cu de-pedelizarea statului. De asta depinde şi succesul guvernării lor viitoare. De ce s-ar teme Ponta? Că nişte unii, precum Tismăneanu, au să-l tot muşte de cur cu "plagiatul"? Ei, şi? Se vor plictisi! Că o să-l urecheze Barroso? Nu cumva popularii europeni au pus şi ei botul la "ofertele" sistemului ticăloşit" de la Bucureşti? O aluzie, un colţişor de probă, şi tac şi "principialii" de la Bruxelles! Ponta are o datorie faţă de cetăţenii români, în primul rând. Să şi-o facă!
 
O acţiune radicală împotriva sistemului ar băga frica în oase şi useliştilor care ar încerca să captureze sistemul, în favoarea lor. Frica e cel mai bun antidot pentru corupţie. Iar faptul că nu va fi iertat nimeni, deşi va supăra pe mulţi, îi va simplifica lui viaţa, în primul rând. 
 
Dezvăluirea cât mai multor afaceri murdare ale pedeliştilor, afaceri care duc şi la băsescu, este cea mai bună formă de a-l obliga să plece de la Cotroceni. Dacă pe Voiculescu îl ţin brăcinarii, atunci să să se concentreze pe demascarea sistemului băsist. Şi băsescu pleacă singur!
 
Problema lui Ponta, şi a USL, este aceea de a convinge românii că măsurile pe care le vor lua garantează că nu se va mai forma un alt sistem ticăloşit. Cum o vor face? Asta e! Până acum nu primim răspunsuri convingătoare în materie. E cazul să facă ceva, dacă vor să guverneze şi după 9 decembrie...
 
 

Fără ură, dar cu îngrijorare, despre viitor.

  Văd că și Elveția dă târcoale NATO. Cică îi tremură anumite părți ale anatomiei de frica rușilor. Măi, să fie! Când dracu au dat năvală ru...