Începutul sfârşitului sistemului ticăloşit?

 

 

 

Prieteni, începe să se vadă adevărata față a PDL și a "sistemului ticăloșit", conduse cu mână de fier și cu ochii pe banii de furat de la stat de traian băsescu. Un regim iresponsabil, care, pentru a fi lăsat de "europeni" și de americani să fure în voie, a trădat sistematic interesul naţional, cedând tot ce se putea ceda. Acest sistem nu poate fi eradicat până ce nu se face o de-pedelizare radicală şi fără milă a statului, începând cu Preşedinţia şi terminând cu ultimul slujbaş pus de PDL paznic la bani publici.

 

Începutul demascării adevăratei naturi a regimului băsist a fost accesul liber la înregistrările din dosarul de la Braşov, care îl priveşte şi pe Blejnar. Se tot fabula pe marginea întrebării: "cine e Regina", după circul cu vameşii şi poliţiştii de frontieră, de la sfârşitul iernii 2010-2011, când vâjâiau elicopterele de ziceai că dau tătarii! Ei bine, Regina e un el(că tot se poartă travestiţii!), şi-l cunoaştem cu toţii! Nu americanii sau europenii l-au făcut atât de tăcut pe băsescu după referendum, ci ideea că până şi el a putut fi ascultat! Şi ştie că ascultările alea îl pot trimite pe viaţă la mititica. Nu mai poate juca la cacialma, câtă vreme nu ştie ce ştiu procurorii. Nu ăia de la DNA, ci ăia de la PITICOT! Pentru că şi scandalul de azi, cumetria bancherilor cu afacerişti şi funcţionari de rang înalt ai  statului, cam portocalii în cerul gurii, e pornit tot de PITICOT. De ce aceste scandaluri, care au la origine fapte petrecute pe parcursul a doi-trei ani, dacă nu mai mult, n-au apărut la timpul lor, când puteau minimiza pagubele? Nu cumva pentru că procurorilor nu li s-a permis să-şi facă treaba? Acum li s-a dat liber, dar nu de băsescu, puteţi fi siguri de asta!

 

Acum înţelegeţi isteria din jurul lui doi şi-un sfert, ancheta în cazul lui Cătălin Voicu, şi alte lucruri bizare din zonă? Există, mai mult ca sigur, oameni din servicii, din Parchete şi din Poliţie care au strâns date despre sistemul patronat de băsescu. Acum le pot scoate la lumină. Pentru că băsescu nu mai e ce-a fost, iar oamenii lui din aceste instituţii fie nu mai sunt la butoane, fie butoanele nu mai găsesc oameni dispuşi să răspundă la apel. 

 

Ponta şi compania nu au nicio scuză dacă nu merg până la capăt cu de-pedelizarea statului. De asta depinde şi succesul guvernării lor viitoare. De ce s-ar teme Ponta? Că nişte unii, precum Tismăneanu, au să-l tot muşte de cur cu "plagiatul"? Ei, şi? Se vor plictisi! Că o să-l urecheze Barroso? Nu cumva popularii europeni au pus şi ei botul la "ofertele" sistemului ticăloşit" de la Bucureşti? O aluzie, un colţişor de probă, şi tac şi "principialii" de la Bruxelles! Ponta are o datorie faţă de cetăţenii români, în primul rând. Să şi-o facă!

 

O acţiune radicală împotriva sistemului ar băga frica în oase şi useliştilor care ar încerca să captureze sistemul, în favoarea lor. Frica e cel mai bun antidot pentru corupţie. Iar faptul că nu va fi iertat nimeni, deşi va supăra pe mulţi, îi va simplifica lui viaţa, în primul rând. 

 

Dezvăluirea cât mai multor afaceri murdare ale pedeliştilor, afaceri care duc şi la băsescu, este cea mai bună formă de a-l obliga să plece de la Cotroceni. Dacă pe Voiculescu îl ţin brăcinarii, atunci să să se concentreze pe demascarea sistemului băsist. Şi băsescu pleacă singur!

 

Problema lui Ponta, şi a USL, este aceea de a convinge românii că măsurile pe care le vor lua garantează că nu se va mai forma un alt sistem ticăloşit. Cum o vor face? Asta e! Până acum nu primim răspunsuri convingătoare în materie. E cazul să facă ceva, dacă vor să guverneze şi după 9 decembrie...

 

 

Ajunge, Gitenstein!

 

 

 

Iarăși sunt obligat să scriu despre cel mai sinistru produs al unei democrații de fațadă: ambasadorul american Gitenstein, care se poartă ca un veritabil vechil pe moşia lu' mă-sa. Doar că moșia este Românika, dar probabil că a găsit el prin Vechiul Testament o referire la cine ce drepturi are asupra teritoriului ăsta, altminteri nu se poate explica aplombul cu care se pronunţă asupra unor subiecte care ţin de politica internă, în raport direct cu suveranitatea poporului român.

 

Doar că pentru această jigodie poporul român nu a existat niciodată. Dacă ar fi existat, nu s-ar fi purtat cum se poartă. Să ne înţelegem bine: Parlamentului României nu-i este interzis, de niciun Tratat European şi de nicio normă juridică internaţională, să se pronunţe sau să legifereza ce vrea el. Cunoaştem foarte bine care sunt limitele legiferării, care sunt raporturile între legislaţia naţională şi cea europeană. Nimic nu interzice României, prin Parlamentul său, să schimbe ce e de schimbat în funcţionarea unei Agenţii a statului român, mai ales când aceasta o ia razna şi se pune deasupra legii. Şi cu toate astea, Gitenstein a cuvântat: "In acest moment, orice initiativa de a redeschide subiectul modificarii legii ANI ar fi o idee foarte proasta si nu ar fi bine primita de MCV, de UE si de SUA. Cred ca Parlamentul si guvernarea ar trebui sa dea dovada de multa precautie in aceasta privinta." Apropo: cine este MCV, jupâne? E din seria SUA şi UE? De când a ajuns un mecanism tehnic, gestionat de nişte birocraţi rupţi de realitate de la Bruxelles, absurd şi folosit abuziv, pe picior de egalitate cu state şi organizaţii multinaţionale?  

 

Nu scrie nicăieri că Ministerul Justiţiei trebuie să consulte Agenţia, care este un simplu executant, asupra intenţiei de a elabora un Codex al incompatibilităţilor. Acel Codex, conform legii, după elaborare, va fi supus dezbaterii publice, şi atunci poate să "ciripească" şi draga de ANI, care şi-a luat-o în cap şi dă ordine şi Executivului, şi Parlamentului, de pe poziţia ei de poliţie politică a cuplului băsescu-macovei.

 

Văd că reprezentantul "prietenului" de peste Marea Baltă a anulat dintr-un condei suveranitatea fiecăruia dintre noi şi a naţiunii române. Şi ăştia vor să credem că sunt farul democraţiei în lume? Cât de proşti ne cred? Dar nu-i nimic: ce-şi face omul cu mâna lui, lucru manual se cheamă...

 

Cum era aia a lui Păstorel, cu soldatul rus? "Soldat rus, soldat rus/Cine te-a pus acolo sus?/Te iubesc popoarele, sau îţi put picioarele?" Găsim noi o rimă la american!

Strania idee despre democraţie a lui Gitenstein

Am şi eu o nedumerire. Nu e singura, dar acum mă proptesc în declaraţiile cretine ale lui Gitenstein, care dovedesc o viziune cel puţin bizară despre democraţie, în general, şi despre democraţia românească, în special. "Urmeaza provocari extrem de mari. Romania se apropie de o serie de alegeri dificile care este posibil sa dezbine poporul. Sincer, sunt ingrijorat. Dupa incheierea razboaielor politice, vor reusi politicienii romani sa se intoarca la o forma de coabitare civilizata si stabila?"

 

Păi, bă, monşer! Ţi se pare că poporul român este strâns unit acum în jurul Conducătorului Iubit, după ce o majoritate l-a băgat în pizda mă-sii, după care aţi venit voi şi l-aţi pus Guvernator, în dispreţul voinţei populare?  Nu aţi semănat voi dezbinarea, ignorând democraţia, doar pentru că ipochimenul este sluga perfectă? Şi ce vreţi? Să nu mai facem alegeri, pentru că nu vor câştiga ăia care "trebuie", adică leprele portocalii, şi Pulimea Sa nu va avea guvernul pe care şi-l doreşte? Că nu înţeleg ce vrei, de fapt. Aşa ţi-a spus madam Clinton să ne spui?

 

Mai spune dobitocul: "Primul test in acest sens va fi numirea noului procuror general si a noului procuror-sef al DNA. Este vital ca cei numiti in aceste inalte functii sa fie sustinuti de toate marile partide politice, ca ei sa fie procurori independenti, apolitici si, mai presus de toate, sa fie la fel de competenti si curajosi precum predecesorii lor. Acest lucru nu se va intampla daca - cei mai buni si mai inteligenti - ezita sa se inscrie in competitie. Pentru Statele Unite ale Americii, acest proces de selectie va fi un criteriu foarte important care va influenta perceptia asupra parteneriatului nostru strategic cu Romania."

 

Aşa ţi-a spus ţie Macovei, că Procurorul General şi şeful DNA sunt produsul consensului politic al partidelor? Să mori tu? Cum aşa? Păi, bă, idiotule! Singurul care decide numirea este băsescu, dacă nu ai aflat! Care nu o să întrebe niciodată pe nimeni! A întrebat pe cineva când i-a numit pe "competenţii şi curajoşii" Morar şi Kovesi? Tu eşti în firea ta?

 

În rest, delir total, care dovedeşte nu doar un jegos partizanat politic, o intervenţie pe faţă în favoarea unor interese private americane, şi o necunoaştere crasă a realităţilor româneşti. Şi ne mirăm că ne fut toţi, care cum apucă, de vreme ce nimeni nu intervine public să-l pună la punct pe idiot? Dar asta e! într-un fel, primim ce merităm.  

 

Încă o problemă de principiu

Drăguţele mioare Barroso, Reding, Von Rompuy, şi compania tac mâlc într-o problemă fundamentală: secesionismul în sânul unor state membre. Nu e vorba doar de Catalunia, ci şi de Scoţia. Totul este absolut jenant: când a fost să apere un derbedeu politic de cea mai joasă speţă, au fost al dracului de vocali. Când este vorba despre viitorul UE, şi mai ales despre această nebunie secesionistă, care se înteţeşte, pe măsură ce Bruxellesul se mută la Berlin, iar austeritatea face tot mai multe pagube sociale, idioţii nu se pronunţă, de frică să nu fie acuzaţi că se amestecă în treburile interne ale statelor membre. 

Numai că dacă o singură regiune face secesiune în UE, atunci principiul este acceptabil, şi urmează nebunia. Pentru unii asta este calea spre Europa regiunilor. Pentru cei mai mulţi asta este calea spre al treilea război civil european în ultima sută de ani. Cât mai suportăm japiţele astea de la Bruxelles, care au distrus în patru ani ce s-a construit în mai bine de jumătate de secol?

Acum înţelegeţi ultimele apeluri ale ungurilor de la noi, agitaţia ex-popei Tokes, prostelile cu autonomia, cu Ţinutul Secuiesc? Băieţii abia aşteaptă secesiunea Cataluniei, pentru a-şi declara propria secesiune. Să nu ne îmbătăm cu apă rece: România, cu coeziunea sa internă, naţională şi socială, extrem de slabă, este victima firească a acestei evoluţii din UE. Pe care mai marii UE o aprobă, tăcând asurzitor...

Dreapta, în toată splendoarea ei morală

 

 

O mai scârboasă jivină portocalie ca blaga, mai rar! Intervenţia lui de azi este o culme a nesimţirii portocalii, şi Dumnezeu ne este martor că PDL este absolutul în materie de nesimţire, pe o scenă politică a cărei calitate de bază este...nesimţirea! Intervenţia de azi a lui blaga dovedeşte că şi în campania asta jegurile portocalii mizează iar pe memoria scurtă a românilor.

 

Prima mizerie este afirmaţia lui blaga, cum că există o Lege a răspunderii ministeriale, iar Ponta o să răspundă că preţul cartofului a luat-o la galop. Şi că inflaţia a scos din buzunarul românilor o sută de lei, după venirea lui Ponta la Palatul Victoria. Eu, de-al dracului, m-am apucat să calculez cât ne-a luat inflaţia din 2009 până în mai 2012, cât a fost şi el la guvernare, ca ministru. Aşadar, blaga, idiotule! Iote ce zice BNR: că voi aţi făcut inflaţie cât cuprinde, iar cartoful, uleiul şi zahărul au fost, alături de ou, vedetele. În 2009, 4,74%, tras de păr, cu măiestrie, de BNR. 2010: circa 8%! Aşa, tată! 2011: 3,14%, după un an agricol foarte bun, dat de Dumnezeu, că despre irigaţii şi alte descoperiri ale modernităţii nu poate fi vorba. Aşadar, în trei ani inflaţia guvernării mamei voastre de cretini ne-a scos din portofele, la un salariu mediu de 1500 de lei, în ăştia trei ani, 720 de lei în 2009, 1440 de lei în 2010, 480 de lei în 2011, plus nişte mărunţiş, vreo 450 de lei în primele 5 luni din 2012. Cu totul, 3090 de lei. Şi la asta adăugaţi ăia 5% din creşterea TVA. Adăugaţi şi scăderea dramatică a veniturilor bugetarilor, şi pe cele ale pensionarilor!

 

Poate că ar fi cazul unei anchete a Parchetului General, tocmai pe Legea Răspunderii Ministeriale, în ceea ce priveşte proasta guvernare a multiplelor guverne boc, dacă blaga tot simte nevoia să facă drum la Parchete.  

 

Apoi, să-i amintesc eu lui blaga câţi şefi de Consilii judeţene mai au? Doi! Atâţi au, atât au primit la rectificare! USL nici măcar nu trebuie să-i "discrimineze": i-a discriminat electoratul! Aşa că, a se scuti!

 

Trec peste tâmpenia lui blaga, care îl ameninţă pe preşedintele Parlamentului European că boicotează întâlnirea cu el dacă se duce cu Ponta la Târgu-Jiu. Este o probă de mârlănie, dar la ce să te aştepţi de la nişte unii care şi-au găcut din mârlănie parte a programului politic?! Dar atâta nesimţire, mai rar!

 

Nesimţită este şi afirmaţia robertei anastase, care spune că, după şase luni de guvernare a USL, orice colegiu din ţară poate fi un fief al ARD! Să te pună DNA sub acuzare, tută! Să intri în Parlament la redistribuire? Să te alerge votanţii "recunoscători"?

 

Tot la capitolul nesimţire putem trece mutarea la bloc, în Roman, a Fecioarei din Pleşcoi. Un populism mai greţos şi mai mult dispreţ faţă de oameni, mai rar! Dar e bine! Dreapta, în toată splendoarea ei morală! 

 

Hai, succesuri, băieţi şi fete!  

Scârba a decis

Prieteni, îmi este tot mai greu să urmăresc așa-zisele tocşoaie. Este curată pierdere de timp. Subiecte cretine, abordări cretine, moderatori sub orice critică, grobianism, nesimţire, tupeu, agresivitate, partizanat pe faţă, fără pic de ruşine. Iar din toată povestea lipseşte esenţialul: agenda publică. De ce m-ar interesa pe mine unde candidează Blaga sau Crin? Treaba lor! Are cine să-i judece!

 

Eu nu mă mai regăsesc, cu problemele mele, cu nevoile mele, cu aşteptările mele, în niciuna dintre "dezbaterile" astea. Şi ca mine sunt mulţi, fără îndoială. Aşa că am decis să nu mă mai uit la niciun tocşou. Sunt suficient de informat, ca să pot decide şi fără fiţele păreritologilor de serviciu.

 

Scârba a învins. Şi cred că am luat o decizie bună...

Ce doctor îi vindecă pe pedelei de tupeu?

Nu încetez să mă mir de tupeul fără margini al pedeleilor. Nu cred că e cazul să vă dau exemple: aveţi şi voi televizoare, citiţi şi voi ce-a mai rămas din "presa românească de calitate"(sic!). Mă repet: televizorul meu e fericit: nu am armă, şi am îndepărtat din cameră orice obiect care l-ar fi putut face âîndări. Mai mult, nici pe fereastră nu-l mai pot arunca: cele de termopan au deschiderea prea mică!

 

Când văd toate tutele portocalii şi toţi "bărbaţii macho" ai pedeleului cum se prefac că nu ştiu din cauza cui se vor întrerupe finanţările de la UE, când văd cum dau vina pe Tăriceanu, care n-a avut "viziune" şi pe Ponta, că n-a fost la şcoala de vrăjitori cu Harry Potter, îmi zic că trăiesc un coşmar fără sfârşit. Ia să fi făcut cărare la DNA toată gaşca risipitorilor de bani europeni, în frunte cu Fecioara din Pleşcoi, că imediat le scădea entuziasmul negaţionist! Dar cine s-o facă? Parchetele controlate de şeful găştii, traian băsescu? Boul ăla de la ANI, prins şi el cu mâţa declaraţiilor "bizare" de avere, şi prieten cu unii din gaşcă, inclusiv cu Blejnar, pe care l-a scutit de efortul de a explica de unde are purcoiul ăla de bani băgaţi într-o casă ridicol de subevaluată? Ce dracu, nu mai suntem copii!

 

Acest tupeu va salva PDL. Credeţi-mă! Nici ăia din echipa de zgomote a Fuhrerului nu au avut atât tupeu, cât au ăştia! Tupeu şi aroganţă, că merg mână în mână. Sigur, e o boală vindecabilă. Cu DNA, ca medicament principal. Dar cine să fie doctorul care să scrie reţeta, pentru a-i vindeca? Cum băsescu îi va controla şi pe noi şefi ai Ministerului Public, ăştia mor şi nu se mai vindecă! Şi până mor ei, au să ne omoare pe noi. Parol!

 

Naşpa vremuri, fraţilor!

Scrisoare deschisă unei lichele portocalii

Ca să nu avem vorbe: scrisoarea este adresată lui Cristian Preda!

Bă, pulă!

Ai ajuns una dintre cele mai sinistre figuri politice ale României. Ești licheaua perfectă! Așa ceva nu am văzut de pe vremea tinerilot futecişti din anii 80, care, ca şi tine, călcau pe cadavre, numai ca să avanseze,  să obţină favorurile bătrânilor şefi comunişti, şi odată cu ele şi beneficiile cât se poate de palpabile ale aleşilor sistemului. Cariera ta nu diferă de cariera ălora din anii 80, şi sigur că acum ai fi fost un mare şef în PCR, ideologul lui poate, pentru că spre aşa ceva evoluai în 1989.

 

A venit revoluţia, s-a schimbat sistemul. Nu-i nimic: ce-ai învăţat în comunism ai aplicat în capitalism. Şi ţi-a ieşit! Felicitări! Ai intrat în "graţiile" lui Constantinescu, nu te-a deranjat prea tare Ion Iliescu, după care, liberal fiind tu, ai trecut cu arme şi bagaje în tabăra Pulimii Sale. Nema convingeri, nema conştiinţă, doar interese în stare pură. Ai ajuns europarlamentar, prim-vice al celui mai sinistru partid post-decembrist. Te simţi pe cai mari. Treaba ta!

 

Mă doare în cur de toate ifosele tale, iar cum nu sunt responsabil cu morala publică, mă lasă perfect indiferent mizeria ta morală. Într-un partid profund imoral, care şi-a bătut joc de o naţiune, o lichea în plus sau în minus nu mai contează. Dar să ne înţelegem bine: am o coadă extrem de sensibilă, mai ales când jeguri ca tine mă iau de prost!

 

Şi când scrii asta pe blogul tău, nu pot să rămân fără replică: "De supărare, Schulz ar vrea să anuleze vizita în România. Trebuie să precizez că, atunci când a candidat la preşedinţia PE, M. Schulz, care deţinuse până atunci şefia grupului socialist, a promis că nu va mai fi partizan şi că va reprezenta doar Parlamentul. A descinde în campania unui prim-ministru socialist nu seamănă deloc a atitudine neutră."

 

Să înţeleg că toată "crema" PPE prezentă la Bucureşti, care se afişează cu jegurile pedeliste, despre care şi Barroso, şi Reding, şi mortăciunea aia de Rompuy, ştiau şi ştiu cu ce furăciuni din bani europeni s-au ocupat, nu e intervenţie în campania electorală. Când Buzek se afişa cu premieri de dreapta, era echidistanţă, când Schultz apare lângă un premier socialist e naşpa? Ce, bă? Numai ăia de dreapta au drept de expresie în mocirla numită UE? Stânga e pusă la zid?

 

Dacă şi tu, şi vaca aia de Macovei credeţi că a sosit momentul să lăsaţi curul lui băsescu pentru nişte cururi europene, pentru că v-aţi schimbat planurile de carieră, treaba voastră. Dar nu faceţi ca preţul trecerii voastre în altă tabără să fie plătit de toţi românii. Aţi ajuns de-a dreptul abjecţi cu plângerile voastre către Poarta de la Bruxelles. Nu lui Ponta i-o trageţi, cretinilor! Ne-o trageţi nouă! Să nu te aştepţi la recunoştinţă din partea noastră.

 

Ai toată scârba mea, pulă!  

Spectacolul stupid al unui stat stupid

Statul român este stupid. Nu e o noutate, nu e o sentinţă, e doar o constatare. Probe? Păi, după spectacolul de ieri, cu aproape două sute de lucrători de la CFR Călători chemaţi cu mascaţii în spate să dea cu subsemnatul în faţa procurorilor, judecătorii, firesc, au refuzat arestarea lor. Or fi sau nu vinovaţi, dracu ştie. Dar nu cu turma la Procuratură se rezolvă lucrurile.

 

Altă stupiditate: "scandalul" spionajului industrial. Care este doar o manifestare de rusofobie, şi nimic altceva. Ce vine ca un soi de răzbunare pentru plecarea din ţară a diplomatului rus care a accidentat o fată pe trecerea de pietoni. Deci, săptămâna trecută un cetăţean rus este reţinut la Otopeni, pentru că i-ar fi găsit cei de la SRI nişte documente despre ruina preparaţiei miniere de la Moldova Nouă. N-a fost arestat, ci doar i s-a cerut să nu părăsească ţara până ce se dumiresc geniile de la SRI ce şi cum cu datele găsite la el.

 

Între timp intervenind circul cu imunitatea diplomatului rus, unul dintre genii a montat un caz de spionaj, implicând şi o firmă românească. Firmă care azi părea căzută din cer: nu-i trecuse nimeni de la SRI sau de la PITICOT pragul, să întrebe ce şi cum. Dar geniul cu pricina a fuşerit, stupid, lucurile, conform cu obiceiul pământului. Bun, pentru gibonii rusofobi din presă scandalul pică mănuşă. Dar statului român sigur nu-i pică bine acest joc de imagine, care nu rezolvă nimic. 

 

Ce dracu putem aştepta de la un astfel de stat, care-şi dă cu stângul în dreptul, şi căruia îi mănâncă dulăii din traistă? Sincer: ce? Şi atunci? Atunci, nimic! Ne vedem de ale noastre, ca şi când n-am mai avea stat. E rău, dar e răul cel mai mic acum...    

Apocalipsa după FMI

FMI publică, într-un Raport de ţară dedicat Republicii Absurde Românika, un soi de scenariu, apocaliptic, în esenţă, despre pericolele care pândesc economia mioritică în următorii trei ani. Prilej pentru presa românească, reputată pentru cretinismul ei, să amplifice căcatul şi mai apocaliptic, dacă-mi este permis să mă exprim aşa.

Am şi eu nişte nedumeriri, legate nu de cifre, că oricum puteau pune acolo ce cifre le treceau prin minte. Din 2009, de când avem un nou acord cu ipochimenii, există măcar o cifră pe care s-o fi ghicit FMI în previziunile lui privitoare la Românika? De ce acum ar fi altcumva? Deci, vreau să văd şi eu modelul econometric al economiei României, pe cel al zonei euro, pe cel al ansamblului UE, cum relaţionează ăstea trei, cum se pupă cu modelele economiilor americană, chineză(la rigoare BRIC) şi altele. Adică, fraţilor, economia e globalizată, cu interdependenţe greu de băgat în ecuaţii, ca să zic aşa.

Ar mai ceva: despre care parte a economiei româneşti vorbeşte FMI: aia deţinută de multinaţionale şi globalizată după regulile lor, deci e din altă poză, sau famelnica economie locală, integrată în absolutul falimentului, pe motiv de deficit de cerere?

Gândirea economică a FMI este tot mai rudimentată, nu ţine pasul cu realităţile. De fapt, toate scenariile astea sunt doar un mijloc de presiune asupra unor guguştuci ca România, pentru a fi obligaţi să ia noi şi noi împrumuturi, să-şi vândă pe nimic serviciile publice şi resursele naturale către ăia "prea mari pentru a da falimant".

Sigur, probabil că băieţii de la FMI au nişte datorii faţă de portocalii, şi încearcă să le facă un serviciu, în prag de campanie electorală. De unde şi insistenţa asupra unei cifre care chiar dă fiori românilor cu datorii în euro: devalorizarea cu 20% a monedei naţionale. Dar ştie dracu ce va fi peste trei ani? Noi nu ştim ce va fi mâine, ce mişculaţii mai fac unii de prin BNR, şi ăia de la FMI pot spune care va fi cursul peste trei ani? Bă, ia mai cântaţi pe la alte mese! Barroso, Reding, Von Rompuy, au şi ei ureche muzicală pentru propagandă tembelă. S-ar putea să aprecieze mai mult decât bizonul român, sătul de erzaţul de "fân"... 

Merkel, după Hitler

Dacă suntem oneşti, trebuie să recunoaştem că ceea ce a început Hitler, în septembrie 1939, prin atacarea Poloniei, este pe cale să desăvârşească Merkel, în anul de graţie 2012. Între timp europenii au tras din greu pentru a reface puterea arogantă a germanilor, crezând că lumea a învăţat ceva din cele două măceluri globale din secolul XX. N-a învăţat! Şi nici n-o să înveţe! 

UE a fost mecanismul prin intermediul căruia germanii au acaparat puterea pe continent şi dictează ţărilor europene condiţiile lor. Iată ce scrie azi FT: "Will Greece have to leave the euro? Ultimately, it will be Germany’s call. Will politicians support further bailouts for southern Europe? The vital debates will take place in the Bundestag in Berlin – not in the European parliament. Who does the International Monetary Fund call about the euro crisis? The most important conversations take place with the German government and the European Central Bank in Frankfurt – not the European Commission.

This shift in power from Brussels to Berlin has been accelerated by the euro crisis. Naturally, the German chancellor Angela Merkel still has to go to summits in Brussels and strike deals. She was there only last week. But the euro crisis means that Ms Merkel is now incomparably the most important leader at the table. "

Mai mult, nici măcar despre contraponderea Franţei nu mai există. Motorul franco-german este, practic, de domeniul trecutului, iar alte naţiuni nu sunt capabile să se opună dictatului Berlinului. "For different reasons, the leaders of all the other big EU nations arrive in Brussels in a weak position. Spain and Italy are struggling with their debt crises – and so have become supplicants. The British have opted out of the single currency and the new structures that the eurozone is putting together – so they are marginalised. The Poles are also not in the euro, and have a relatively small economy.

That leaves France. By tradition, a Franco-German partnership is at the heart of any EU deal. For many years, summits were preceded by a separate Franco-German meeting and a joint letter from the two nations. When Nicolas Sarkozy was still in the Elysée, his relationship with Chancellor Merkel was so close that “Merkozy” became a journalistic shorthand for Europe’s dominant duo.

Even then, many were sceptical. One top EU official scoffed that – “France needs Germany to disguise how weak it is. Germany needs France to disguise how strong it is.” Now even the disguises have dropped away. There was no Franco-German letter before the most recent EU summit. Instead, President François Hollande gave an interview to the European press to try to pressurise Ms Merkel to give ground on the mutualisation of European debt and the creation of a banking union. But at the summit it became clear that the Germans will not be hurried. Some argue that the Franco-German partnership has always gone through rough patches – and that the two nations will inevitably get together again. This time, however, it could be different. The power gap between France and Germany has become too obvious; and the issues that divide them are too fundamental.

France’s various proposals for eurozone bonds, banking unions, EU-wide infrastructure spending and common social programmes are all greeted with deep suspicion in Berlin. The Germans suspect that the bottom line uniting these ideas is a desire to get German taxpayers to subsidise France. But Germany’s counterproposal – that the national budgets of EU nations be subject to control by a European commissioner – is dismissed as an unacceptable infringement of national sovereignty in Paris.

By tradition, a Franco-German compromise would be hammered out. But the issues involved are so basic that a deal may not be easily found. In that case, the relative economic strength of Germany could prove decisive – particularly if, as many in Berlin suspect, France is heading for a profound economic crisis."

Nu viaţa bună îi împiedică pe germani să înţeleagă prin ce trec alţii. Amnezia, voită, da! Au şters trecutul, şi revin la vechea lor aroganţă, la dorinţa de dominaţie. O conjunctură face ca acum să se afle într-o situaţie economică relativ mai bună. Dar asta nu va dura la nesfârşit. Iar modelul lor economic este imposibil de transpus la nivel continental. Când vor simţi asta pe pielea lor, nemţii vor avea un şoc. Şoc dublat de ura celor pe care i-au umilit, între timp.

Câtă vreme restul europenilor îşi vor consuma frustrările legate de nemţi şi de dominaţia lor în pace, e încă bine. Dar dacă ipoteza asta nu e valabilă? Vom trăi şi vom vedea...

Ce surpriză!

Radu Tudor ne spune ce are de gând traian băsescu, dacă USL câştigă decisiv alegerile din decembrie. Adică va face scandal, va urla că au fost furate, va pune presiune pe USL prin intermediul amicilor lui Barroso şi Reding, mă rog, se va repeta circul de la Referendum. Şi între timp va încerca să rupă câte ceva din PSD, din PNL, din PC, din UNPR, pentru a face o nouă majoritate, pentru a avea "guvernul lui".

Ce surpriză! N-ar fi traian băsescu dacă nu ar face aşa ceva! Întrebarea este: între timp ne-am imunizat la "microbii" minţii lui băsescu, sau iar o să ne îmbolnăvim de nebunia lui? Mă tem că răspunsul este nu: nu ne-am imunizat! De ce? Habar nu am! Nu mă duce mintea!

Dovada? Păi, celebra comisie etică a Monicăi Macovei le-a pus ştampila "bun pentru morala politică!" pe târtiţă lui Udrea, Oltean şi Anastase. În loc să avem o manifestaţie dură în faţa sediului PDL din Aleea Alexandru, sau în Modrogan, toată lumea e parfum! Şi ştiţi ce? Cei trei vor fi votaţi! Vor intra în Parlament. Ne vor da lecţii. De morală... 

Aşa că circul continuă. Cu avânt, şi în veselia generală. Nu avem memorie? Avem, dar nu ne foloseşte la nimic!

Sistemul ticăloşit, rezumat în stenograme

Remarcabilă viteza cu care s-au mobilizat în apărarea lui băsescu spălătorii de cadavre ai portocaliilor. A apărut tuta de Laura Ştefan, care, expert în "corupţie", nu vede nimic rău în discuţia lui băsescu cu Blejnar. În convorbire nu e nimic rău, convorbirea este rea, pentru că ambii îşi depăşesc atribuţiile legale şi constituţionale. Convorbirea arată chipul monstruos al "sistemului ticăloşit", patronat de traian băsescu. De asta îi ustură în cur pe toţi!

Evident, nu putea să nu se afirme şi Sebastian Lăbăroiu, care publică una dintre cele trei presupuse "interceptări" pe contul lui de Facebook. Deşi la dosar e  numai una, prilej de nedumerire pentru toată lumea: de unde ştie băsescu faptul că a fost interceptat de trei ori? I s-a cerut scuze? A fluierat cineva în biserică? Sau a plasat SRI o poveste celor din subordine, adică derbedeilor de la HotNews? Atunci vine de se explică! 

Evident, EvZ este o culme a abjecţiei: a "descoperit" că procurorul care i-a tras-o lui blejnar  e "prieten" cu Ponta, au aceleaşi "plăceri", cum ar fi participarea la raliuri, şi el a xeroxat "stenogramele" în vară, pentru că i s-a promis şefia DNA. Între timp s-au mai sucit, că prea era gogonată...

Între timp nimeni n-a remarcat că blejnar a făcut un mic "serviciu" unor prieteni ai lui băsescu, ăia de la Tehnologica: a recuperat banii de la CNADNR pentru ei, poprind conturile Companiei! Cum servicii i-a făcut şi elenei udrea, dându-i marfă confiscată de Gardă, pentru a-şi face campanie cu ajutoare pentru sinistraţii de la inundaţii. Pantofii ăia cu toc, dacă mai ţineţi minte. Şi ciucalăţile... 

Sistemul ticăloşit, rezumat de câteva stenograme...

PS: altă proastă care sare din baie în apărarea Pulimii Sale. Dacă totul e cuşer, de ce e nevoie de mobilizarea "avocaţilor" lui băsescu? Întreb şi eu...

Sluga perfectă

Citiţi declaraţiile lui băsescu, făcute la Bruxelles, ca să vedeâi cum gândeşte o slugă perfectă a conducerii informale a UE. Deja lucrurile au depăşit limitele care definesc atingerea interesului naţional. UE a încetat să mai existe. Există doar 27 de state, care orbecăiesc în căutarea unui nou motiv pentru a rămâne împreună, conduse fiind de o gospodină la menopauză. State care deja imaginează strategii de supravieţuire în caz de rupere a Uniunii. Iar băsescu visează la adoptarea euro! E tâmpit cu spume!

Dintre cretinii ăia de-şi zic jurnalişti nu s-a găsit niciunul să-l întrebe "Jupâne, la ce paritate vom adopta moneda euro?" Pare o întrebare nelalocul ei? Ia să vedem ce zic italienii, spaniolii, grecii, portughezii despre asta!  

Nu este suficient că averea românilor a scăzut cu 37% într-un singur an, record mondial absolut, trecut în dreptul lui şi al lui boc? Ce mai vrea? Să ajungem pe primul loc la sărăcie în Europa, cu membri şi ne-membri ai UE? Că într-acolo ne îndreptăm! 

Indiferent cum, traian băsescu trebuie să plece de la Cotroceni. Cât mai repede cu putinţă. Altminteri se duce dracului şi cea mai mică şansă a României de a ieşi din căcatul în care ne-au vârât portocaliii... 

Mai multă ipocrizie despre Europa

Sloganul PPE la actualul Congres de la Bucureşti a fost "Mai multă Europa". Sloganul nu este nou. Se vorbeşte de mult despre nevoia de mai multă "Europa" în viaţa cetăţenilor europeni. S-ar putea să greşesc, dar ideea a aparţinut stângii europene, şi ea înţelegea prin "mai multă Europa" o creştere a solidarităţii cu statele nou aderate, drepturi egale pentru noii şi vechii europeni, extinderea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, consolidarea modelului social european, aflat sub asaltul neo-liberalilor, lupta împotriva discriminărilor de tot felul, crearea unei veritabile cetăţenii europene, rezolvarea deficitului democratic la nivelul Uniunii.

Încăput pe mâna "popolarilor" sloganul a generat doar un festival al ipocriziei celei mai neruşinate. Ipocrizie pe care premierul Poloniei, Donald Tusk, n-a ezitat s-o impute, public, liderilor Partidului Popular European, într-un discurs care sigur a stricat cheful multora din sală. "Ipocrizia este atunci când un politician spune la Bucureşti «Mai multă Europă», iar acelaşi politician spune, a doua zi, la Bruxelles, că UE are nevoie de un buget european mai mic. Ipocrizia apare, de asemenea, atunci când politicianul spune «Mai multă Europă», iar apoi că nu e nevoie de a avea o Europă integrată, care să nu se împartă în Zona euro şi Zona noilor membri. Ipocrizia este şi atunci când aici, la Bucureşti, acelaşi politician spune «Mai multă Europă», iar apoi a doua zi afirmă că nu toate statele europene ar trebui să fie în Schengen (...) Deci nu trebuie ca acest slogan să fie unul gol".

Este cazul să vă mai citez din inepţiile lui băsescu? Atunci, pa!

Întrebări pentru nişte şobolani populari

România va fi gazda câtorva dintre şobolanii care, ascunşi în spatele instituţiilor pe care vremelnic le conduc, la Bruxelles, în special, au dat o lovitură fără precedent democraţiei din România, pentru a-şi pune la adăpost o slugă, esenţială în sistemul de putere din UE, care se dezechilibrează în favoarea stângii. Nu sunt bine-veniţi, măcar pentru cele 7,4 milioane de cetăţeni, români, dar europeni, care l-au demis pe băsescu votând la un Referendum perfect demcratic şi constituţional, validabil după orice criteriu, dar anular de şase tembeli de la CCR, folosindu-se de o cifră falsă din statistici.

Congresul PPE este ocazia care îi aduce la Bucureşti pe pomeniţii şobolani. băsescu visează că asta îi va relansa imaginea. PDL visează că va creşte în sondaje, dacă apare în poză cu Merkel, Barroso, Von Rompuy, Martens şi compania. Este un congres al ruşinii. O dovadă de tupeu, de nesimţire, o sfidare la adresa românilor, o umilire publică a României. O confirmare publică a statutului său de colonie, de ţară de rangul doi în UE.

Evident, dacă România ar avea presă, şi românii mândrie, derbedeilor ăstora li s-ar pune câteva întrebări simple, dar esenţiale: 

•  Asta este ideea despre democraţie a Uniunii Europene, adică se pot şterge prin voinţa a şase oameni partizani, care depind de preşedintele băsescu, 7,4 milioane de voturi?
• Sunt conştienţi că, pentru majoritatea românilor, traian băsescu nu mai are nicio legitimitate, nu mai este recunoscut ca preşedinte?
• Cum pot accepta, în aceste condiţii, să îl primească la summiturile UE, şi să considere valabile angajamentele luate de băsescu în numele unei Românii care îl respinge?
• Sunt conştienţi de creşterea bruscă, şi masivă, a sentimentelor anti-europene şi anti-Bruxelles în România?
• Sunt conştienţi de ruptura tot mai mare dintre cetăţenii europeni şi liderii Uniunii şi ai puterilor politice naţionale? Umilirea Greciei, României, a altor ţări, nu contribuie la acest proces de depărtare a cetăţenilor de proiectul european?

Sigur, nu vom primi răspunsuri la aceste întrebări. În locul lor vom auzi obişnuitele sloganuri propagandistice ipocrite. Depinde cine le mai crede. De fapt, şi aşa a început prăbuşirea comunismului, primii care nu mai cred în propagandă sunt liderii, care devin cinici şi dispreţuitori. Iar când cetăţenii se prind de înşelătorie, furia lor explodează. UE este în pragul exploziei. Măcar de asta sunt conştienţi şobolanii găzduiţi de mausoleul lui ceauşescu?  

Lucrul amestecat miroase a căcat

Verificată pe clasa politică, zicala care ţine loc de titlu este cu atât mai adevărată. Plecate de la alte considerente, şi USL, şi ADR au ajuns două imense haznale, în care regăsim toate dejecţiile politicului din ultimii 22 sau 23 de ani, depinde cum numeri. Ce raţiune mai are USL, acum, când reuneşte şi PNG, şi o aripioară din martirizatul şi ridiculizatul PNŢ-CD, şi nu'ş ce ecologişti, traseişti şi alte lighioane legionaro-fascistoide, gen Jiji? 

Sunt foarte curios cum va explica PSD partenerilor europeni de stânga concubinajul cu un grobian precum Jiji, rasist şi homofob pe faţă? Ştiu, e multă ipocrizie pe cele două teme şi la socialiştii europeni, dar nu suficientă pentru a înghiţi găluşca asta. Plus că homofobia e naşpa în întreaga Europă, şi nu trebuie să vă explic eu de ce...

Despre ARD, numai de bine! Adunătură şi acolo, cât cuprinde, inclusiv un Jiji mai spălat, dar la fel de legionaro-fascist, Neamţu-Usturoi. Dacă USL a trecut elegant peste capitolul moralitate, ignorându-l cu seninătate, ARD a dat spectacolul ridicol al "Comisiei Macovei". Care a validat candidaturile Fecioarei din Pleşcoi şi a lui Videanu-Bordură. 

Scopul NU scuză mijloacele. Nu am de gând să mă duc la vot ţinându-mă de nas. Sincer, ceea ce văd zilele astea îmi întoarce stomacul pe dos. Şi mă mai gândesc dacă ies sau nu din secta "vot canci"...   

Minte de chinez

Justin Lin este chinez, economist, a lucrat, ca economist-şef, la Banca Mondială, şi a scris o carte, recenzată elogios, aş zice, de FT: The Quest for Prosperity. Omul nostru prezintă o abordare interesantă a procesului de dezvoltare economică. Cred că a venit vremea să abordăm serios o problemă: cine şi cum gândeşte pentru chinezi, în particular, şi, în general, pentru asiatici. Este deja secolul Pacificului, şi noi am rămas tot la clasicii capitalismului. Ăia de secol XIX, hai XX, cu indulgenţă, şi obligatoriu occidentocentrici. Nu prea mai ţine figura. Acum ăia cu idei au ochii oblici, sunt pragmatici şi iubesc pisicile care prind şoareci, indiferent de culoarea lor, a pisicilor...  

Aveţi aici câteva fragmente din recenzie. Poate dăm idei ăstora de guvernează acum. Cam în dorul lelii, ce-i drept. "As in the old structural economics, the version advanced by Lin recognises the importance of obstacles to economic progress that individual entrepreneurs cannot overcome on their own. But in opposition to that school Lin, influenced by his training and east Asian experience, points to the importance of exploiting a country’s comparative advantage. In his rejection of what he labels the “comparative advantage-defying” strategy, Lin is in line with neoclassical economics. But he also emphasises the role of active government in guiding the economy and overcoming obstacles to the process of continual economic upgrading. This, then, is heterodox thinking.

Yet how is this approach to be turned into practical policy? The answer is to be found in what Lin calls his “growth identification and facilitation framework”.

This has six steps. First, choose a country to follow that has a roughly similar set of resources, but about double the real income per head. Then identify tradeable industries that have grown for two decades. Second, if businesses are already active in these activities, identify constraints to further upgrading and new entry. Then act to remove them. Third, where no such businesses are yet active, look for foreign direct investment in these activities. Fourth, look for industries where domestic businesses are already successful and support scaling up: improvements in infrastructure or support for research and development are possibilities. Fifth, where infrastructure and business environments are poor, concentrate activities in special economic zones or industrial parks. Sixth, provide time-limited incentives to pioneering companies."

Noi aşteptăm să se îndure "capitaliştii" de noi, şi să ne bage în traistă. Succesuri!

Turmele elitiste

Se face un mişto gros şi cretin de spusele lui Marga despre caloriferul transilvan, mişto început de o turmă de jurnalişti cretini, a căror cultură este egală cu zero, şi este continuat de alte turme de cretini, "elite", de data asta, care se rezbună pe faptul că nu mai pot dispune de "portofelul" ICR. Sincer, nu am pic de simpatie faţă de Marga, iar numirea lui în fruntea ICR este un dezastru la fel de mare precum "domnia" lui Parapipi. Este conflictual, rigid, şi suficient de ranchiunos. Trecem...

Numai că Marga, cu  caloriferul lui, a ridicat o problemă de principiu: civilizaţia materială nu are nimic de spus despre noi, românii? Despărţim "spiritul" de materie? Şi apoi, de ce numai "artiştii", în sens larg, ar crea "cultură", iar elitele tehnice, tot în sens larg, nu? Parcă Da Vinci era şi inginer, nu? Şi mulţi alţii ca el...

Să ne gândim la marile catedrale gotice. Ar fi fost ele posibile fără creativitatea constructorilor lor? Spun ele ceva despre cultura şi civilizaţia care stau în spatele lor? Ne putem imagina cultura britanică despărţită de Revoluţia Industrială? Nu cumva multe forme culturale s-au născut din consecinţele pomenitei Revoluţii?

România se reduce la Eminescu, Cioran, Ionesco, Brâncuşi? În poză nu încap nici Vlaicu, nici Coandă, nici Gogu Constantinescu, nici Saligny?  Şi atunci? De unde exclusivismul ăsta penibil?

Ştiu şi eu, poate ne mai gândim când e vorba despre ce  promovăm pe post de elemente ale identităţii naţionale. Copiatul formelor culturale la modă nu duce la nimic bun. Dar chiar la nimic: este doar un semn de frustrare al unei civilizaţii minore, complexate şi lipsite de valoare. Chiar aşa suntem noi?

S-o ia dracu de ţară!

România nu merită mai mult decât primeşte de la toţi. Nu merită ca un oarecine să investească ceva în ea, sentimental, raţional, nebunesc, cum o fi. Merită să fie tratată ca o otreapă, şi atât!

De 24 de ore cinci demenţi au schimbat regimul constituţional,  dând practic o lovitură de stat prin adăugarea la Constituţie, fără drept, şi nimeni nu protestează: nici cetăţenii(mă rog, adunătura bănuită pe nedrept c-ar fi formată din cetăţeni), nici Executivul, ajuns peste noapte în subordonarea preşedintelui, care, să vezi comedie, se află în stare de perfectă ilegitimitate, nici Parlamentul, nici partidele politice, nici societatea civilă, şi jigodia de pază a "democraţiei", presa, ocupată cu Sima, Tufaru, accidente de maşină, cururi de târfe cu sau fără soţi sau amanţi. 

Înseamnă că ne place să avem stăpâni, nu conducători aleşi, democratic şi legitim. Înseamnă că puţinii cărora le mai pasă  de astfel de lucruri merită să fie internaţi la nebuni!

Ştiţi ce? S-i ia dracu de ţară! Cu cât se alege mai repede praful de ea, cu atât mai bine!

UPDATE: Ponta iese din muţenie pentru...ghiciţi ce?! Pentru a felicita echipa de fotbal după meciul cu Turcia. Îl doare pe el în pulă de decizia CCR. Aşa are mai mult timp liber!  

Zegrean şi compania, dacă tot v-aţi apucat, scoateţi şi USL în afara legii!

Nu-i nimic, România tot a avut parte de o lovitură de stat. Dar ştiţi cum e: s-a nimerit s-o dea CCR, nu ăia de se zicea c-au pregătit-o, odioşii uselişti! Aşa cum spun patru membri ai Curţii, România este de azi o republică prezidenţială, o schimbare constituţională ilegitimă, ilegală şi periculoasă. De azi Guvernului i se ia atributul de a decide şi exercita politica externă a României. Lui îi rămâne doar atributul de executant al deciziilor luate de băsescu în materie. De fapt, cum politicile europene nu mai ţin de politica externă, practic băsescu este, cu acordul CCR, un fel de Ceauşescu II, care decide, şi restul execută, iar Parlamentul devine un zarzavat decorativ.

Aşa că în timp ce pe Antonescu îl fute grija de Jiji şi de colegiul luii, iar pe Ponta nu-l fute nicio grijă, noi trăim într-un alt regim politic, mai aproape de totalitarism ca niciodată. În loc să convoace Parlamentul imediat, şi să aprobe o Lege de Dizolvare a Curţii Constituţionale, astfel anulând efectele unei decizii scelerate, USL zace pe coadă şi cască gura la sondaje fanteziste. Bă, idioţilor! Şi dacă mâine CCR decide că sunteţi în afara legii, că aşa vrea băsescu? Ce face, dobitocilor?  Dormiţi pe laurii unei victorii pe care o s-o întoarcă Zegrean, boilor!

Cazul "Cărtărescu" şi haita de "intelectuali"

Prieteni, am impresia că am lipsit cam mult din realitate! Nu fumez nimic, pentru criza de spondiloză, care mă ţine în pat de câteva zile, nu iau decât nişte aspirină, şi aia cu greu, că nu mă lasă onor stomacul, şi nici brânza de vaci nu dă halucinaţii. Aşadar nu-mi amintesc să existe un caz "Cărtărescu". Ei bine, greşit! El există! Păi, altminteri de ce s-ar mai fi solidarizat cu el "intelectualii" României, în frunte cu fute-vânt ăla de Tismăneanu, mai turbat ca oricând?  

E dreptul lor, nu asta e problema. Problema este că intelectualii pulii pleacă de la o atitudine incompatibilă cu democraţia: interzicerea atitudinii critice şi a libertăţii de exprimare. Este dreptul ălora de la A3 să creadă că din bani publici, o sută de mii de euro, ICR i-a construit o anumită imagine lui Cărtărescu în exterior. Este dreptul lor să creadă că asta e răsplata băsismului greţos, afişat de individ. De aici până la trasformarea lui în victimă a celor care-l detestă pe băsescu e cale lungă. Nu e victimă, el este doar un ordinar profittor al unui sistem care a generat permanent profituri din bani publici pentru nişte aleşi, în detrimentul majorităţii intelectualilor români.

Acest gest de "solidaritate" îi face odioşi pe indivizii care "protesteză" ca proasta în târg. Nimeni nu s-a solidarizat cu Marga, spre pildă, la adresa căruia Tismăneanu a dezlănţuit un tir de mizerii, descalificante pentru un intelectual, dar de înţeles pentru activistul de partid frustrat care a rămas! Veţi zice că în spatele lui Marga nu este nimeni. Fals! Doar că oamenii care îl stimează pe Marga au, probabil, altă idee de solidaritate, pentru un proiect, pentru nişte idei, nu pentru o dispută din sfera personală. Da, Cărtărescu a fost abonat la banii ICR, cu nevastă cu tot! Da, a profitat de sistem, şi trebuie să dea oamenilor nişte răspunsuri. În democraţie nu există vaci sfinte, iar individul nu e tocmai un "sfânt"!   Astea nu sunt scuze, sunt acuze!

Asta e: trebuie demonstrată teza fascizării României, trebuie spus că suntem pe drumul barbariei. Sigur, e vorba despre un cretin congenital, Tâmpeanu, dar flăcăul nu este de capul lui. De asta îi urăsc eu pe "intelectuali": pentru că dragostea de un ilustru cur le anulează spiritul critic. De aici vin marile rele ale societăţii.  

Durerile facerii: învăţarea riscului investiţional

Bun: nişte băieţi cu bani de la Românika-rămâne de văzut de unde au avut banii!-au prins gustul riscului la jocul pe Bursă, fără să îl înţeleagă pe el, pe risc. Şi mai bine: şi-au dat banii pe mâna unuia care iubea şi mai mult decât ei riscul, şi care credea că, matematician fiind, îl înţelege şi îl controlează. E vorba de Sima. Care a riscat, şi au pierdut, şi el, şi clienţii lui. Povestea capitalismului financiar, condensată în câteva fraze.

Acum Sima ne spune, într-o scrisoare halucinantă, povestea vieţii lui de speculator mioritic. Altă gulgută pentru proşti. Cine îşi închipuie că s-a descoperit formula-minune pentru gestionarea riscului în speculaţiile bursiere, să se uite la ce se întâmplă din 2007 în lume. Şi asta pentru că doi idioţi, altminteri laureaţi ai premiului Nobel pentru economie, au convins alte turme de cretini că au pus la punct o metodă pentru a se feri de riscul investiţional în produse derivate şi alte de acest gen. De atunci, din 2007, economia globală nu-şi mai revine, iar sute de milioane de oameni au intrat în sărăcie şi suferă.  Iar capitalismul este mai şubred şi mai urât ca oricând. În rest, totul este bine, iar proştii continuă să-şi rişte banii...   

Un puseu de scârbă

Iar am un puseu de scârbă de politică. Mi se trage de la numele de pe listele cu candidaţi de la TOŢI cei care vor participa la alegeri. Să fiu ipocrit şi să spun că ăia de la USL nu-mi provoacă atâta greaţă ca ăia de la ARD ar fi imposibil. Nu sunt eu, dacă fac aşa ceva. 

Îmi bat gura de pomană, spunând unora de prin PSD, dar şi din PNL, că nu au scuze pentru starea mizerabilă a politicii româneşti, pentru că numele alea sunt semnul eşecului lor de a recruta, pregăti şi promova oameni noi în partidele lor. Singurul criteriu de a promova pe liste a rămas capacitatea de a "aduce", a se citi "cumpăra", voturi. Nu mai dau nume, că nu are rost. Le ştiţi şi voi. 

În rest, ţara asta are nevoie în continuare de o busolă, că oricum s-a pricopsit cu un grup de cârmaci, care-şi dau cu sârg în cap, încercând să pună mâna pe cavilele cârmei. Deocamdată fiecare are câte una, şi unii trag hăis, alţii cea, iar la nave va după celebra curbă numită a "pişatului boului". Hai, să fiţi sănătoşi!  

Mai mare daraua decât ocaua

M-am săturat să fiu luat de prost de o mână de derbedei, care fac jocurile lui băsescu, ei fiind plătiţi din banii mei! Amestecul DNA în procesul electoral este cea mai gravă atingere adusă democraţiei de aşa-zisa justiţie "independentă", care se dovedeşte a fi o adevărată cloacă de corupţie, incompetenţă şi servilism. Dar Barroso, Reding şi alţii nu pot vedea aşa ceva: li se pune pe ochi pizda lui Macovei(prietenii din servicii ştiu de ce, unii au şi filmuleţe instructive în materie!).

De ce m-am înfuriat? Pentru că DNA vrea să spună că Referendumul a fost fraudat de 48 de şefi sau membri ai unor comisii de votare, în cârdăşie cu Dragnea. Nu, zău?! Bă, ţuluşilor! Cretinilor! În România au fost peste 18.000 de secţii de votare! 48 de secţii înseamnă 0,25% din total! Să zicem că în fiecare secţie au fost mânărite cam o sută de voturi(că majoritatea sunt la ţară!), asta înseamnă că sunt vreo 4800 de voturi naşpa. Adică 0,05% din totalul de 8500000 de voturi exprimate. Până la cele două milioane de voturi fraudate din mintea pedeliştilor e cale foarte lungă. Pe care nici DNA nu o poate parcurge. Oricât s-ar strădui, şi oricâte abuzuri ar face, DNA nu reuşeşte decât să se facă de râs, şi să compromită ideea de democraţie şi de independenţă a justiţiei.

traian băsescu, a cărui minte este dusă bine cu sorcova, crede că în felul ăsta ţine departe de urne oamenii, pentru a maximiza şansele ciumeţilor care ARD gazul de pomană. Îi reamintesc un lucru: vârând DNA în ecuaţie, a ţinut aprins sentimentul anti-băsist. Dacă i se pare că lucrurile s-au liniştit, înseamnă că nu mai face priză cu realitatea. Ura împotriva lui e chiar mai mare. Nimeni nu acceptă ca un politician abuziv să se pişe pe votul lui. Aşa că "păgubiţii" referendumului i-o vor trage la parlamentare cu furie! Chiar dacă nu sunt fani USL. Aşa că mai mare daraua decât ocaua...

O vulnerabilitate construită de băsescu

Episodul Luluţa, trimisa specială a justiţiei româneşti la Bruxelles, în ciuda opiniei publice şi a voinţei celor din USL, care o iubesc precum un buboi suprainfectat pe bucile curului, spune multe despre adevărata moştenire a lui băsescu. O moştenire care este departe de a fi un fruct al hazardului: şantajabilitatea României. 

Lucrurile sunt simple: din diverse motive, care nu au atât a face cu România şi pregătirea ei pentru aderare, ci mai ales cu modul ticălos în care opoziţia din anii 2001-2004, şi aici trebuie să-şi asume vina şi liberalii, au prezentat realităţile din ţară la Bruxelles, am avut parte de o aderare cu condiţii. Poate că pentru băsescu şi compania prezentarea României drept un rai al corupţiei(ceea ce nu a fost, dar a devenit, sub conducerea înţeleaptă a Pulimii Sale!) a fost o idee bună: a câştigat alegerile prezidenţiale şi şi-a adus partidul la ţâţa banilor publici.

Pentru România a fost un dezastru. Mai mult, din dorinţa dementă de a-şi desfiinţa, la propriu, adversarii politici, băsescu n-a făcut nimic pentru a ridica mecanismul de cooperare şi de verificare. A asistat liniştit la transformarea lui în instrument de şantaj la adresa României, vezi cazul Schengen. Oricât de ticăloşi ar fi fost ăia de la SIE(şi cu MRU acolo, au fost şi sunt!), nu se poate să nu fi prezentat informaţii veridice despre intenţiile francezilor, germanilor şi olandezilor în cazul Schengen. Care a fost răspunsul Pulimii Sale? Spectacolul halucinant al arestărilor în masă printre poliţiştii de frontieră şi printre vameşi, care a întărit imaginea unei ţări cotropite de corupţie!

traian băsescu a avut opt ani pentru a "reforma" justiţia. A schimbat, în aceşti ani, peste 4200 de judecători şi procurori. Aşa se face că acum CSM este condus de două pupeze care habar nu au de viaţa lor, dar care bat drumul Bruxellesului, pentru a-i pârâ pe meşanţii de la guvernare! Ne-a spus că pentru ridicarea MCV trebuie sacrificat Năstase. O justiţie de căcat l-a condamnat, ascultând de ordinele preşedintelui, dând argumente Bruxellesului să nu creadă în independenţa justiţiei!

Bomboana pe coliva şantajabilităţii României a fost pusă de campania "lovitură de stat " în cazul destituirii lui băsescu. Toate plângerile idioate ale CSM, CCR şi ale Parchetelor au fost mană cerească pentru unii precum Barroso şi Reding, care au agenda lor în privinţa României. Şi uite aşa avem un MCV şi mai al dracului, de care vom scăpa la pulivară! Dar e bine! băsescu are o nouă armă împotriva lui Ponta şi a USL. Ceea ce este mai important decât servirea interesului naţional. Iar Luluţa va trasmite la Bruxelles cele cuvenite, adică noi argumente pentru şantajarea ţării.  Nu cred că Luluţa va fi numită la DNA, deşi orice e posibil în România! Şi oricum, dacă nu pleacă ea, pleacă Morar la Bruxelles!

Şi uite aşa cel care trebuie să veghezer la siguranţa naţională, că de aia este şeful CSAT, a construit cea mai mare vulnerabilitate la adresa ei, din ticăloşie, din dorinţa de a ne arăta cine e jupânul. Ne-a arătat! Doar că nu e el, atâta TOT!



Pledoarie pentru Parlament

Mă irită din ce în ce mai mult campania mediatică îndreptată împotriva Parlamentului. A Parlamentului, ca instituţie esenţială a unui regim democratic. E drept, veţi zice, nu Parlamentul este ţina, ci parlamentarii. Greşit! Instituţiei îi sunt contestate drepturile fundamentale, inclusiv dreptul de a forma Comisii de Anchetă pe diverse probleme, sau controlul asupra unor institiţii ale statului, conform prevederilor constituţionale şi legale. 

Azi senatorii PDL, sub pretext că o comisie care să ancheteze modul în care DNA a cercetat dosarele legate de "fraudarea Referendumului", au plecat din sală, încercând astfel să blocheze formarea comisiei. Plecarea lor a fost pregătită de o serie de intervenţii în presă, prin care, cum spuneam, Parlamentul este prezentat ca fiind ceva care "încalecă" Justiţia şi pune talpa pe grumazul ei. Nu mai vorbesc despre atitudinea Luluţei, prefaţată şi sprijinită masiv de presă, care pur şi simplu refuză să se prezinte în faţa unei comisii a Parlamentului, pentru că ea e magistrat. Iarăşi greşit! Este(era) şefa Ministerului Public, parte a executivului, Executiv, care, am tot spus asta, o spune, de fapt, Constituţia, se află sub controlul Parlamentului. Iar politicile Ministerului Public nu au cum să nu fie în fază cu politicile Guvernului României, indiferent ce cred Luluţele şi Dănileţii, Morarii şi ţuluşii.

O altă tehnică, insidioasă şi manipulatoare, de devalorizare, de banalizqre a activităţii Parlamentului, de demonizare a lui, o reprezintă "clasamentele" realizate de diverse ONG-uri, vârf de lance fiind IPP. De la câtă hârtie igenică se consumă pe cap de ales până la câte minute şi secunde a vorbit în plen, câte prezenţe sau absenţe la vot are, câte legi a produs, etc, nimic nu scapă vigilenţei "normatorilor" civici, secţiei de cadre a societăţii civile. Parlamentarii sunt prezentaţi ca un soi de plagă, un stol de lăcuste, care consumă totul şi nu produc nimic.

Iarăşi spun asta: alesul nu este un angajat oarecare, cu program fix şi cu fişă de pontaj, cu normă de lucru şi cu indicatori de productivitate. Ce produce, în fond, un Parlament? În primul rând, un lucru esenţial: este garantul democraţiei, drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Este adversarul natural al totalitarismului. Aşa s-a născut! Ce mai produce el? Păi, bunuri simbolice, ca şi în cazul garanţiilot: legi. Poate cineva "norma", ca la bandă, producţia de bunuri simbolice? Nu cred! Şi atunci, la ce folosesc "analizele" IPP?

Civicii de genul ăsta sunt la originea actualului sistem de vot, care i-a transformat pe parlamentari într-un soi de primari adjuncţi. Acum le pute "Parlamentul". Ar vrea altceva, dar nu au nimic de propus, şi chiar dacă ar avea, cine se mai uită în gura lor? De unde se vede că şi "societatea civilă" dăunează grav sănătăţii democraţiei! 

Morala? Nu ne întoarcem noi la bunele vremuri de demult, când parlamentarul era parlamentar, nu slujbaş cu program fix şi normă de lucru? Poate n-or face ei cea mai bună impresie, dar e liniştitor să ştii că există şi că, la o adică, ne feresc de tentaţiile totalitare ale unora care gândesc precum băsescu...    

De grija altuia

Proştii, se ştie, mor de grija altora. Şi când nu au de grija cui muri, mor făcându-şi iluzii despre moartea aceloraşi. Avem confirmarea perfectă a acestor afirmaţii în presa de căcat a scumpei noastre patrii. Care publică, cu ocazia zilei de naştere a lui Putin, o minciună patentă a lui Boris Nemţov, care pune pe numele preşedintelui rus avioanele şi elicopterele aflate la dispoziţia statului rus, casele de protocol al aceluiaşi stat, şi altele. E acelaşi Boris Nemţov care a devalizat, pe vremea lui Elţân, acelaşi stat rus, şi acum toacă banii la Londra. E bine! Prostul de jurnalist român juisează de plăcere, scriind de "rău" despre Putin. După care se miră că România este citată la Moscova printre ţările care pun la cale şi finanţează o "revoluţi portocalie" în Rusia!

Dar cea mai mare prostie din ultima vreme este aceea a Mării Negre El Dorado-ul hidrocarburilor. De ce prostie? Pentru că rezervele bănuite sunt practic nesemnificative, raportate la ceea ce există la nivel global. Când "marele zăcământ" asigură circa 30% din consumul local timp de doar şase ani, să spui că-ţi asigură independenţa energetică ţine de noaptea minţii!

Să fim realişti: NICIO ţară, nici măcar Rusia sau Arabia Saudită, nu este independentă energetic. Toţi suntem DEPENDENŢI de energia obţinută din hidrocarburi. Şi până una-alta nu se întrevede o schimbare radicală. Poate ar trebui să ne întrebăm cum scăpăm de această dependenţă. Că, altminteri, nu văd ce se schimbă dacă vom cumpăra gaz de la ruşi, algerieni, azeri sau mai ştiu eu cine. 

Şi fiindcă veni vorba despre madam de la OMV-Petrom, să nu o întrebe niciun "jurnalist" : "Madam, eşti proastă? Cum se face că acum, la un preţ al barilului pe la 90 de dolari, litrul de benzină e mai scum decât atunci când barilul era la 150 de dolari?" Că au crescut accizele, e una, dar creşterea nu e atât de mare, şi nici dolarul n-a crescut până la cer! Lăcomie, ceva? Forţarea creşterii profitului la vânzarea de produse petroliere?" Dar ce să crei unor proşti? Ei mor de grija ruşilor!

Deşi nu are legătură directă cu subiectul, întreb şi eu: cât de proşti ne cred ăia care încearcă să ne convingă că Siria atacă Turcia? O Turcie în plin priaprism imperial, care se vrea jupânul zonei, iar Siria i se pare o pradă la îndemână. 

O fi tiran nea Al Assad ăla, dar iraţional sau prost, nu. De ce ar vrea să dea motive NATO, să intervină militar împotriva sa? Pe bune: de ce? Nu are suficiente belele şi aşa? Apropo: statele arabe au limitat ajutorul militar acordat rebelilor sirieni. De ce?  Nu cumva pentru că au fost păcălite, şi au contribuit la tragedia siriană?

Asta e: fiecare cu grija lui...

O pulă "gânditoare": Tapalabă

Se vede treaba că la noi, românii, democraţia este un concept uşor bizar, şi oricum departe de modul nostru de a fi. Altminteri nu am vedea oameni care sunt toată ziua cu dânsa'n gură, dând lecţii cu un aer de superioritate "pulimii", justificând comportamentul nedemocratic al idolilor lor din politică sau justiţie. Unul dintre aceşti ciocoi ai media portocalie este Tapalabă, şi omul nostru nu merită nici cea mai mică formă de respect, câtă vreme pentru el principiile îşi pierd sensul când în peisaj apar cururile mult iubite: băsescu, monicuţa, kovesi, morar şi "serviciile". Apropo de servicii: nu ştiu de ce am impresia că numitul Tapalabă este membru activ al unuia dintre ele. Să trecem...

Şi ce ne spune Tapalabă, în ultimul lui excrement intelectual, publicat pe HotNews? Că e naşpa că USL se leagă de servicii, şi vrea să facă efectiv controlul parlamentar în ceea ce le priveşte: "Premierul Victor Ponta pune acum in discutie controlul asupra serviciilor de informatii, legea de functionare si, implicit, cine numeste sefii SRI si SIE. Antena 3 a declansat in paralel o stranie campania impotriva serviciilor de informatii. Nu cred ca e o intamplare. In prezent, sefii serviciilor sunt numiti de presedintele Traian Basescu. Controlul parlamentar se realizeaza mai mult formal, rapoartele de activitate din ultimii ani nefiind macar discutate."

Îi reamintesc cretinului că una dintre primele condiţii puse României pentru admiterea în UE şi în NATO a fost punerea serviciilor de informaţii sub controlul societăţii civile, respectiv al Parlamentului, şi numirea în fruntea lor şi ca ministru al apărării a unor civili. Şi el, marea pulă democrată, aplaudă faptul că acest control este formal, că e bine aşa, câtă vreme Iubitul Conducător şi Mare Machitor îi numeşte pe directori.  

Marea nenorocire ar fi un Parlament ce se ia în serios şi pune şaua pe servicii, care acum îşi fac de cap, în deplină impunitate. Vom afla vreodată contribuţia SIE la defăimarea României în perioada suspendării lui băsescu, vara asta? Vom afla vreodată dimensiunea ascultărilor ilegale ale SRI, care  îi privesc pe adversarii lui băsescu? Sau complicitatea SRI cu unii din DNA şi CSM, pentru a elimina adversarii lui Morar şi Kovesi, şi pentru a proteja grupul de influenţă în justiţie, condus de Macovei? Evident, câtă vreme vor fi oameni ca Tapalabă, NU!

Acum imbecilul victimizează SRI şi SIE: "Or, prin punerea in discutie a activitatii serviciilor de informatii fix cu doua luni inainte de alegeri, liderii USL spera probabil sa inhibe functionarea lor. Fara informatiile de la SRI, Parchetul General si Departamentul National Anticoruptie pot fi conduse inca doua decenii de Daniel Morar sau Laura Codrota Kovesi. Nu are importanta. Asa cum spunea un liberal, ca sa ai toata puterea, trebuie sa ai "curentul" si "motorul". Curentul ar fi serviciile de informatii, motorul justitia. Daca nu e alimentat la curent, motorul nu merge. Cred ca USL incearca, daca nu sa taie curentul inainte de alegeri, macar sa produca niste scurtcircuite menite sa blocheze functionarea motorului."

Cât de democrată mai este o ţară care are drept motor alianţa dintre nişte instituţii totalitare? Pentru că nici în Parchete, nici în SRI, nici în SIE, democraţia NU are sens! Sunt structuri ierarhice, cu relaţii de subordonare pe vreticală, şi total opace. Să le plâng de milă că cineva ar vrea să le facă ceva mai transparente? Doar nu-s nebun!

Pentru proşti

Nenea ăla care, pe vremea lui Ludovic al q-ulea, sastisit de abuzurile respectivului, şi de ideea tembelă că statul se poate confunda cu un om, a venit cu ideea separaţiei puterilor în stat, nu s-a gândit ca dintr-un porc abuziv să ne alegem cu cel puţin trei porci, la fel de abuzivi. La Românika ideea despre separaţia puterilor în stat se traduce prin "fiecare cu pizda mă-sii!" Cu alte cuvinte, nimeni nu suflă în ciorba mea!

Reamintesc astea proştilor care au sărit din baie azi, după ce Ponta a pomenit despre un control parlamentar al CSM şi al Parchetelor, după modelul serviciilor secrete. CSM NU se confundă cu Justiţia, este doar un organism de gestiune colectivă a carierelor magistraţilor, şi care este format doar din magistraţi, în urma unei proceduri democratice, sau cel puţin formal democratice. Asta îl face garantul independenţei Justiţiei. Cel puţin în teorie. În practică, s-a văzut recent, CSM a ajuns un organism pervers, care apără interesele politice ale unui partid, PDL, şi pe cele ale Iubitului Conducător şi Mare Machitor, zis şi Cel Iute Pişătoriu din Ochi! Şi este împotriva principiilor democraţiei să nu dai nimănui socoteală de ceea ce faci! La Parlament cu mişeii! 

În administrarea Justiţiei intră şi Ministerul Justiţiei, printre altele. " ARTICOLUL 132 (1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei." zice la Constituţie. Dacă aşa zice, flăcăii sunt parte a executivului, iar aceeaşi Constituţie zice că Executivul este sub controlul Parlamentului. Logica zice că, prin urmare, Ministerul Public se află şi el sub controlul Parlamentului. Unde-i problema?

Parlamentul este expresia condensată a poporului,  şi este firesc ca, în ultimă instanţă, toată lumea, vorbesc de instituţii, trebuie să se raporteze la el şi să răspundă întrebărilor despre buna lor funcţionare. Sigur, unora nu le sună bine ideea. Dar le va trece. Fie şi de la nişte şuturi în fund bine simţite...