Înţeleg că sunteţi foarte dezamăgit, Pulimea Voastră: nu puteţi să-l convingeţi pe Livache, şmanglitorul de la trei, sectorul trei, pupilul Măriei Voastre să candideze la şefia PDL. Sunteţi sigur că aţi epuizat toate argumentele? Ia vedeţi, poate reuşiţi să-l convingeţi cu DNA. Cu o imunitate, nu cu o anchetă, că cu anchetele e mai greu. Se tot screm ţuluşii să-l dovedească de corupt de vreo doi-trei ani, şi nimic. Zi-i lui Danel să-i dea NUP, şi e omul tău! Mâine îşi depune candidatura! Şi ai rezolvat problema. Ce e aşa de greu de înţeles? Hai că poţi, Pulimea Ta! Dacă vrei tu, orice e posibil!
Un comentariu:
Va semnalam cu respect ultimele doua editoriale ale dlui Ioan Buduca din revista VIP privitoare la aparitia lucrarii “Inlaturarea lui Ceausescu, asa cum va fi fost”.
Primul editorial:
“Valeriu Mangu s-a facut cunoscut, in ultima vreme, prin citeva interpretari radicalmente novatoare asupra spiritului inchis in litera Constitutiei noastre. Cum noi, aici, in Romania, traim o grava disolutie a instantelor intelectuale de omologare (politizate fiind toate, asadar corupte), interpretarile lui Mangu au trecut aproape neobservate. El, constitutionalistul radical, nu pierde, in acest context, nimic. Noi, subiectii acestui constitutionalism, pierdem totul: sansa de a ne trezi la realitate.
Observind ca mentalul nostru nu mai are capacitatea de a sesiza esentialul, Mangu a inceput sa abordeze tema cea mai populara din ultimii 20 de ani: asa-zisa revolutie romaneasca din decembrie 1989.
Iata, pe scurt, metoda pusa la lucru de Valeriu Mangu: nu voi studia ce s-a intimplat, ci ceea ce era logic, plauzibil, sa se fi intimplat.
Mangu stabileste, astfel (dar nu strict „teoretic“, ci confruntind mereu ipoteza sa cu evenimentele), ca pe 1 si 2 decembrie 1989, era normal ca Iulian Vlad sa se afle in Malta. Acolo, seful DSS le-a propus omologilor sai de la Moscova si Washington sa renunte la planul lor de inlaturare a lui Ceausescu, promitindu-le ca Securitatea are sa-l inlature in felul urmator: va provoca o revolta populara „spontana“, pe fondul careia va coordona o lovitura militara de palat, dar nu va inlocui dictatura lui Ceausescu cu un regim militar, ci va preda puterea unui regim civil condus de Ion Iliescu (favoritul Moscovei la succesiune, achiesat si de Washington, si de Paris). In planul lui Iulian Vlad exista si un subplan secret: va incerca sa manevreze opinia romaneasca, prin televiziune, catre un referendum: monarhie sau republica?
Sustinerea planului Vlad din partea sovieticilor urma sa fie una singura: ei vor simula ca au pe teren, in Romania, citeva zeci de mii de agenti secreti disimulati in turisti, astfel incit Vlad sa-l poata manipula pe Ceausescu in sensul unui pericol de interventie straina si, pe cale de consecinta, sa-l poata aduce pe Ceausescu in situatia de a ordona foc impotriva grupurilor de revoltati, ceea ce va provoca, apoi, revolta autentica a muncitorimii.
In planul Vlad, dupa revolta muncitorimii si inlaturarea lui Ceausescu era necesara o diversiune pentru potolirea revoltei (ca sa nu se ajunga la anarhia luptelor pentru putere). Ceea ce, in fapt, a fost diversiunea „Teroristii“. Vina pentru „terorism“ urma sa o incaseze Militia.
Planul Vlad a fost tradat de generalul Stanculescu (complice al planului), care, dupa lovitura militara de palat, a orientat opinia publica, prin Televiziune, impotriva Securitatii, iar nu impotriva Militiei, iar ideea referendumului a fost abandonata.
Daca planul lui Vlad ar fi functionat pina la capat (pina la referendum), am fi avut, in Romania, o restaurare a monarhiei si pluralism politic democratic. Caderea republicii n-avea cum sa fie pe placul Frantei, nici pe placul celorlalti doi mari parteneri ai planului – toti trei (si SUA, si URSS, si Franta) aveau de gind sa-si traga „dividendele“ din schimbarea de regim politic in Romania, dar in varianta monarhica aceste „dividende“ ar fi fost mai putin sigure: romanii ar fi trait o stare de exaltare a demnitatii nationale, care n-ar mai fi permis jefuirea sistematica a tarii.
Vlad a riscat si a pierdut. Stanculescu n-a riscat nimic, intrucit ideea monarhica nu-i era clara, in sensul stoparii efectelor de jaf internationalizat care s-ar fi declansat prin coruperea factorilor de decizie din Romania postceausista.
Ce a cistigat totusi Vlad? Integritatea teritoriala. Fara planul Vlad (cu Securitatea fidela dictatorului, prin urmare), Romania ar fi intrat in razboi civil, apoi ar fi fost pacificata prin interventie internationala si „iugoslavizata“.”
Al doilea editorial:
http://www.revistavip.net/RevistaVIP/De_la_perestroika_la_catastroika._/1/
Trimiteți un comentariu