Guvernul îşi va angaja răspunderea pentru noul Cod al muncii. Şi, fără îndoială, el va fi adoptat. Dacă îşi închipuie cineva că puterea are chef de scandal acum, iar băsescu e serios în intenţia lui de a-l schimba pe boc, ăla nu ştie în ce ţară trăieşte!
Nu ştiu, poate actualul Cod al muncii avea nevoie de ceva schimbări. Dar una e o schimbare negociată, şi alta e impunerea voinţei Guvernului, în ciuda opoziţiei sindicatelor şi unei mari părţi a patronatelor, impunere în dulcele stil băsesc: "aşa vrea pula mea!" Pentru că, de fapt, asta e singura motivaţie a ocolirii Parlamentului, prin procedura angajării răspunderii. Dacă chiar ardea în privinţa Codului, se putea invoca procedura de urgenţă pentru dezbatere şi adoptare. Doar că la procedura cu pricina nu ai cum să-i ţii pe ciumeţii din majoritatea guvernamentală în bănci, la vot, cum au să facă, după procedura cunoscută, la votul Moţiunii de cenzură. De unde se vede că în România se guvernează fără a exista o majoriotate reală, ci doar una virtuală, şi tot ce înseamnă majorităţi pentru legi organice nu există.
Pot pune pariu oricând şi cu boul de boc, care e tot mai abulic şi mai rupt de realitate, şi cu vaca de Vass, care e tot mai agresivă, de parcă a dat strechea în ea, că noul Cod NU va genera NICIUN loc de muncă în plus! Pentru că asta nu are nimic de-a face cu Codul muncii. Are de-a face cu capacitatea economiei româneşti de a genera locuri de muncă. Care şi înainte de 2008 era redusă, în ciuda creşterii economice susţinute. Acum, când creditarea investiţiilor este spre zero, iar investiţiile străine directe au scăzut drastic, fonduri europene nu prea atragem, iar banii statului se duc pe tot felul de comedii, lucrurile stau şi mai prost.
Nimic din politica economică a guvernului boc nu se adresează creşterii capacităţii economiei de a crea locuri de muncă. Noul Cod rezolvă câteva lucruri, ale unei anumite clientele economice a portocaliilor, nu ale economiei româneşti: creşte intensitatea muncii, şi astfel reduce investiţiile destinate retehnologizării, pentru a creşte productivitatea muncii, scad costurile licenţierilor colective practic la zero, se elimină sindicatele din ecuaţia negocierii contractelor de muncă. Iar statul vrea şi el, ca angajator, să poată da afară fără bătăi de cap, să scape de indezirabili, de sindicate, să controleze forţa de muncă şi să o supună voinţei politice.
Este un soi de "ce iei pe mere, dai pe pere". Pentru că o mână de lucru anxioasă va genera mari probleme patronilor, unele cu consecinţe grave. Şi cu costuri pe măsură. Iar cei mai calificaţi vor pleca repede afară, mai ales că economiile ţărilor din UE îşi revin.
S-ar putea ca dobitocii care acum i-au presat pe boc şi ai lui să schimbe Codul muncii să se căiască amarnic, pentru că lăcomia a fost mai puternică decât raţiunea. Iar boc s-ar putea să constate că, în loc să ajute creşterea economică, bulversarea relaţiilor de muncă scufundă corabia economică, iar recesiunea o să-i râjească în nas şi anul ăsta, şi anul viitor. Dar ce-şi face omul cu mâna lui, onanism se cheamă!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu