România, un stat slugarnic

Suntem fără speranţă! Atâţia dobitoci pe metrul pătrat nu cred să mai existe undeva în lumea asta aşa-zisă "civilizată", din care ne amăgim că facem parte. Iar jurnaliştii români, cu notabile excepţii, sunt nişte arătări sinistre, care chiar sunt o vulnerabilitate pentru securitatea naţională, dar nu pentru ce cred panaramele ălea de la Cotroceni, care au clocit Strategia, ci pentru că sunt proşti şi lichele.

Nu ştiu cine este Cristian Câmpeanu, dar după privirea pe care o afişează în poza din "România Liberă", unde comite "editoriale", pare uşor dus cu capu'. Asta explică tâmpeniile pe care le scrie despre dezvăluirile WikiLeaks. Care scurgeri, evident, sunt mâna stângii radicale(nu ne spune de unde, că nenea ăla, Assange, e australian). Şi ca orice limbist care populează redacţia RL, nu e suficient să-l lingă în cur pe băsescu, are nevoie şi de curul multilateral dezvoltat al SUA.

"Deşi Julian Assange a dorit să dea o lovitură „imperialismului" american prin dezvăluirea telegramelor diplomatice, rezultatul este exact cel opus: viziunea americană asupra lumii este cea corectă, iar cea a stângii radicale este discreditată.

Barack Obama este un om de stânga, poate prea de stânga, dar Julian Assange face parte dintr-o specie radicală aflată la stânga lui Obama. Drept pentru care se află într-o cruciadă personală împotriva Americii, indiferent cine ocupă Casa Albă...

Ele confirmă, pe de altă parte, că Washingtonul are totuşi o diplomaţie de anvergura unei superputeri, în pofida gafelor - nu puţine - din politica externă americană. Diplomaţia Statelor Unite pare singura capabilă - vorbind strict de Occidentul democratic, pentru că Rusia şi China sunt altceva - să culeagă informaţii de calitate de pe tot cuprinsul globului şi să le organizeze într-un mod inteligibil. Cu alte cuvinte, diplomaţii americani apar în urma acestor scurgeri ca un corp profesionist care ştie să cultive relaţiile cu persoane relevante în ţările de rezidenţă şi care poate oferi decidenţilor politici de la Washington un tablou exact al situaţiei din ţările respective. Adică exact ceea ce ambasadele ar trebui să facă.

În al treilea rând, ele confirmă faptul că politica externă americană este exact aceea care spun liderii de la Washington că este. Altfel spus, nu există nici o conspiraţie la nivel planetar, nici un plan malefic de dominaţie mondială, nici o agendă ascunsă şi nici o tendinţă de a pune politica externă americană în slujba sionismului mondial. Spre dezamăgirea conspiraţioniştilor de pretutindeni, nu Israelul le-a cerut americanilor să „taie capul şarpelui iranian", ci regele Abdullah al Arabiei Saudite."

Eu zic s-o ţinem tot aşa. E bine. Ne-am ales un stăpân, să ţinem de el! Suntem fericiţi cu statutul de slugă, Iubitului Conducător îi place să i-o sugă Marelui Licurici, şi toată lumea e mulţumită. Cum era aia: "România, un stat sălbatic"? Exagerări imperialiste! România, un stat slugarnic! Asta e ştampila de pe fruntea noastră!