duminică, 31 ianuarie 2016

Învățați să legumiți



Voi vă mai amintiți sensul verbului ”a legumi”? Bine, Dex-ul zice asta: ”LEGUMÍ, legumesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A mânca sau a bea câte puțin; a mânca sau a bea cu măsură sau fără poftă; a ciuguli. 
 A degusta, a savura. – Din legumă.”

Pentru mine, îndemnul ăsta, de a legumi mâncarea, este expresia sintetică a sărăciei. ”Legumește-o, să-ți ajungă!” Am auzit asta nu o dată, în copilărie, la bunici, la țară. Satul n-a fost niciodată raiul ăla prosper, despre care bat câmpii tot felul de idioți siniștri, care n-au făcut în viața lor o plimbare cu vaca!

Cele mai multe exploatații agricole din interbelic erau undeva între 1 și 5 hectare. Cei care aveau mai mult erau de-a dreptul boieri. Iar aceste exploatații mici erau cumpărătoare nete de alimente: deținătorii lor nu se puteau întreține din ceea ce cultivau/creșteau! La sate se făcea foamea! Crunt! Iar acum, cu retrocedările, s-au reprodus structurile de proprietate din interbelic, cu fragmentare, cu tot, și se face iarăși foamea. La fel de crunt. Nu vă luați după ce vedeți prin câteva sate ”turistice” sau zone periurbane, unde se mută clasa de mijloc superioară, care fuge din orașele aglomerate. România rurală NU este Corbeanca multiplicată de șase mii de ori.
Poate ne trezim. Sărăcia este o permanență în țara asta. N-a dispărut niciodată. S-a mai diminuat n comunism, pentru că au existat politicile redistributive ale statului. Acum, că ele au dispărut, sărăcia se întinde ca o cimă peste România. Sărăcie la sat. Sărăcie la oraș. Sărăcia printre cei care au un loc de muncă. Unul din trei copii se culcă flămând. Și nimănui nu-i pasă. Ba, mai mult: elitele românești-un cancer social!-teoretizează, spunând că nici nu ne dăm noi seama ce bună e sărăcia!
Așadar, învățați să legumiți. Că nici nu știți ce nevoie veți avea de asta...

PS: postarea asta, precum și cea anterioară, au apărut întâi pe pagina mea de FB. Am repostat aici pentru cei care nu mă urmăresc și acolo. 

2 comentarii:

Anonim spunea...

Sar'na pentru repostare. Nu toti avem FB.

Asterisc spunea...

Bine spune Anonim, nu toți avem Facebook.
La subiect.
Din experiența mea, nu știu ca ceea ce aveau țăranii să se fi numit exploatații agricole. Nu știu să fi avut un nume, dar să le acceptăm așa în limbajul de azi. Cei care aveau mai mult pămînt nu erau numai boieri, exista o clasă intermediară, chiaburii. Iar chiaburii trăiau mai bine, avînd chiar și slugi.
Așa este, țăranii erau săraci, familiile (numeroase) trăiau în sărăcie, în special cu lipsuri alimentare. De aceea legumeau! Așa spuneau mamele copiilor, să legumească puțina mîncare.
Sunt mulți români care nu cunosc viața de la sat, nici pe cea de ieri, nici pe cea de azi. E bine ca cei care au cunoscut-o cu adevărat s-o împărtășească.