S-o luăm pe deşte...

Care va să zică avem una bucată post de televiziune de ştiri. Care aparţine unui mogul media(vorba vine!) cam dus cu pluta. Că SOV nu e tocmai un exemplu de sănătate mintală. Mogulul nostru a făcut servicii tuturor din politică, mai pe faţă, mai prin dos. Şi-a format o vastă reţea de sprijin, nu doar în politică, ci şi în instituţiile statului. Dacă e să mă întrebaţi pe mine, aş răspunde că a fost(poate încă este) o puşculiţă a serviciilor secrete.

Postul de televiziune, care dormita sub bagheta lui PliciMan, alias Silviu Prigoană, a fost cumpărat de SOV şi s-a afirmat înaintea alegerilor din 2004. A fost o voce a opoziţiei de atunci, deşi mulţi spuneau că ar fost cumpărat, în realitate, de Năstase, sau oricum de baronii PSD. I-a servit lui băsescu în perioada în care se lupta pentru supravieţuirea la Cotroceni, în 2007.

SOV a făcut greşeala vieţii lui când s-a înhăitat cu băsescu. De la ce s-au luat e greu de spus. Se poate specula, dar la ce bun? Dar s-a ajuns la un soi de situaţie de "care pe care". Iar SOV nu avea cum câştiga, cu toţi banii lui, pentru că nu cu băsescu se contra, ci cu statul român şi cu aparatul lui represiv.

Acum să nu ne bucurăm prea tare. Statul se confundă cu traian băsescu, şi nu serveşte interesul public, ci doar capriciile Pulimii Sale. E o situaţie cum nu se poate mai proastă pentru noi toţi. SOV repetă aventura lui Hodorkovski. Într-un decor caragialesc, dar asta e doar o pată de culoare. 

Dacă stăm să ne gândim mai bine, băsescu nici nu are nevoie de Realitatea Tv. Sau nu acum. Chiar şi în condiţiile modificării Constituţiei, el nu mai poate candida. Evident, l-ar interesa maxim să lase la Cotroceni o persoană din anturajul său, care să-i fie un soi de poliţă de asigurare. Şi aici are o problemă: după cum s-a purtat cu ei, practic nici măcar pe boc nu se poate baza în PDL. Iar madam Udrea ar fi prima care i-ar lua gâtul! Dar orişidecât, parcă ar avea un plus de confort după 2014, dacă ar fi un pedelist la Cotroceni.

Până atunci sunt alegerile din 2012. Care nu se vor câştiga la televizor, ci în stradă, cu pufoaice, găleţi, pui, peşti congelaţi, alea, alea. Iar la acest capitol puşculiţa de partid a pedeliştilor e plină, ceea ce nu e cazul cu USL. Acum nimeni nu poate garanta că, şi cu pomeni electorale masive, PDL va câştiga suficiente mandate pentru a forma guvernul. Şi aici intervine singura miză a deţinerii unui post de televiziune de ştiri: un referendum pentru rămânerea la Cotroceni. Nimeni din actuala opoziţie nu-l va ierta pe băsescu, şi la prima ocazie Parlamentul, dacă va fi dominat de actuala opoziţie, îl va suspenda.

Întrebarea este dacă Realitatea Tv va supravieţui până atunci. Elan Schwartzenberg, dacă el este noul proprietar, va trebui să lupte din greu cu Ghiţă-ASESOFT  pentru a-şi exercita autoritatea în trust. În plus trebuie să asigure finanţarea postului, care înghite bani în draci. Pe care nu-i scoate din publicitate.

Acum, dacă surpriza lui SOV pentru băsescu este musiu Elan, mă tem că e vorba despre un mare fâs. Care nu-i foloseşte la nimic. De data asta este la mititica pentru a rămâne ceva vreme. Oricum, destulă să se aleagă praful de afacerile lui şi de televiziune.

Pentru "virtutea" presei româneşti, aventura asta nu înseamnă nimic. Onoarea ei nu are cum fi mai şifonată decât este acum. Pentru jocurile de putere da, înseamnă ceva. Cei care cred că dacă au bani se pot situa pe poziţii de forţă în raport cu cei care administrează statul primesc o lecţie, prin SOV. Din păcate, această lecţie nu este spre binele nostru. Pentru că nu despre puterea publică vorbim, când pomenim cuvântul "stat", ci despre o ocultă formată din birocraţi, aleşi sau numiţi, care au privatizat instituţiile statului şi le folosesc în scopuri private.

Aşa că ăia de se bucură că i-a tras-o cineva lui SOV ori sunt proşti, ori sunt tâmpiţi...

Bizonul român în habitatul său moral

Deci, care va să zică şi prin urmare, bizonul român motorizat pleacă după soare, la mare, la gunoaie. Şi iese caraliii la vânat de bizoni, ziua, în amiaza mare. Rezultatul? Şase mii de amenzi numai pentru depăşirea vitezei legale, başca peste suta de carnete reţinute, ălora mai cu moţ. În numai şase ore, că după au făcut scurtă la mână scriind amenzi, şi s-au lăsat păgubaşi.  Apropo, nu l-au nimerit şi pe Zoso? Că şi ăsta se crede mare pilot de curse, şi postează pe Internet filmuleţe cu isprăvile lui de imbecil la volan.

Vă daţi seama cam ce se întâmplă zi de zi pe şoselele patriei? Dacă politia rutieră s-ar lua în serios, cred că mai mult de jumătate din cei care au carnet de conducere ar trebui să rămână fără el definitiv, nu aşa, un mizilic de o lună până la trei luni. Dar nu se ia în serios. De fapt, luându-le carnetul tembelilor, şi-ar face autocritica. Şi şi-ar recunoaşte vina: doar nu eu le-am dat permis de a ucide tuturor demenţilor...

Deşi nu pare a avea vreo legătură cu povestea de mai sus, semnalez şi ipocrizia lui Pleşu, care-l mustră pe băsel, care s-a supărat pe poporul său, că e leneş, pilangiu, şi nerecunoscător, de vreme ce-l ia cu "huo" pentru că vrea să modernizeze statul. Doar că domnul Pleşu este unul dintre cei care l-au adus pe băsescu la Cotroceni. Ştia ce-i poate pielea. I-a fost consilier. Mă îndoiesc că băselu îi zice de grijanie poporului ăstuia doar de ieri, de azi. Nu, dispreţul ăsta e de mult. Numai cine n-a vrut, nu l-a văzut. Problema este că până acum băselu a reuşit să-l mascheze cât de cât. Acum nu mai vrea, sau nu mai poate s-o facă. Sau, cine ştie, i-o fi demonstrat cineva că românu' e sado-maso, şi dacă vrea să-i intre din nou în graţii, asta e cea mai bună cale. 

Concluzia? Un popor care are valori, morale, politice, sociale, şi ştie ce vrea, impune conducătorilor o conduită demnă. Un popor care nu respectă pe nimeni şi nimic îl are preşedinte pe băselu şi elite precum Pleşu. 

Hotel "Clorofila"

O zi dilie

O zi dilie, ca mai toate în Republica Absurdă România. Trec peste isteria nunţii regale britanice, care a declanşat o altă isterie, printre tele-comentatori şi mâncători de rahat pe la televiziunile de ştiri: revenirea României la monarhie! Bă, sunteţi idioţi?! Voi nu mai puteţi cu nervii după şase ani cu băsescu, şi vreţi să ziceţi că o să rezistaţi şaizeci cu cine ştie ce Dudă longevivă? Plimbaţi ursu'!

Justiţia ne oferă obişnuitul ei spectacol cu cătuşe, de la zile mari. Să se vadă că sărbătoresc prin muncă ziua de 1 Mai, judecătorii l-au arestat pe Vântu. Previzibil, plicticos de previzibil! La fel de previzibilă e şi reacţia lui SOV: ne promite dezvăluiri pentru ziua de luni. Nu ne spune anul...Mişto ar fi să se confirme ce zic gurile rele: că stă în celulă cu Popa. Ar avea ce-şi spune, după atâţia ani. Cred că le-au pus ăia microfoane şi-n mânerul de la budă!

Fiind nu'ş ce sărbătoare religioasă di grande, românii s-au comportat cum ştiu ei s-o facă în astfel de împrejurări: lupte corp la corp pentru un loc în faţă la moaşte, ghionturi în coastele vecinilor de coadă la apa sfinţită, înjurături cu tematică religioasă, praf, mizerie. Românica, în toată splendoarea ei!

Monicuţa iese şi ea la rampă, cu un "sprijin" pentru boc: e uzat, dar îl votez! Blaga e amicul opoziţiei! Sigur că da! Ce putea să producă mintea unui procuror ceauşist, care şi-a schimbat părul, nu şi năravul?

Şi peste toate pluteşte spiritul sărbătorii de ! Mai: beţii ale unor tineri abrutizaţi pe litoral, prostituţie şi droguri pentru cei de bani gata prin cluburile de fiţe, cafteli, morţi şi răniţi pe şosele, sute de tone de gunoaie peste tot pe unde ies românii la "iarbă verde". Dar nimic de dulce pentru guvernanţi, că 1 Mai e orice, numai o zi pentru proteste, nu!

O albină în fereastră

Tocmai ce se terminase o repriză de ploaie, o ploaie de vară, când albinuţa din fotografie a poposit pe marginea ferestrei camerei mele. S-a odihnit, şi-a uscat aripile, şi a plecat la treburile ei...

Sunt o victimă a întrecerii capitaliste!

Ei bine, aproape fără voia mea, m-am pricopsit şi cu un telefon cu Android. E un HTC Wildfire, şi, credeţi-mă, dacă vreţi să vă îmbolnăviţi de nervi, luaţi-vă aşa ceva!

Şi dacă tot te-a pus dracu' să te legi la cap cu el, nu se poate să nu cumperi ceva(sau să iei moca!) de pe piaţa aplicaţiilor. Eu am "cumpărat" nişte progămele de editat fotografii. Ce vedeţi mai sus este rezultatul acestor cumpărături. Sigur, e un Photoshop pentru copii tâmpiţi. Dar ce contează! Mă distrez cu el!

De ce sunt totuşi o victimă a întrecerii capitaliste? Pentru că telefonul este practic un cadou din partea Vodafone, care se află în crâncenă luptă cu Orange pentru noi clienţi. Şi cum aveam o cartelă Orange, mi-am teleportat numărul în Vodafone. Acum am de plătit un nou abonament timp de doi ani.  Nu e cine ştie ce. Oricum mi-au dat un morman de minute în reţea. Cine se gândea că un critic al capitalismului gustă viciile consumerismului? Ruşine mie!

Şi te-ai dus, dulce minune!

Sebastian Lăzăroiu şi-a primit un bine-meritat şut în cur, ca semn al recunoştinţei Pulimii Sale. A fost tratat drept ceea ce este: o slugă. Care a fost utilă până la un punct. Când Lăzăroiu i-a stârnit pe bozgori, cu declaraţiile de mai acum câteva zile, şi-a luat-o peste bot. Soarta lui băsescu depinde esenţial de rămânerea PDL la guvernare. Şi asta nu se poate fără bozgori.

Doar că, Lăzăroiu consilier prezidenţial sau nu, şi UDMR este pe tobogan. Sincer, nu cred că mai apucă să intre în viitorul Parlament, mai ales în condiţiile în care Viktor Orban îi carotează, îl împinge în faţă pe popa Tokes şi îl ajută să-şi facă partid. Las' că nici băsescu nu e străin de partidul lui Tokes şi de efortul de demolare a UDMR. Nu îi plâng şi nu le duc dorul. Am mai spus asta: ne-am format o impresie falsă despre politicienii din maghiarime, confundând scorţoşenia şi aerele lor de superioritate cu seriozitatea şi profesionalismul. Nu e cazul!

Una peste alta, politica lui "aşa vrea pula mea!" a făcut minuni! Suntem cei mai cei! Care cum aude de România, cum îşi ia câmpii! Sau se fereşte de noi ca dracu' de tămâie.  Dar e bine, şi la vară cald!

PS: ştiu că bozgor este un termen peiorativ. Nu-l folosesc DECÂT în ceea ce-i priveşte pe politicienii maghiari, cu nimic mai buni decât javrele rrromâne. Maghiarii de rând sunt victimele lor, aşa cum românii sunt victimele lichelelor lor. Din păcate, până acum, cel puţin, a funcţionat discursul şovin şi iredentist, naţionalismul maghiar, care a produs o nefericită solidarizare a maghiarilor cu liderii UDMR, chiar şi atunci când meritau doar şuturi în gură.

Nu cred nici că ar fi inteligent din partea lor să-i sancţioneze pe udemerişti votând cu ăia ai lui Tokes. N-ar face decât să cadă din lac în puţ...

Mi-e rău din fleacuri!

Imaginile de mai sus demonstrează cum nu se poate mai bine cum ne batem joc de noi şi de banii noştri. Nişte idioţi au vrut să construiască parcări pe trotuarul extrem de larg din faţa frontului de blocuri de peste drum de Palatul CFR, pe partea stângă. Şi a ieşit un mare căcat. O cabină telefonică aruncată în parcare, stâlpii de susţinere ai reţelei de alimentare a troleibuzelor rămaşi în spaţiul destinat parcării, alveole care alternează, aiurea, cu petice de noroi, chipurile spaţii verzi. O mizerie "Made in Romania".  O ţigănie pe bani mulţi, făcută la futu-i pomana, care nu rezolvă nimic, practic, în schimb strică şi ce părea cât de cât normal în zona aia. Ce dracu ar mai fi de spus? A, sictir golanilor! Doar că pe ei îi doare fix în cur de înjurăturile noastre. Se ling fericiţi pe bot şi se gândesc la următoarea ţeapă!  

Democraţia dăunează grav economiei!

Boul ăla de Jeffrey Franks iar se balegă pe surse şi ne transmite mesaje din puţul gândirii FMI. Acum mesajul ar fi "Democraţia dăunează grav economiei". Pentru că, vezi Doamne, la anu' vor fi alegeri, şi politicienii vor promite sau vor face lucruri care dăunează grav reformelor.

Parcă în 2009 nu-l futea grija de reforme şi de soarta lor. Vedea numai succesuri şi aproba cu ochii închişi tranşă după tranşă din împrumut. Acum s-a sucit. De ce?

Nu cumva netezeşte guvernului drumul spre amânarea alegerilor, oferindu-i pe tavă un pretext minunat? Amânarea celor parţiale de la Baia Mare este un mod de a testa reacţiile prostimii faţă de o astfel de decizie. Pe ăia de la Baia Mare i-a durut în pulă de alegeri. Au protestat ăia de la USL. Dar cui îi pasă de ei şi cine se uită în gura lor?

Să nu le mai ţinem, mama lor de alegeri, zic! Cine are nevoie de alegeri? Ăia de aşteaptă pomeni electorale le pot primi şi fără să fie nevoie de pretextul ăsta. Pur şi simplu. 

Asta nu înseamnă că se va fura mai puţin. Dar celor care fură banii statului le vor rămâne bani mai mulţi, şi aşa reformele economice se vor accelera, pentru că vor crea noi locuri de muncă. Nu în România. Dar nu suntem cu toţii, şi ăia de lucrează la Dacia, şi ăia de lucrează la Ferrari, la "Cooperativa Sporul" sau la Vuitton, o mare şi fericită familie europeană? Suntem. Aşa că reformele vor fi un succes. La alţii, dar pe banii noştri. Şi ce dacă? Nu ne place aici, plecăm după ei, după bani. 

Cine nu poate pleca, rămâne cu boc şi cu băsescu până la moarte. Pe care probabil că şi-o va dori cât mai rapidă...   

Case în Bucureşti

Fotografiile sunt făcute pe strada Ion Luca Caragiale şi pe străduţele adiacente ei. E o zonă care face parte dintr-un soi de rezervaţie urbană, fapt care i-a mişcat până la lacrimi şi pe locuitori, şi pe rechinii imobiliari. Sunt câteva case renovate mai de Doamne-ajută, unele mai au puţin şi se prăbuşesc, şi printre ele răsar oribilităţile arhitecturii "moderne". Încă o ocazie ratată de a avea un obiectiv turistic care să amintească de "micul Paris", că tot ne place sintagma asta idioată.

Doar atât?!

boc a fost huiduit la Râmnicu Vâlcea. Nimic mai firesc! Înţeleg că, folosind la maxim tupeul din dotare şi muşchii SPP iştilor, boculeţ al nostru l-a întrebat de salariu, de locul de muncă şi de carnetul de partid pe unul dintre protestatari. Ca şi când în ţara asta curge lapte şi miere, iar cei ce-l înjură sunt nişte cârcotaşi, căutători de pete în Soare. Şi obligatoriu membri ai partidelor de opoziţie!

Să zică mersi că a fost doar huiduit! Că după Paşti fiind, ouă încă se mai găsesc. Dar n-are el norocul ăsta! Cu aşa un popor nu riscă nimic!  Nici măcar mămăligă nu se mai poate numi! Iar puţinii români care mai au demnitatea să protesteze sunt consideraţi un soi de nebuni, buni de dus la balamuc. 

Asta e situaţia, prieteni. Şi nimic n-o poate schimba... 

Starea naţiunii

Rigoare

Am ezitat mult până să găsesc un titlu fotografiei ăsteia. I-aş fi zis "Presentiment". Sau "Criza democraţiei". Dar mă tem că nu m-aş fi făcut prea bine înţeles. Oricum, eu simt tot mai apăsătoare guvernarea asta. Suntem, din nou, în ultimii ani ai lui ceauşescu. Iarăşi teamă, iarăşi incertitudine, iarăşi mizeria grijei zilei de mâine, iarăşi propagandă tembelă şi succesuri multe, iarăşi imposibilitatea de a ne închipui viitorul. Dar mai ales incapacitatea de a ne uni şi de a da o ripostă celor care-şi bat joc de noi...

Românilor le lipseşte un talent

boc, pe post de premier-ministru al muncii, se dă cocoş, şi promite stârpirea muncii la negru cu poliţia şi jandarmii. Poliţie şi jandarmi care existau şi la investirea sa, pentru prima oară, în funcţia de şef al Executivului, şi au continuat să existe până azi. Timp în care s-au petrecut o mulţime de drăcării pe piaţa muncii, unde aproape două milioane de români  sapă din greu pentru o bucată de pâine. Iar  pe guvernanţi i-a durut fix în cur de ei. Erau ocupaţi să-i demaşte ca leneşi, cerşetori la uşa statului!

De unde această grijă subită faţă de muncitorul exploatat la negru la unii care nu cred în stat?  Păi, se apropie alegerile. Şi ce pretext mai bun, într-o ţară de proşti, pentru a strânge cu uşa firmele, ca să cotizeze unde trebuie, decât jandarmul la uşa firmei, şi o haită de inspectori care ia la purecat actele? Punem pariu că după asta mai toţi patronii vor fi cotizat, iar puşculiţa PDL va da pe dinafară de bani? 

În ăst timp UE ne mai trage o smetie peste ochi, acuzându-ne că măsluim statisticile(idioţii abia acum s-au prins?!), firmele franceze sunt alungate din România, dar avem şi o consolare: peste tot în lume, românii au talent. De cele mai multe ori unul derizoriu, dar talent. Din păcate nu la ce ne trebuie: bună guvernare!   

50% ştiri pozitive

EvZ evoluează încet, dar sigur, către o "Scânteie" a guvernării portocalii. Şi se comportă ca atare. Drept pentru care publică capodopera asta, ce se rezumă simplu, să nu vă plictisesc: cârciumile de la ţară se transformă în...biblioteci! Când vă reveniţi din râsul isteric, cu lacrimi şi crampe la stomac, daţi-mi de veste!  

În lumina crudă a dimineţii

Nevoile m-au scos din casă la o oră matinală, pentru o zi de sărbătoare. Lucrul ăsta a avut şi părţile lui bune. Am putut face în linişte câteva fotografii, pe străduţele paralele cu av. Radu Beller, în Dorobanţi.  Unde, ca peste tot, se construieşte şi se renovează la creaţa inspiraţie a celor cu bani. Unora le iese, altora nu. Păcat, nimeni nu va mai înţelege nimic din istoria acestor oaze care vin din vechiul Bucureşti. Dar cui îi pasă?

Ca de obicei fotografiile le găsiţi pe celălalt blog.  

Albă ca Zăpada: R.I.P.

Pentru mine Sebastian Lăzăroiu este un Dan Diaconescu al sociologiei. După ce ne tot anunţa că românii aşteaptă cu sufletul la gură naşterea unui partid "Albă ca Zăpada", azi îl înmormântează, ca şi când n-ar fi slobozit el cugetarea asta din puţul curului, ca să zic aşa!

"Daca s-ar face o alta formatiune acum, cum ar fi cea a lui Dan Diaconescu, "acesta ar fi punctul vulnerabil, nimeni nu mai vrea un alt partid acum", zice Curu din curtea Cotrocenilor(nu, nu am scris greşit!). Ce contează că el ne-a futut la cap un an întreg şi mai bine cu povestea "aşteptatului partid", care ar lua spre 20%. Ce s-a întâmplat între timp? O fi ajuns la concluzia că fură de la voturi de la PDL, şi ar fi greu de controlat?

Acu' s-a sucit şi în privinţa votului uninominal. "Studiile" lui au susţinut paranoia lui băsescu, paranoie care a reuşit schimbarea sistemului de vot. Şi acum Lăzăroiu descoperă că schimbarea e naşpa? "experienta votului uninominal a slabit partidele, "nu paradoxal, pentru ca era oarecum de asteptat": "Era un lucru pe care-l doreau cetatenii obisnuiti, alegatorii poate mai mult decat partidele si asta pentru ca se inoculase sentimentul acesta ca parlamentarii vor deveni mai responsabili in momentul in care sunt alesi nominal intr-un colegiu, de un numar limitat de cetateni. Adica, cel putin in fata lor, ei vor avea o responsabilitate. Din punctul acesta de vedere, cred ca s-au facut pasi mari. Te uiti la ei si vezi ca nu mai voteaza, pur si simplu, ca niste oi, in Parlament, de exemplu. Si partidele, in general, au devenit mult mai fragile in momentul in care trebuiau sa ia decizii nepopulare. De ce? Pentru ca sunt oamenii astia care stiu ca depind de votul a catorva zeci de mii de cetateni si ca ii trag la raspundere. Si aici trebuie intotdeauna sa pastrezi o balanta, pentru ca altfel, daca te duci la extrema uninominalului, realmente poti sa-ti distrugi sistemul de partid''.

Lăzăroiule! Eşti beat? Ai orbul găinilor? Ăia votează tot ca turma! Asta când le dă voie ăla de-i eşti tu slugă să voteze! Poanta cu votatul după direcţia deştului şefului de grup portocaliu ţi-a scăpat?  Sigur că a fragilizat partidele! Dar asta aţi vrut, javre ordinare! Trebuia să distrugeţi Parlamentul, că aşa ăi venise pe chelie lui băsescu, după suspendare! Şi acum e groasă?

Cine a "inoculat" sentimentul? Că nu s-a inoculat singur! N-ai dirijqat tu maşina de propagandă pro vot uninominal? Care a linşat mediatic pe oricine a încercat, cu EXACT aceleaşi argumente, să mai tempereze zelul vostru dărâmător? Hai sictir! Vedea-te-aş cerşind în colţul străzii, nesimţitule!

Pasărea, în cuibul ei

Crucifix postindustrial

Jesus Christ Rock Star

Selecţia nu-mi aparţine. Ea apare în acest articol din NYT, dedicat temelor creştine în muzica pop-rock. Eu zic să-l citiţi. Merită. Aşa putem înţelege o epocă pe care, deşi am trăit-o, s-a aflat într-un univers paralel cu cel al nostru.   

La pândă, în jungla urbană

Visând cu ochii larg deschişi

Lumină din lumină

Sărbători fericite!

Chiciul nostru cel de toate zilele

Cineva are credinţa fermă că asta înseamnă "atmosferă de sărbătoare". "Să pavoazăm oraşul, tovarăşi! Să se simtă că vine Paştele!"

Parcă-l şi vedeam pe Pulimea Sa răsărind radois dintre ouă şi lumânări, hăhăind la noi: "Să vă ciocniţi bine!" Halal!

PS: porcăriile alea străjuiesc intrarea la Palatul Cotroceni. Asta pentru cei care nu văd legătura...

Despre ce vorbim?

"O religie este una dintre componentele unei civilizaţii, ea nu este matricea acesteia, chiar dacă a putut, pentru o vreme, să‑i slujească ca denumire convenţională, să fie numele ei de familie: „civilizaţia creştină”. Se consideră că Occidentul a cultivat şi preconizat umanitarismul, blândeţea, mai mult decât au făcut‑o alte civilizaţi şi că ar datora această blândeţe influenţei creştine care ar fi îmbunat moravurile. Această idee nu este nici adevărată, nici falsă, mă tem, căci raporturile dintre o credinţă şi restul realităţii sociale se vor arăta mult mai puţin simple. Îmi veţi fi recunoscători că nu flutur în aer Inchiziţia şi Cruciadele şi că mă mărginesc, pentru a rămâne cu picioarele pe pământ, la a cita patru rânduri din Marc Bloch: legea lui Cristos „poate fi înţeleasă ca o învăţătură a blândeţii şi milosteniei, dar, în vremea erei feudale, credinţa cea mai vie în tainele creştinismului s‑a asociat fără greutate aparentă cu gustul violenţei”...

Cuvântul universalism este un cuvânt nu mai puţin înşelător; a vorbi despre o religie exclusivă care face prozelitism ar fi mai potrivit: creştinismul este deschis universului şi se consideră unicul adevăr. Gânditorii păgâni erau universalişti, căci se exprimau ca filosofi: grecii şi barbarii, oamenii liberi şi sclavii, bărbaţii şi femeile, toţi aveau, în mod egal, acces la adevăr şi la înţelepciune; capacităţile umane erau virtual aceleaşi pentru toţi oamenii. Sfântul Pavel, în schimb, este un sergent de recrutare: angajează pe toată lumea să intre într‑o Biserică care este deschisă tuturor şi se închide după ei; gentili şi evrei, liberi şi sclavi, bărbaţi şi femei vor fi cu toţii unul întru Cristos dacă îşi păstrează credinţa. Şi păgânismul era deschis tuturor, fiind mai puţin exclusiv: orice străin putea să slăvească un zeu grec şi nu era damnat dacă nu îl slăvea...

De la Sfântul Pavel, creştinismul a deschis non‑evreilor poporul ales, adică Biserica: toate sufletele pot fi mântuite, fie că trupul locuit de ele e alb, galben sau negru. Sfântul Pavel lărgea la gentili privilegiul poporului ales. Era, în cazul său, universalism? Afirma el în acelaşi timp unitatea speciei umane? Nu o afirma şi nici nu o nega: nu se gândea la aceasta, nu gândea aşa departe. Să nu ne lăsăm prostiţi de termeni generali, aceste veşminte prea largi ale gândirii...

A se reclama de la o Carte sfântă (sau din sensul pe care o epocă i‑l dă) nu este decât un factor istoric printre altele. Nicio societate, nicio cultură, cu forfota şi contradicţiile sale nu este fondată pe o doctrină. Din întrepătrunderea confuză a factorilor de tot soiul care alcătuiesc o civilizaţie, partea care pare să iasă la suprafaţă este religia, sau marile principii afişate, deoarece este partea audibilă, lizibilă, ce ţine de limbaj, a unei civilizaţii, partea care sare în ochi şi în urechi şi după care suntem înclinaţi să o caracterizăm şi să o numim. Se vorbeşte aşadar de civilizaţie creştină a Occidentului, se atribuie umanitarismul său creştinismului. Se reprezintă o societate ca un mare Individ a cărui gândire precedă acţiunea.

Poate, dar religia nu este decât un factor printre mulţi alţii, care nu era eficienţă decât atunci când limbajul său devine realitate, când se incarnează în instituţii sau într‑o învăţătură, în dresajul cutumiar al unei populaţii pentru care religia devine idealul, supra‑sinele. Dar factorul religios întâlneşte atunci alte realităţi, instituţii, puteri, tradiţii, moravuri, cultură seculară. Supra‑sinele – „învăţătura blândeţii şi milosteniei”, după termenii lui Marc Bloch pe care‑l citam – nu va avea mereu câştig de cauză în faţa intereselor, poftelor, simţului gregar, pulsiunilor – „gustului pentru violenţă”, de care el, de asemenea, vorbeşte. În această harababură, să vrei să privilegiezi cutare sau cutare factor este o alegere partizană sau confesională. În plus, în veacul nostru, Bisericile au o influenţă mai redusă în societăţile secularizate. Creştinismul este înrădăcinat în ele, fără a fi, cu toate acestea, la rădăcină; el este, cu atât mai puţin, reprezentantul acestor societăţi, devenite diferite de el, afară doar de situaţia în care se inspiră din ele."

Paul Veyne, Când lumea noastră a devenit creştină, Editura Tact

Copilăria lui Lenin

Alo! Aterizează Sfânta Lumină!

Prieteni, ştiţi bine că, în materie de religie, respect credinţa fiecăruia. Sunt ateu, dar este alegerea mea. Şi înţeleg să nu impun nimănui punctul meu de vedere. Cum însă trăiesc aici, la Românica, nu într-o societate ideală, nu pot să nu observ(cu îngrijorare) cum Biserica Ortodoxă Română face tot ce poate(şi poate, credeţi-mă!) să-şi îndepărteze oamenii. Nu mă apuc acum de un rechizitoriu: ar fi prea lung, şi mizerabile faptele din el.

Într-o ţară cu oameni cocoşaţi de nevoi şi de necazuri, în care se moare de foame la propriu, în care nimeni nu mai ţine numărul săracilor, şomerilor, al celor care-şi pun capăt zilelor pentru că au ajuns la concluzia că nu mai au niciun viitor, o ţară în care elitele conducătoare, cleptocrate şi arogante, tratează oamenii cu curul, ei bine, ce face Biserica? Pune la cale operaţia "Sfânta Lumină", aducerea luminii de la Ierusalim. Avioane, maşini, alea, alea. Risipă de bani, megalomanie, dispreţ.  Sfânta Nesimţire, de fapt, e adevăratul nume al acestei mizerii. Evident, din menajerie nu putea lipsi idiotul de Flutur, care a lăsat scrisul cu oi pe dealurile Bucovinei şi azi se agaţă de "sfântul lămpaş", să vadă bucovinenii de unde li se trage lumina.

Poate fi ceva mai jegos decât asta?

Aviator Sănătescu 42

În studenţie am locuit un an, prin 1979, pe strada Aviator Sănătescu. Pe vremea aia nu după case mă uitam...Să trecem peste amănunte! Am trecut zilele astea din nou pe strada asta, şi am zăbovit mai mult. Schimbările sunt dezastruoase. Fiecare a făcut ce l-a tăiat capul. Stilul dominant este lipsa de stil, ghiveciul de tradiţional, modern şi chici. Când găseşti o clădire care şi-a păstrat unitatea de stil şi este renovată cuviincios, ei bine, evenimentul trebuie sărbătorit!

Mai multe fotografii, ca de obicei, pe celălalt blog.

Democraţia, ca marfă

N-am scris acum vreo două zile despre declaraţiile tembele ale lui Donald Trump, acelea cu: "Daţi-ne un cec de cinci miliarde de dolari, şi vă scăpăm de Gadhafi!" Ele puteau fi citite ca un soi de încercare a mării cu deştu', în perspectiva posibilei sale candidaturi la nominalizarea din partea republicanilor, pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie 2012. După care m-am mai gândit. Şi mi s-a părut că, de fapt, ele sunt cât se poate de serioase, şi reprezintă o gândire dusă la extrem despre piaţă. Pur şi simplu Trump, şi cei ca el, consideră democraţia şi libertatea, drepturile omului simple mărfuri, care se supun cererii şi ofertei. "Bă băieţi! Vreţi democracy şi freeedom? Săriţi cu banu'!"

Sigur, acum lucrurile astea sunt spuse cu voce tare de un individ care iubeşte lumina reflectoarelor şi-i place să se bage în seamă. Ştie că, la o adică, o poate da la întors. Nu e un oficial al statului american, ci doar o maşină de făcut bani. Lui cinismul şi extremismul viziunii i se iartă, e un soi de clovn al finanţelor. 

Dar dacă stăm se ne gândim bine, noi, cei din Est, am fost primii care am plătit pentru democraţie şi libertate, ca mărfuri ale post-capitalismului. Noi, de pildă, doar din deficitul balanţei de plăţi externe am plătit până acum pentru "libertate" şi "democraţie"o sută şi mai bine  de miliarde de euro, şi urmează încă vreo sută, datorii publice şi private. Nu mai vorbesc despre distrugerea bazei productive a ţării, în industrie, agricultură, cercetare-dezvoltare. Nu mai vorbesc de scăderea speranţei de viaţă, şi de multe, multe altele.

Veţi spune că am primit totuşi ceva de banii ăştia: suntem membri ai UE şi ai NATO. Da, şi? La ce ne folosesc astea?  Să generăm ceremonii chicioase, precum plecarea la "răzbel" a unei copăi ruginite, numită pompos corvetă, care nici balene nu ar putea vâna? Sau pentru dubioasa onoare de a ne trimite soldaţii să moară sau să fie schilodiţi în războaiele altora? 

Acum se pare că nici măcar păstrarea aparenţelor, ca în anii '90, nu-i mai interesează pe indivizii care iau decizii la nivel global. Orice are un preţ, şi cine-l poate plăti, bine, cine nu, nu. Şi uite aşa în loc de cetăţeni, cu drepturi şi obligaţii egale, avem consumatori de democraţie. Şi de "libertate". De pe urma cărora trebuie să se obţină un cât de mare posibil profit!

Întrebarea este: noi, ăştia, amărâţii, ce obţinem, pe banii noştri? Guvernări tot mai proaste şi mai corupte? Servicii publice tot mai proaste, şi mai scumpe? Distrugerea solidarităţii sociale? Negarea tuturor valorilor umaniste? Un consumerism cretin şi orb?  Libertatea de a ne vinde trupul şi sufletul lui Mammon?

Despre un subiect asemănător scrie azi Paul Krugman, în NYTimes: "Pacienţii nu sunt consumatori".  But something else struck me as I looked at Republican arguments against the board, which hinge on the notion that what we really need to do, as the House budget proposal put it, is to “make government health care programs more responsive to consumer choice.”

Here’s my question: How did it become normal, or for that matter even acceptable, to refer to medical patients as “consumers”? The relationship between patient and doctor used to be considered something special, almost sacred. Now politicians and supposed reformers talk about the act of receiving care as if it were no different from a commercial transaction, like buying a car — and their only complaint is that it isn’t commercial enough. What has gone wrong with us?

What’s wrong with this idea (aside from the grossly inadequate value of the proposed vouchers)? One answer is that it wouldn’t work. “Consumer-based” medicine has been a bust everywhere it has been tried. To take the most directly relevant example, Medicare Advantage, which was originally called Medicare + Choice, was supposed to save money; it ended up costing substantially more than traditional Medicare. America has the most “consumer-driven” health care system in the advanced world. It also has by far the highest costs yet provides a quality of care no better than far cheaper systems in other countries.

Medical care, after all, is an area in which crucial decisions — life and death decisions — must be made. Yet making such decisions intelligently requires a vast amount of specialized knowledge. Furthermore, those decisions often must be made under conditions in which the patient is incapacitated, under severe stress, or needs action immediately, with no time for discussion, let alone comparison shopping.
 The idea that all this can be reduced to money — that doctors are just “providers” selling services to health care “consumers” — is, well, sickening. And the prevalence of this kind of language is a sign that something has gone very wrong not just with this discussion, but with our society’s values."

Reduşi la dimensiunea de consumatori, foştii cetăţeni îi vor urma pe cei ca Trump, ferm convinşi că au făcut cea mai bună alegere a vieţii lor...

Cornul abundenţei

Sfaturi cretine de la pulifrici

Cum poţi să mănânci inteligent carne de miel? Iată o întrebare pe care o puteau pune doar nişte jurnalişti de mare respiraţie, demni continuatori ai celor care au dat ştirea descoperirii găinii care naşte puii vii. Mai bine îl întrebau pe Jiji, că el, de inteligent ce e, nu doar că ştie cum să mănânce carnea de miel, dar a şi făcut avere. Ce-i drept, nu din oierit, ci din măsluit. Acte de întabulare a terenurilor!

Acum, stau şi mă întreb: cum dracu n-au murit, fără sfaturile celor de la EvZ, generaţii de generaţii de generaţii de ciobani, care au populat lumea asta cam de la Adam şi Eva încoace? Sau tocmai de asta au supravieţuit, că nu le-au dat sfaturi cretine nişte pulifrici?

E nevoie să vă mai spun?

E nevoie să vă mai spun că SOV va fi cercetat în libertate, şi că tot circul de ieri şi cel care va urma(că procurorii au declarat recurs, fiind cu onoarea nereperată!) e doar pentru proşti? E nevoie să vă mai spun că ziarele şi media pe Internet care pupă curul Pulimii Sale sunt legate ombilical de Cotroceni şi justiţia le furnizează date despre aceste procese, în condiţia în care acest lucru este interzis expres de lege?

Sincer, mă doare în cur şi de SOV(un individ căruia boala i-a indus un puternic complex de inferioritate, dovadă delirul din convorbirile cu jupân ASESOFT), şi de Ghiţă. Doi tembeli, care fac de ruşine noţiunile de patron şi de manager. Şi de om, până la urmă. Din partea mea poate să-i ia domnul Dracu' pe amândoi. Dar modul în care se prostituează unii procurori, la ordin, devine o imensă povară pentru un sistem de justiţie şi aşa dispreţuit şi urât de cetăţeni. 

Îmi dă fiori numai ideea că la noapte îl aduc şi pe guguştucul ăla din Indonezia. Ce patimi, ce crucificare, ce Înviere! Veniţi de luaţi gulgute! Şi uitaţi de foame, idioţilor!   

Organisme Modificate Genetic: iepurele de beton

PS: zilele astea vor fi mai mult cu fotografii. Cum ştiţi, sunt ateu. Dar cum sunt rău de gură, nu vreau să-i contrariez pe cei care cred, şi vor un demers mai cuminte. Asta nu înseamnă că dacă mă calcă prea tare pe coadă cineva sau ceva, nu voi reacţiona. Aşa cum ştiu eu. Sper să nu fie cazul...

True colors

Păi, se putea?

Ce culoare puteau avea panseluţele din faţa Guvernului? Albastru? Mov? Alb? Nu, evident! Portocaliu! Ca să se ştie! Şi pentru că e joi, lalelele sunt violete, ca să-l apere pe boc de Cel Rău!

Ştiţi cine-i primar la sectorul 1? Chiliman! Nu-i mişto?

La Luna

Pentru că-mi place Belinda Carlisle!

Bă, ne luaţi de proşti?

SOV a fost reţinut pentru şantaj! Nea Ghiţă ăla de la ASESOFT i-a făcut plângere acu' un veac. Şi Parchetul îl cheamă abia azi după amiază să dea cu subsemnatu', şi-l umflă! Ni se spune că SOV i-a cerut lu' Ghiţă 150.000 de euro, altminteri îi face şi îi drege lui şi familiei lui.

Băi frate! Deviza epocii lui Pulea Vodă este: "niciun Paşti şi niciun Crăciun fără un fazan plimbat cu cătuşe prin faţa camerelor de luat vederi!" Se ascute lupta de clasă! Portocaliii au neapărată nevoie de un post de televiziune de ştiri, şi au crezut că o pot face  indirect, prin Ghiţă. SOV s-a prins repede de schemă(nici nu-ţi trebuie prea multă minte pentru a înţelege ce joacă băsescu şi ai lui), şi a încercat să pareze lovitura. 

Şoul ăsta ieftin, dintr-o serie lungă de astfel de spectacole de prost-gust, pică fix în ziua în care un ministru e prins dând cu jula la banii europeni, demisionează cu scandal, şi musai trebuie schimbată agenda publică, pentru a limita pagubele de imagine pentru PDL.  De când Pulimea Sa a devenit bulibaşa României, Parchetul răspunde doar la ordinele Cotrocenilor. Şi face jocuri absolut tembele, care arucă din belşug cu căcat pe blazonul justiţiei, şi aşa plin de zoaie.

PS: absolut jenant, departe de orice înseamnă valoare europeană, spectacolul lui SOV, în scaun cu rotile, purtat pe braţe de nişte vlăjgani, şi dus în duba Poliţiei. De ce e nevoie de asta? Ce dovedeşte? Ce rezolvă? Ne facem un bine? Ce strigau ăia la Berlin, acu' vreo două zile?