După bune şi loiale servicii, prestate timp de aproape cinci decenii(a fost cumpărat prin 1962 sau 1963) aragazul meu a primit o bine-meritată pensie. E un fel de a spune: s-ar părea că soţul femeii de serviciu din blocul nostru i-a şi găsit locul în bucătăria lui de la ţară, undeva spre Giurgiu.
Poate că aş fi amânat momentul despărţirii de el, dacă aş fi găsit pe cineva care să-i repare uşa de la cuptor. Are un arc rupt. Şi trebuie să recunosc că e naşpa să n-ai cuptor, mai ales în perioada sărbătorilor. Or povestea asta durează de vreo doi-trei ani, dar nu m-am îndurat să-l schimb. În schimb are o tablă uşor mai subţire decât aceea a unui TAB, un email fără moarte, şi aproape nimic ruginit. Fabricat de muncitori cu conştiinţa lucrului bine făcut, la o uzină din Satu Mare, 1 Septembrie pe numele ei proletar(ştie cineva ce-i cu data asta?).
I-a luat locul un Zanussi, cu tabla subţire, de parcă ar fi trebuit să fie pus pe orbită, şi orice gram în plus conta! Nici emailul nu-mi inspiră prea multă încredere. Are tot felul de sisteme de siguranţă, care mai mult te încurcă. Şi ce-i mai nasol, vecina noastră a schimbat trei maşinării din astea, pentru că i se spărgeau geamurile de la cuptor, care, evident, nu se găsesc la service! Sper să n-o ia şi ăsta pe urma celor trei.
Rămâne să-l conving să stea cât de cât drept pe toate cele patru lăbuţe cu filet, care sunt atât de greu de accesat, că-ţi vine să pui sub ele pene de lemn sau bucăţi de hârtie împăturită la dimensiuni. Şi, evident, să-i "ard" cuptorul cele 45 de minute recomandate de producător, care are, în cărţulia tehnică, un impresionant şir de interdicţii şi de avertismente, de parcă ar fi un focos nuclear, nu o plită nenorocită, pe care îţi fierbi un ceai! Promit că ne vom distra zilele astea cu proza manualelor de utilizare!
Asta e, mai dispare un martor al istoriei. Adio, prietene! Ai fost un bun de (foarte) lungă folosinţă!
5 comentarii:
Daaa, şi aragazul maică-mii, tot din aceeaşi perioadă, a fost nemuritor!
Să mai spună cineva că totul se făcea prost pe vremuri...
De necrezut!
Acum trei saptamani am schimbat un aragaz identic. :)
Aveam probleme tot la cuptor.
Al meu nu arata la fel de bine.
Au gatit pe el soacra, doua cumnate si cine a mai trecut prin casa si a avut treaba prin bucatarie.
M-am chiniut dar nu am putut nici sa il scot la lumina si nici sa gasesc pe cineva sa repare cuptorul.
In dreapta avea un ceas care nu mai functiona de mult.
Am cumparat tot un aragaz romanesc.
Sper sa reziste macar cativa ani.
Toate produsele "moderne" au un ciclu redus de viata, pentru ca Zeul consumului sa fie in permanenta fericit.
In alta ordine de idei: ce s-a mai intimplat cu politicile UE de a reduce disparitatile dintre statele membre? Parca politicienii din UE au uitat de acest deziderat. In schimb, s-a preluat fara prea multe intrebari politica germana de austeritate, uitindu-se de dezechilibrele majore intre centrul UE si periferia sa, acolo unde se afla si Romania.
Foarte bun cuptor, păcat că a trebuit să te scapi e el... Arcul rupt de la uşa cuptorului s-ar fi putut remedia, deşi nu e foarte uşor...
Îmi place cât de bine l+ai întreţinut...
M+am despărţit şi eu de un exemplar asemănător, şi am regretat multă vreme. Acum am, ce 6 ani, unul tot românesc, dar incomparabil mai prost calitativ...
Multe lucruri nu se mai fac ca pe vremuri....
Acum, orice obiect de folosinţă îndelungată se strică la o zi după ieşirea din garanţie, ca să fii determinat să iei altul, şi astfel să se menţină producţia la cote înalte....
Şi uite aşa, în plină iarnă fără zăpadă, ajungem să ne întrebăm şi noi: Unde sunt cuptoarele de altădată? :D
nu-i bun pt ca pe el nu scrie made in vest!
Trimiteți un comentariu