miercuri, 11 septembrie 2013

Roșia Montană: ce-i de făcut?

 
 
Acum, că s-a dus dracului și proiectul Roșia Montană, și nu oricum, cu hăulituri, un om zdravăn la cap ar avea un singur lucru de făcut: să analizeze unde s-a greșit, pentru a lua decizii în cunoștință de cauză. Pentru că fără o analiză temeinică vom continua să ratăm proiect după proiect, investiție după investiție, doar pentru că nu avem inteligența de a gândi înainte de a acționa.
 
A explica întrega epopee Roșia Montană prin ”corupția politicienilor” ar fi semn de profundă imbecilitate. Sigur, un astfel de proiect nu avea cum să nu genereze și acte de corupție. Dar, la dracu! Avem SRI, SIE, DNA, ANI, Piticot, și nici măcar una dintre aceste instituții să producă o SINGURĂ dovadă de fapte de corupție, și să trimită în fața judecătorilor un SINGUR făptuitor. Și atunci de ce aș crede că este vorba doar de o afacere de corupție?
 
Cea mai proastă abordare, atunci când este vorba de a te opune unui proiect, este demonizarea lui. Demonizarea anulează ORICE efort de a avea o dezbatere rațională, pro și contra, cu argumente pertinente, cu ascultarea ambelor părți. Maniheismul este fie semn de prostie, fie de ticăloșie! În cazul Roșia Montană am avut parte din plin și de prostie, și de ticăloșie.
 
Înainte de a ajunge în fața politicienilor, astfel de subiecte trebuie să ajungă în fața specialiștilor. Iar amestecul așa-zisei ”societăți civile” face doar rău. ”Societatea civilă” devine, pe zi ce trece, un pericol pentru democrație și pentru buna guvernare. Ajungem la dictatura minorității. Așa s-a întâmplat și în cazul Roșia Montană. Iar când eu cer statului să fie perfect transparent, iar ”societatea civilă” este perfect opacă, nu știu pe cine reprezintă, cine plătește și ce interese are, suntem într-un grav impas. Nu cred în bunele sentimente ale ”străzii”. Pentru că niciodată nu știi cine este ”strada.” Dacă mai credem în puritatea vocilor străzii, după dezastrele din Libia, Tunisia, Siria, Egipt, înseamnă că suntem tâmpiți și merităm eutanasierea...
 
Nu țin partea nimănui. Sunt, pe cât pot eu fi, observator neutru, și cât de cât obiectiv. Nu-mi place să fiu manipulat. Nu agențiile de PR trebuie să determine voința oamenilor, indiferent de subiect și de decizie. dezastrul numit Kosovo este un produs pe care scrie PR. Și Roșia Montană este un eșec produs de manipularea unor firme de PR, care au fost mai bune în cazul adversarilor proiectului. Dar ce facem: luăm de bune minciunile sau jumătățile de adevăr care s-au vehiculat în acești ani? Pe așa ceva se pot întemeia decizii ale Guvernului și ale Parlamentului, decizii cu impact asupra a sute de mii sau milioane de oameni? Ei bine, da! Și nu doar în acest caz.
 
Ce facem după demența asta? Primul lucru ar fi înființarea unei comisii neutre de analiză, în care să fie speciașiti care NU s-au pronunțat în legătură cu subiectul, și care să nu cuprindă nici adversari, nici susținători ai proiectului. Ei trebuie să răspundă, punct cu punct, tuturor afirmațiilor făcute în legătură cu subiectul, să spună ce este adevăr, și ce este fabulație. Să analizeze, pas cu pas, traseul administrativ și legislativ al proiectului, să ne spună ce a fost legal, ce a fost ilegal, ce a fost forțare de lege. Mai mult, Comisia trebuie să facă propuneri de schimbare a cadrului legislativ, acolo unde este cazul.
 
Într-un singur an avem trei mari rateuri în materie de astfel de proiecte: Cuprumin, Oltchim, Roșia Montană. Probabil nici CFR Marfă nu va fi un succes. Investițiile străine scad permanent, cele autohtone sunt la pământ, șomajul crește, emigrația din motive economice se relansează, consumul scade, puterea de cumpărare, la fel, deficitele sistemelor de protecție socială cresc. Avem nevoie de bani pentru investiții publice și pentru protecție socială. De unde îi luăm, dacă nu merge economia? Anul acesta numai serviciul datoriei publice externe este de 1,5 miliarde de euro. Ne putem permite luxul de a refuza astfel de proiecte, pentru că, brusc, ne-am trezit o națiune de ecologiști, cu unul din doi membri  căcându-se în bălării? Foarte bine, dacă asta vrem. Dar atunci discuția despre școli, spitale, autostrăzi, salarii, pensii, nu-și are rostul. Am ales, se pare. Și trebuie să ne asumăm consecințele deciziilor noastre... 

4 comentarii:

Anonim spunea...

Ha ha ha,Daca cineva crede ca de pe urma jefuirii metalelor rare din subsolu romanikii se vor face scoli, spitale, autostrăzi, salarii, pensii, e ori naiv ori canalie.Se vor face scoli spitale, autostrazi ca-n tarile africane din care se scot zacaminte.In schimbul metalelor rare haita USL primeste firman de a se mentine la putere si libertatea de a-si jefui supusii.Tipic vechi, fanariot.Asta-i tot.
Mă canalie, macar ai primit ceva plata pentru kk-tul pe care-l mananci sau o faci pe gratis, din devotament fata de haita? Macar sa-ti dea si tie acolo, o bucata de zgarci din hoitul Romanikii, sa manca si gura ta altceva nu doar kkt.

Constantin Gheorghe spunea...

Băi, tâmpitule! Tu înțelegi ce citești, sau postezi doar așa, să-ți consumi frustrările? Și faptul că nu te-am băgat în pizda mă-tii, și în spam, ține de ceva ce tu nu înțelegi: se numește libertatea de exprimare, de opinie. Prea mulți idioți cu calculator și Internet fac rău țării ăsteia!

casandra spunea...

Eu cred ca avem nevoie de asigurari SERIOASE ca nu se mai intampla ce s-a intamplat la Certej in 1971.


"În procesul-verbal din 30 octombrie 1972, procurorul de caz consemnează că valul de steril a surprins oamenii în somn, lucru care a cauzat numărul mare de victime. Pe o suprafaţă de rază cuprinsă între 4 şi 5 kilometri, localitatea Certej era înecată în steril acid. Raportul menţionează că în prima zi au fost scoşi 21 de morţi de sub nămol şi din locuinţe. Cadavrele au fost depuse în sala căminului cultural din Certej unde au fost spălate de nămol. Procurorul menţionează că identificarea unor cadavre s-a făcut cu mare greutate, corpurile fiind deformate de târârea lor pe zeci de metri de avalanşa sterilului. Cu ajutorul militarilor, 85 de persoane rănite, copii, femei şi bărbaţi, au fost duse la spital. Stratul de nămol varia de la jumătate de metru în jurul sediului administrativ al minei, la 28-30 de centimetri pe şosea. Ancheta a fost preluată de o comisie guvernamentală formată din 16 experţi.
În tragedia de la Certej din 1971 au murit 89 de oameni şi au fost rănite 76. Pe o lăţime de 80 de metri digul s-a rupt şi din iaz au fost expulzate în câteva minute 300.000 de metri cubi de steril. Şase blocuri de locuinţe cu 25 de apartamente fiecare, un cămin cu 30 de camere, şapte locuinţe individuale şi 24 de gospodării au fost distruse sau avariate. DOSAR: Vinovat pentru tragedie – ceasul rău."

http://adevarul.ro/locale/hunedoara/exclusiv-certej-1971-tragedia-uitata-89-vieti-ingropate-300-mii-metri-cubi-namol-atenTie--fotografii-Socante--1_50aea54a7c42d5a6639eb6b8/index.html

Pana atunci, eu zic NU.

casandra

db spunea...

Ori de cate ori citesc cum ca numai specialistii trebuie sa se pronunte intr-un domeniu sau altul, imi vine in minte o imagine ingrozitoare cu Galileo Galilei, Hitler si Ben Bernake, vazuti prin hubloul de la masina de spalat, amestecati ca rufele. Cateodata specialistii au dreptate, cateodata nu.