Războiul celor două Frății

Văd că, după anunțul de azi, făcut de Crin Antonescu, apar laudele la adresa ”geniului politic” al lui băsescu! Că ce dăștăpt ie iel, cum a rupt iel USL, cum l-a scos iel din cursă pă Antonescu, cum o să-l belească iel pă Ponta, și ce dreaptă măreață o să facă iel!

Bă, tâmpiților! Geniul politic al lui băsescu n-a trecut niciodată de 7%! Atât avea PD, și el a crescut într-o conjunctură care merită discutată foarte aplicat, atât a făcut acu copilul lui de suflet, Mișcarea Poponară!

Succesurile lui nu sunt ale lui, ci ale Frăției Securiste, care a încălecat țara asta din 2004 încoa. Fără SRI, SIE, DNA, ANI, plus serviciile secrete americane, care bântuie pe aici mai ceva ca KGB în anii stalinismului, băsescu rămânea bețivul și excentricul lider al unui obscur partid, cu sex ideologic incert, cârcotaș, afemeiat și mare iubitor de biștari. 

Acum Frăția Securistă se simte amenințată, și dacă băsescu n-a fost în stare să-i asigure viitorul, s-a pus singură la muncă. Nu, Antonescu n-a plecat din proprie inițiativă, ci ca urmare a unui oribil șantaj. Știu că sună groaznic, dar dacă nu va ști să gestioneze situația în care este acum, Antonescu este candidat sigur la sinucidere.  Și nu, Iohannis nu va pupa nici conducerea PNL, nici nu va fi candidat la președinție. Și nici dreapta nu se va unifica. Astea sunt fanteziile lui băsescu. Frăția are sigur alte planuri. Și cred că în planurile astea nu încape nici Ponta. 

Problema Frăției Securiste este că s-a trezit cam târziu, și nici nu are vreun plan coerent. Știe ce nu-i convine, nu știe ce i-ar conveni. De aici confuzia extraordinară care domnește pe scena politică. Sub presiune se iau cele mai proaste decizii. Așa că n-ar trebui să vă mire nimic din ceea ce se va întâmpla de aici încolo. Cu atât mai mult cu cât ”afacerea Nana” și noul scandal legat de Bercea Mondialul par să indice existența altui grup de interese, care vrea să ia locul Frăției, să profite de slăbiciunea ei de moment. Iarăși mă tem că niciunul dintre liderii actuali, de la stânga sau de la dreapta, nu este pe lista noii Frății. Ce, băsescu n-a apărut din zoaiele politicii, plângând cu lacrimi de crocodili soarta lui Stolojan, și luându-i locul? Dacă favorit ar fi fost Ponta, și pentru unii, și pentru alții, până acum își anunța candidatura. 

Interesant ar fi de știut momentul în care cele două Frății cad la pace, și îl aleg pe cel care-i va urma lui băsescu. Până atunci mai e. Cred că acel moment va veni atunci când ambele Frății vor avea prea mult de pierdut dacă vor continua să se războiască. Abia atunci vom avea o problemă insurmortabilă, pentru că scena politică nu va mai suporta nicio schimbare, iar votul nu va mai schimba nimic.

Jocuri de putere

Aseară puneam o întrebare pe FB: de ce niște unii sunt ”de stânga” și niște alții, de pe aceeași scenă politică românească, ”de dreapta”. Întrebarea mea de aseară avea un rost: criza democrației vine din dez-ideologizarea partidelor politice, care au ajuns niște mașinării pentru exercitarea puterii, și nimic altceva. Sunt doar partide ale puterii, și atât. Stânga și dreapta nu mai înseamnă nimic, sunt doar niște convenții, niște abstracții lipsite de conținut. Totul se reduce la jocuri de putere. Ultima guvernare cu vagi urme de identitate ideologică a fost cea a lui Adrian Năstase. Care a fost distrusă de admirația unora pentru ”the new labour”. Degeaba am încercat să le explic băieților că ”the new labour” nu înseamnă nimic nici măcar pentru Marea Britanie, că este o formulă cinică pentru a masca neo-liberalismul adoptat cu entuziasm de liderii politici, pentru că aducea bani și putere. 

Din 2004 a început un carusel al ”alianțelor” și al schimbărilor de ”identitate”. Prima alianță ”stânga-dreapta” a fost ADA, când PD+PNL era love, dar ce love! :D După care a urmat trecerea PD de la stânga la dreapta, urmată de scindarea PNL, formarea PDL, guvernarea PNL cu sprijinul PSD, după care guvernarea PDL cu PSD, urmată de scindarea PSD, și formarea UNPR, după care a urmat guvernarea PDL cu UNPR și UDMR(bine, ăștia n-au lipsit, precum nu lipsește martie în post, din nicio guvernare :D ), urmată de a doua venire pe pământ a alianței stânga-dreapta, USL, după care USL se duce pulii de suflet, și renaște ADA, care se pregătește să moară înainte de a renaște, PNL trece la popularii europeni. Nici nu trebuie să tragi la măsea pentru a fi turmentat de nebunia politică din România!

Și voi vreți să-mi mai pese de ce a zis Ponta, de pupăturile schimbate fățarnic de Antonescu și Blaga, de parașutismele Fecioarei din Pleșcoi, de trădările care dospesc la soare, de isteriile mediatice pro sau contra, de cinismul laș și puturos al ”societății civile”, de faptul că ăla de-și zice ”șef al statului” este un gunoi imoral și un mafiot ordinar? 

Politica este orice altceva, numai un perpetuu joc pentru putere, nu. Din păcate acest mod mizerabil de a face politică s-a întins ca râia. Puternicii Europei tocmai s-au pișat cu boltă pe votul cetățenilor europeni, și vor să-și tragă un șef de Comisie Europeană pe placul lor. Ăla de la Washington se vede un soi de ciocan, supt de unii, luat de alții peste bot, atunci când stăpânului nu-i place prestația ăluia de i-l suge. Alții își fac și ei ciocane pe măsură. Timp în care omul obișnuit este tratat ca un sclav, disprețuit și agresat în fel și chip.  Dar, ca de obicei, după acțiune urmează și reacțiunea. Și sclavii sunt, inevitabil, mai mulți. Mult mai mulți...

Poza unei pisici

Sigur, eu nu mi-s nici genial, și nici nu mă iau prea mult în serios. Dar tot scriu, și spun asta, de cel puțin un deceniu: lumea va trece de la globalizarea cu actori state naționale la globalizarea cu actori multinaționali, gen UE. Este drumul care duce la la lumea bipolară spre lumea multipolară, trecând prin scurtul și turbulentul episod unipolar al Americii. UE este cea mai bine poziționată pentru asta, dar niște lideri idioți și lipsiți de viziune se străduiesc s-o bage în căcat. 

Că va fi BRICS, că va fi Organizația Shanghai, că va fi Uniunea EurAsiatică(o copie la indigo a UE! :D ), o altă mare organizație a viitorului este pe cale să se alăture UE, în acest proces de schimbare a globalizării.  Nimeni și nimic nu vor putea schimba această evoluție. SUA trebuie să se gândească bine ce fac. Acordul Transatlantic de Liber Schimb nu este suficient în bătăliile viitorului. Acum nu mai e ca în filmele western: SUA sunt șeriful, și își fac poteră cu tot felul de slugi, unde și când vor ele. Lucrurile sunt serioase, și partenerii vor o perspectivă pe termen lung, din care să câștige și ei, nu doar să fie folosiți. Iar cu doar 300 de milioane de locuitori, SUA nu se pot compara cu UE, care are peste 500 de milioane, și va crește, pentru că are unde se întinde, BRICS are peste 3(trei!) miliarde, variantele alternative au și ele între 500 de milioane și două miliarde, și tot așa. 

Aglutinări de acest gen vor fi și în America Latină, și în Africa. Procesul este abia la început. Iar SUA nu-l pot împiedica. Important este să înțeleagă, și să accepte, că sunt unul dintre actorii unui proces complex, și de lungă durată, și nu cel care-l comandă. SUA nu mai sunt buricul lumii. Nu e o constatare plăcută, dar asta e! Totul este împotriva SUA: mărime, bogăție, forță economică și socială, creativitate, forță de atracție, acea soft power care a adus-o, la un moment dat și pentru puțină vreme, într-o postură de cvasi-lider global. 

Ce pot face SUA, și UE, alături de ele? Să ia cunoștință de realități, și să-și caute locul în această nouă arhitectură la nivel global. Dacă nu o fac, agitația internă a sistemului crește, până la punctul de rupere. Cu pagube uriașe pentru toată lumea. Și fără nicio garanție că după rupere se mai poate construi ceva coerent. 

Dacă plecăm de la această mică observație, putem citi din altă perspectivă multe dintre evenimentele din ultimii ani, inclusiv criza din Ucraina, care este una ce nu privește doar Rusia, ci și Europa. Este răspunsul disperat al SUA la creșterea influenței UE și a blocului eurasiatic, care îi limitează libertatea de mișcare la nivel global, și, ceea ce este esențial, îi reduc renta care îi revenea din poziția de hiper-putere. Dolarul este pe punctul de a-și pierde rolul dominant pe piața globală, iar puterea militară nu produce, ci doar consumă resurse. Profund polarizată și inechitabilă, societatea americană este principalul pericol pentru SUA, în acest moment delicat. SUA se vor prăbuși din interior. Iar UE, care îi importă modelul social, le vor urma, dacă liderii Uniunii nu se trezesc. 

Nu-i așa că e mai frumos să fi postat poza unei pisici?  

Dacă avem noroc...

Știu, luna asta nu am mai scris pe blog. Sincer, nu prea au fost multe de spus, deși am trecut printr-o campanie electorală. Ceea ce aveam de spus despre Europa și despre viitorul ei am cam spus. Și din păcate am avut dreptate în ce am spus. Schimbarea nu are cum să se petreacă, atâta vreme cât una votăm și alta decid o mână de derbedei, care își bate joc de tot, servind interese care nu au nimic în comun cu interesul cetățenilor.

Acum ni se tot arată pisica ”extremismului”. Nu, UKIP și FN nu au cum schimba prea multe la Bruxelles. Mai rău decât existența deputaților lor în PE este Consiliul European, o instituție opacă, profund nedemocratică, unde ce spune Germania este sfânt. Acolo se va decide cine va conduce Comisia Europeană, și ce se va întâmpla în următorii cinci ani cu viața noastră. 

Dominația PPE este un poericol infinit mai mare decât fanfaronadele liderului UKIP sau neo-gaullismul FN. PPE a devenit o mafie politică, este o adunătură profund coruptă, care a golit de conținut democrația în UE. Dovadă ultima ”achiziție” a PPE, PNL. Este incredibil gestul lui Crin Antonescu, care, fără mandat din partea partidului, a semnat vinerea trecută afilierea la PPE. Repet și aici ce am scris pe FB prietenilor din PNL:

” Prieteni liberali! Vouă nu v-a mai rămas nicio fărâmă de demnitate? Vă vinde Antonescu voturile cui vrea pula lui? Ce sunteți voi? Cum acceptați să vă scuipe între ochi un om care vă tratează ca pe niște gunoaie? Partidul nu trebuia să știe că el a semnat vinerea trecută afilierea la PPE? Cine i-a dat mandat s-o facă? Asta ați vrut: să vă afiliați celor care s-au pișat pe votul vostru în iulie 2012? Vă reamintesc: până și în PCR exista ”democrație internă de partid”. Lucrurile se discutau. Erau și oameni care cârâiau. La voi cum de e umanitatea asta? Strâns uniți în jurul Iubitului Conducător? De ce? De ce meritau cei din ALDE afrontul ăsta? 

Oricum ar fi, cred că mulți veți avea probleme când vă uitați în oglindă. Aici nu e vorba nici de Ponta, nici de băsescu, de Udrea sau de altcineva. Este vorba de liberalism și de viitorul PNL. Voi nu aveți nicio responsabilitate? Mai gândiți-vă!”

Urmează și alte episoade absolut grețoase: băsescu va decide în numele învinșilor din România, și va vota cum vrea PPE și madam Merkel. Practic, duce PPE zestrea de voturi a ”dreptei”, adică PDL+PMP+PNL+UDMR. Astfel, speră el, PPE îi va oferi un post în conducerea partidului, care să-i ofere imunitate în fața justiției din România. Voința cetățenilor a ajuns marfă pe taraba acestor derbedei care ne conduc. 

Văd că pentru unii rata mare a absenteismului vine ca o surpriză, iar cetățenii sunt certați că nu trec pe la urne. De ce ar face asta cetățenii? Pentru a da legitimitate derbedeilor? Pentru a vedea cum le sunt ignorate interesele, cum deciziile liderilor europeni adâncesc sărăcia și polarizarea socială, sărăcia, excluderea, cum drepturile și libertățile le sunt restrânse unele după altele? 

Din păcate nu putem fi optimiști. Nu, tot răul nu va fi spre mai bine, ci doar și spre mai mult rău. Și asta dacă avem noroc...

Nu oricine te scoate din căcat...

În criza ucraineană nimeni nu-i inocent. Doar că unii au mers mult prea departe. Tipul de propagandă folosită de americani e precum injecția cu care te anesteziază stomatologul, când îți extrage un dinte: funcționează pe termen foarte scurt. După ce trece efectul, începe distracția. Ei bine, anestezia a ținut cam până în momentul masacrului de la Odesa. Acum încep durerile. Adică pozițiile susținătorilor Washingtonului și Kievului se nuanțează, apar delimitările, etc. Joe Biden vine acum să alinte durerile aliaților SUA. Nu prea are cum. Nimeni nu înghite să fie folosit, și să se aleagă doar cu ponoase. În fond, nu americanii trebuie să trăiască în vecinătatea rușilor.

Las la o parte tâmpenia aia cu gazele. Rusia nu înseamnă doar gaze pentru Europa. Iar SUA nu au cum lua locul rușilor pe piața gazelor. De fapt, criza ucraineană este folosită de Washington pentru a slăbi Europa. După modelul folosit la destrămarea URSS: exacerbând naționalismele și regionalismele. Uitați-vă la valul de cereri separatiste care lovește toată Europa. Eu m-aș întreba serios cum vom răspunde cererilor celor din Ținutul Secuiesc. Care se vor situa pe poziții de confruntare cu statul român, cât de curând, indiferent de de concesii vom face.

SUA nu mai este un prieten pentru Europa, ci un adversar. Care deocamdată nu se declară pe față așa. Dar dacă lucrurile conduc spre o confruntare cu doi competitori strategici, UE și China, SUA nu vor ezita să arunce Europa în haos, pentru a o ține ocupată, și a se putea concentra pe China. Iar țările foste socialiste sunt instrumentul lor anti-european. Instrumentând criza ucraineană, și folosindu-se de rusofobia lor, pentru a împiedica occidentul să facă o alianță cu Moscova. Știți cum e: nu oricine te scoate din căcat îți vrea binele. Poate ne mai gândim...