Îmi plac la nebunie magnoliile. Iar magnolia mea preferată e pe o străduţă, paralelă cu bulevardul Kiseleff. Azi i-am făcut o vizită. Cu o viteză nebună, după numai câteva zile mai călduroase, şi-a deschis primele flori. Trecusem şi duminică pe acolo: nimic. Are o poftă de viaţă, ceva de speriat! Deşi iarna şi-a lăsat urmele şi pe trunchiul ei: o creangă zdravănă e despicată pe o porţiune destul de mare. Asta n-o împiedică să se umple de flori.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Fără ură, dar cu îngrijorare, despre viitor.
Văd că și Elveția dă târcoale NATO. Cică îi tremură anumite părți ale anatomiei de frica rușilor. Măi, să fie! Când dracu au dat năvală ru...

-
Despre revanșa ”istorică” a celor din Est, care acum se vede în isteria anti-rusă. Această revanșă este imposibilă! Pentru că toți esticii...
-
Exemplu de analfabetism politic, de rea-credință și de aroganță occidentală: ”U.S. President Joe Biden and Chinese leader Xi Jinping just co...
-
Cred că se impune o continuare a ”analizei” de ieri, despre 2018 și perspectivele pentru 2019. Dintr-un motiv, pe care l-am evocat doar...
3 comentarii:
Trai-v-ar aspidistra, aaa magnolia! Foarte faina. Pe-aici (Brasov, Sibiu) mai asteptam putin, desi azi e a treia zi cind am iesit de la serviciu la autobuz cu haina pe mina, la camasa, si tot cu ea pe mina am intrat in bloc... Pentru mine e primavara. Altora, dupa cum vad pe strada, nu le prea vine sa creada...
Cele bune!
Salut,
E aia de linga consulatul italian?
Nu. Sincer, nu ştiu cum se numeşte, poate Barbu Delavrancea. e în prelungirea ei.
Trimiteți un comentariu