miercuri, 20 august 2014

Vom mai construi ceva vreodată?



Reamintesc celor oripilați de faptul că Dan Voiculescu făcea afaceri ”capitaliste” pe vremea comunismului un lucru simplu: România făcea afaceri cu sistemul economic al capitalismului. Care afaceri nu erau deosebite de cele făcute că țările ”comunismului”, cu excepția monedei: la vest era dolarul, la est rubla transferabilă, care, ce să vezi, era și era legată, fie și formal, de dolar. 

Doar tâmpiții pot crede că poți face afaceri pe o piață fără să cunoști piața aia, mecanismele de funcționare, regulile, legislația. Cu locul de muncă la Securitate, sau nu, România avea nevoie de oameni specializați în domenii legate de comerțul cu occidentul, pe care și i-a pregătit, în țară și în străinătate. Uităm și faptul că România a avut o serie de firme capitaliste în comunism, firmele mixte, de genul Rank-Reșița, pentru construcții de mașini, Rombac, Candu, o serie din Combinatele de Mașini Grele, din industria textilă. E plină țara de oameni ca Dan Voiculescu, începând cu nenea ăla care e staroste la BNR. Doar idioții pot crede că capitalismul(sic! :D ) se învață la fără frecvență.

Ce iarăși nu se înțelege este că sursa principală a profitului, în capitalism, nu vine nici din munca grea, din stăruință, cumpătare, inovare. Nu, principala sursă o reprezintă ”asimetria de informație”, ca să folosesc un eufemism. Pur și simplu oameni ca Dan Voiculescu au avut, la momentul revenirii la capitalism, un avantaj enorm față de restul românilor: informații despre felul în care funcționează noul sistem. Și le-au folosit, în avantajul lor. Care, între timp, a devenit și avantajul nostru, pentru că mulți au creat locuri de muncă, au format manageri, au plătit taxe și impozite, spre deosebire de capitaliștii de mucava ieșiți din gunoiul tranziției, care au parazitat statul și au golit de substanță economia românească. 

Oricât i-am urî pe Voiculesc sau pe Ioan Niculae, oamenii ăștia chiar sunt capitaliști. Și, culmea, au etica aia capitalistă, atât de detestată, dar și necesară, pentru sănătatea sistemului. Spre deosebire de ei Dinu Patriciu a fost orice, numai capitalist, nu. Nu a avut nici viziune, nici etică, ci doar noroc. Dacă norocul lui n-o fi fost doar zeciuiala care i se cuvenea pentru statutul de om de paie al altora. 

Eu, ca om de stânga, detest capitalismul. Ca om de stânga nemarxist, cred în virtuțile economiei sociale de piață. Care nu există decât fragmentar, și ineficient, în România. Care a trecut de la capitalismul monopolist de stat din vremea comunismului la capitalismul monopolist de stat și privat al multinaționalelor, lipsindu-i și acum acea parte fără de care o economie nu poate funcționa eficient și nici produce bunăstare pentru cei mai mulți: economia întreprinderilor mici și mijlocii. De asta nu simțim efectele creșterii economice, de asta crește sărăcia, de asta fug oamenii din țară: pentru că ea este golită de conținut de monopolurile străine. Capitaliștii români, care, în paranteză fie spus, au tot mai puține mijloace pentru a rezista în fața concurenței neloiale a capitalului străin, sunt pe cale de dispariție. Efectul va fi distrugător, pe termen lung. Ura indusă politic, în special din afară, împotriva capitaliștilor români ne va face dependenți pe vecie de capitalul din afara țării. 

Bucuria cu care este întâmpinată orice arestare, orice condamnare a unui întreprinzător român, mai mare sau mai mic, este bucuria proștilor. Capitaliștii români ar fi fost singurul motor care să antreneze întreprinderile mici și mijlocii românești, să le facă viabile și să le impună pe piață. Capitalismul nu s-a construit în două decenii și jumătate. Avem așteptări prea mari, și prea multe frustrări, pentru a înțelege asta.

Intersecția capitalistului cu politica este inevitabilă, peste tot în lume. Doar că nicăieri, nici măcar în Rusia lui Putin, un șef de stat nu și-a propus să distrugă economia țării lui, doar pentru că, într-un moment sau altul, un capitalist autohton îi devine adversar politic. Ei bine, băsescu asta face: distruge economia, pentru a scăpa de niște oameni incomozi, care, pe deasupra, nu decartează la el în bătătură. 

Așadar, din prostie sau din dogmatism, ne-am apucat să distrugem bruma de capitalism românesc, așa cum am distrus și comunismul. Vom reuși vreodată să și construim ceva? 

5 comentarii:

ANONIMUS spunea...

Da ce a facut cu Dl Mihail Hodorkovski,Putin ?! La decorat?!Ma tem ca desi respect toate parerile ideologice si politice de data asta exemplul lui Putin a fost nefericit. Dl Hodorkovki n-a fost singurul, unii facand accidente regretabile mortale.De la ultimul cuvant a marelui Mayakovschi inainte de sinucidere-Nu trageti tovarasi! este pilduitoare si actuala.In rest aveti perfecta dreptate.

Valeriu Stănescu spunea...

”Eu, ca om de stânga, detest capitalismul. Ca om de stânga nemarxist, cred în virtuțile economiei sociale de piață.”

Și eu detest capitalismul, dar ca om de stânga marxist (îmi asum riscul de a fi etichetat).

Sunt de acord cu multe dintre cele scrise de dv. aici. Dar cred că vă înșelați sugerând că și capitalismul, precum capitaliștii, are naționalitate (folosiți termenii: ”capitalism românesc”, ”capitalul străin”). În opinia mea, capitalismul nu are naționalitate, nu are patrie. ”Patria” capitalismului este piața, adică oriunde se poate obține profit, prin vânzarea mărfurilor. Nu întâmplător forma cea mai eficientă (profitabilă) de capitalism este ”capitalismul multinaționalelor”.

Nu vă însoțesc nici când sugerați că domnii capitaliști sunt băieții buni, preocupați de facerea de bine (locuri de muncă ș.cl.). Gândiți capitalistul ca și cum ar fi un fel de director de întreprindere socialistă. Când un om intră în jocul diabolic al capitalismului, chiar dacă a fost inițial înger, va fi marcat profund de acest joc (sau va fi eliminat din joc). Sistemul lui de valori va fi schimbat, în vârful ierarhiei cocoțându-se interesul, obținerea de profit. Vor fi deteriorate chiar și relațiile cu ființele cele mai apropiate: apar contractele pre-nupțiale (spre evitarea partajării averii printr-un eventual divorț), copiii vor fi crescuți în logica capitalismului (Dinu Patriciu: ”Le-am învăţat să-şi trăiască propria viaţă şi am un contract cu ele, de acum 10 ani: dacă la 30 de ani nu câştigă fiecare câte 150.000 $/an, prin propriile puteri, nu moştenesc nimic”. Cam tot așa ceva a declarat, cu ani în urmă, Bil Gates).

Patrie? Virtute? „Au de patrie, virtute, nu vorbește liberalul, / De ai crede că viața-i e curată ca cristalul?”

ana_idu spunea...

excelent post; eu cred ca aveti dreptate si in cazul putin, hodorkovski nefiind in pozitia lui voiculescu - era un oligarh, intr-o economie oligarhica pe care putin n-a distrus-o; in schimb voiculescu era un capitalist in devenire intr-o economie de piata in devenire pe care basescu a distrus-o, nu numai in cazul voiculescu. diferenta intre cele doua cazuri nu e data de tipul actiunii cat de stagiul pietei in care are loc actiunea iar acest lucru conta si in decizia de a face sau nu actiunea in cauza.

T-Rex spunea...

Sigur ca e deprimant pentru romani sa asiste la acest suvoi de ura si venin pe care regimul de dreapta il inoculeaza zilnic unora deja dementi si frustrati. Circul asta insa e folositor in exterior, pentru ca astfel Romania poate fi usor ignorata si manipulata pentru a satisface si servi capitalismul mondializat. Iar in caz de conflict, Romania este prada usoara nu pentru ca este membra NATO, dar pentru ca atunci cind faliile seismice vor cutremura iar Balcanii, se vor gas alti tremurici sa pupe alti stapini.

O arte din falia asta se desprinde deja si cutremura partea de Est. Rusia a inceput sa produca cutremure, care lovesc nemilos in final in cetatenii UE, lasaindu-i fara joburi, doar pentru ca falia trans-atlantica are un complex de superioritate.

Iar atunci cin dlucrurile o iau la vale in zona asta, e mai miram ca islamicii isi consolideaza puterea, si creaza state religioase cafre in curind vor bate la usile Rusiei si a UE. Deja in UE sunt multi fanatici religiosi, vezi bestia cu pasaport britanic care a ucis un jurnalist. In loc sa coopereze cu Rusia sa ii rada pe aia de pe pamint, falia trans-atlantica da lectii de moralitate. Stupid!

ludu spunea...

excelent post,o placere in a-l citi,multumesc